3,276 matches
-
încât aproape că se refuza acceptarea lor în Ordin, deoarece nu știuseră să înțeleagă cinstea ce le fusese atribuită și pentru că Ordinul Fraților Minori nu are nevoie de așa de mulți frați laici!... De fapt, unelteau mereu împotriva noastră (a clericilor). Îmi amintesc că în conventul din Pisa voiau să prezinte în capitul propunerea ca atunci când se primea un cleric, să fie primit și un frate laic. Dar nu le-a fost aprobată cererea și nici măcar ascultată, fiindcă era un lucru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și pentru că Ordinul Fraților Minori nu are nevoie de așa de mulți frați laici!... De fapt, unelteau mