26,829 matches
-
care conduc la numeroase materiale utile pentru diferite domenii de aplicabilitate. Cele mai utilizate reacții de activare chimică sunt carboximetilarea, acetilarea și grefarea. Varietatea de grupe care pot fi atașate de polimer sunt aproape nelimitate. Derivații de chitosan pot fi clasificați în patru mari clase: -polimeri modificați (carboximetilchitosani, chitosani alchilați, derivați de chitosan sulfat, chitosani ramificați cu carbohidrați, chitosani grefați, chitosan legat de liganzi); -chitosan funcționalizat (particule funcționalizate covalent, particule funcționalizate ionic, nanoparticule, geluri fizice); -compozite pe bază de chitosan (hibrizi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
materialele funcționalizate, de tipul gelurilor și granulelor sau particule (incluzînd microparticule, microgranule și nanoparticule). În funcție de natura rețelei acestora, gelurile se împart deseori în trei clase: rețele complexe, rețele funcționalizate covalent și rețele formate prin interacțiuni fizice. Gelurile de chitosan se clasifică de obicei în fizice și chimice. Gelurile fizice se formează prin diferite legături fizice și gelurile chimice se formează prin legături covalente ireversibile (geluri pe bază de chitosan funcționalizat covalent). Cei mai importanți agenți de funcționalizare utilizați pentru chitosan sunt
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de chitosan, datorită unei viteze îmbunătățite de protonare/deprotonare a grupelor funcționale. Saha și al. (2005) au constatat micșorarea considerabilă a capacității de adsorbție la creșterea temperaturii, în cazul adsorbției unui colorant azoic pe fulgi de chitosan. Cu toate că adsorbția se clasifică în adsorbție fizică și chimiosorbție, linia de demarcație între acestea nu este netă. Adsorbția fizică este nespecifică și variația energiei este de obicei semnificativ mai mică decât pentru adsorbția chimică. În general, în procesul de transport extern de masă coeficientul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
12 în 150 min (Du și al., 2008). 3.4. Argile Argilele sunt cunoscute ca fiind materiale abundente, cu preț de cost scăzut și proprietăți bune de adsorbție. Acestea posedă o structură stratificată și sunt considerate materiale „host”. Ele se clasifică, după diferențele în structura lor stratificată, în mai multe clase, cum ar fi: smectit (montmorillonit, saponit), mica (illit), caolinit, serpentin, pirofilit (talc), vermiculit și sepiolit (Shichi și Takagi, 2000). Capacitatea de adsorbție rezultă dintr-o încărcare negativă netă și structura
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
g-1, iar pentru 0,04 mm 129 mg g-1. 3.6. Alte tipuri de sorbenți neconvenționali Turba este un tip de material de sol complex care conține materie organică în diferite etape de degradare. În funcție de natura materialului parental, turba se clasifică în patru grupe: turba de mușchi, turba ierbacee, turba lemnoasă și turba sedimentară. Acest material natural este abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
genetică accesorie și pot fi transmise la alte bacterii, conferind celulelor procariote un grad important de flexibilitate genetică, datorită prezenței sau dispariției lor din celule, și o mai bună posibilitate de adaptare la condițiile variabile ale mediului. Numeroasele bacterii se clasifică în două mari clase și anume bacterii Gram pozitive și bacterii Gram negative. Complexitatea procesului de reținere a coloranților de către bacterii este reflectată prin afinitățile lor tinctoriale. Încă din 1884 metoda de colorație GRAM, introdusă în bacteriologie (pentru identificarea bacteriilor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
energia lor prin fotosinteză. Cianobacteriile se aseamănă cu algele eucariotice în multe privințe (caracteristicile morfologice și ecologice) și mult timp au fost tratate ca alge. Algele au fost reclasificate ca protiste, iar algele albastre verzi datorită naturii procariotice au fost clasificate cu bacteriile în regnul procariotelor Monera (Enciclopedia Britanica). Tulpinile cianobacteriilor procariotice sunt cele mai multe tulpini de alge termofilice. În studiile de bioacumulare cu coloranți (Sadettin și Dőnmez, 2006) au fost utilizate două tulpini de alge izolate din izvoare fierbinți, purificate și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de structura coloranților (structura moleculară, tipul și numărul pozițiilor substituenților în moleculă, caracterul chimic al grupărilor cromofore), de solubilitatea produsului, de echilibrele la care participă în condițiile de mediu testate. Structura chimică imprimă coloranților anumite proprietăți, conform cărora au fost clasificați în diverse clase (Capitolul 1). În multe studii de biosorbție se ține cont de acest aspect, care a contribuit la elucidarea mecanismelor de biosorbție. Astfel, în cazul nămolului activ remarcat prin eficiență mare în sistemele de tratament biologice aerobice se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pentru o ființă umană; 3) Handicapul - dezavantajul unei persoane, ca urmare a unei deficiențe sau incapacități care limitează sau împiedică satisfacerea totală sau parțială a sarcinilor considerate ca normale pentru ea (în funcție de vârstă, sex, factori sociali, culturali). Deficiențele se pot clasifica după mai multe criterii: a) După originea deficienței: congenitale; dobândite; b) După localizarea deficienței: motrice; mentală; senzorială; organică (boli cronice); asociate. În categoria deficiențelor mentale sunt incluse tulburările psiho-afective grave, bolile mentale cronice invalidante și întârzierea mentală. Deficiența mentală reprezintă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Se mai poate defini prin termeni ca: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie,alienare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55; d) Deficiența mintală ușoară IQ = 50/55-75; e) Intelectul de limită sau liniar IQ = 75-85
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
set de întreba ri: Cum sunt ierarhizate simțurile? Cum sunt ierarhizate mediile care fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare formală, în care obiectele simțurilor externe au fost clasificate în func ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per se pot fi culorile, mirosurile, gusturile și așa mai departe. Există oare o ierarhie și între acestea? Dacă da, care este criteriul în funcție de care poate fi ea stabilită? Răspunsul lui Toma este că obiectele proprii simțurilor externe pot fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata apropiere a văzului găsim
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de Toma din Aquino a stârnit atât în perioada medievală, cât și în cea contemporană controverse care au dat naștere mai multor interpretări. Survolând interpretările contemporane, am putut observa faptul că există cel puțin două criterii în funcție de care pot fi clasificate acestea: 1. în funcție de manieră în care este înțeleasă relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunos câtor și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic extramental; 2. în funcție de primul obiect al puterilor cognitive umane a obiectul extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului așa cum este ea în compusul hilemorfic extramental. Această relație este înțeleasă, în genere, în opinia celor doi autori, ca o relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ocupare a forței de muncă autohtonă Însoțită de o eficiență minimă a industriei naționale, se va diminua importul bunurilor străine care sunt mult mai ieftine decît cele de producere internă. La XX au fost identificate Încă 3 modele investiționale, fiind clasificate după regiunea geografică În care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidențiază un anumit instrumenrtariu și se pune accentul pe diferite instituții care Îl vor promova: Modelul investițional american centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, În special, a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
perioada 2001-2003? 8. Care sunt aspectele liberalizării politicilor naționale privind regimul ISD În țările-gazdă? 9. Descrieți domeniile esențiale privind reglemetările naționale pentru investitorii străini În țările gazdă. 10. Descrieți categoriile de stimulente investiționale acordate de către țările gazdă investitorilor străini. 11. Clasificați statele-gazdă În funcție de politicile adoptate vis-a-vis de CTN. Teste-grilă: 1. Fluxurile de ISD au Început să dobîndească prevalența În cadrul investițiilor internaționale În perioada: a) după primul război mondial; b) după cel de-al doilea război mondial; c) până În 1914; d) după
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pentru Îmbunătățirea capacităților ei tehnologice, manageriale sau financiare. Investițiile realizate de firmele mici și de investitorii individuali În domeniul imobiliar Acest tip de investiție are la bază pura anticipare a unei creșteri a prețurilor terenurilor și imobilelor În străinătate. Deși clasificate drept directe, aceste investiții au mai mult atributele unor investiții de portofoliu. În general expansiunea corporațiilor transnaționale este motivată de ceea ce ele percep a fi În interesul membrilor organizației pe care ea o reprezintă. Iar, membrii organizației sunt: salariații corporației
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Factorii care reflectă condițiile de bază ale țării Eficiența aparatului administrativ Stimulente acordate investitorilor Reglementarea dreptului de proprietate Politica de repatriere a proprietății/capitalului Regimul fiscal și vamal Reieșind din scopul urmărit, tehnicile de promovare aplicate În atragerea investițiilor se clasifică În trei grupe: I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre țară (publicitate În ziare și reviste cu profil economic și industrial, organizarea seminarelor de profil, delegații, participarea la tîrguri și expoziții, distribuirea materialelor documentare ). II. Tehnici ce presupun
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și a procesului de atragere a investițiilor. 12. Enumerați oportunitățile investiționale oferite de țara-gazdă investitorilor străini. 13. Caracterizați componentele procesului de atragere a investițiilor. 14. Enumerați obiectivele pentru care fiecare țară promovează activitatea de atragere a investițiilor străine directe. 15. Clasificați tehnicile de promovare aplicate În atragerea investițiilor străine directe. 16. Determinați elementele componente ale marketingului teritoriilor. 17. Analizați caracteristicile procesului de globalizare și rezultatele acestui impact asupra deciziei investiționale ale economiei naționale. 18. Delimitați oportunitățile și dezavantajele atragerii investițiilor străine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sistem RP pur. Un sistem RP deseori susținut de către politologi, dar rareori folosit (excepție făcînd Irlanda, unde este folosit încă din 1921) este sistemul de vot unic transferabil (VUT). Ca și în cazul votului alternativ descris mai sus, alegătorii își clasifică candidații. Dar, spre deosebire de VA, VUT este folosit în circumscripții plurinominale. Metoda numărării voturilor este prea complexă pentru a fi descrisă aici; VUT asigură că locurile din circumscripțiile cu mai mulți membri sînt cîștigate de candidații și partidele politice cel mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Democracy and its Critics (New Haven și Londra: Yale University Press, 1989)* arată creșterea numărului de democrații poliarhice din 1850 pînă în 1979, și am folosit acest tabel pentru figura 1. Un alt tabel din acea lucrare (tabelul 17.3) clasifică 168 de țări, în perioada 1981-1985, în 7 categorii, pornind de la poliarhii depline, unde există patru dintre instituțiile politice democratice, și pînă la regimuri autoritare extreme, în care nu există nici una. Cele două tabele au fost bazate pe cercetarea lui
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
non-partizane Freedom House, Freedom in the World: The Annual Survey of Political Rights and Civil Liberties, 1996-1997. Dacă aveți acces la Internet, veți găsi lista lor de țări la adresa: http: //www.freedomhouse.org / political / frtable 1. htm. Evaluările Freedom House clasifică țările pe două scări, fiecare dintre ele pornind de la cea mai liberă țară (1), la cea mai puțin liberă (7), una pentru Drepturile Politice, iar cealaltă pentru Libertățile Civile. Cînd am numărat toate țările care obțin 1 (cele mai libere
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în figura 1 din volumul de față, pentru 1995. Cu toate acestea, deși am putea în mod rezonabil alege să numim toate aceste țări "democratice", am putea să le considerăm "democratice" în grade variate, să spunem așa. Astfel am putea clasifica cele 35 de țări care însumează 10 puncte pe scara democrației ca fiind "cele mai democratice", cele 7 avînd 9 puncte ca "relativ democratice", iar cele 23 cu 8 puncte, ca "marginal democratice". Însă Polity III omite majoritatea microstatelor, a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tuturor țărilor democratice din lume pare să fie inaccesibilă, cele două surse permit estimări relativ bune. Poate de o mai mare importanță pentru majoritatea cititorilor acestei cărți, cele două surse vă vor ajuta să înțelegeți modul în care experții independenți clasifică o anumită țară, folosind măsuri direct relevante pentru democrație. NOTE CAPITOLUL 2 1 Pentru o descriere amănunțită a democrației în Atena, vezi Mogens Herman Hansen, The Athenian Democracy in the Age of Demosthenes: Structure, Principles and Ideology, trad. de J.
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]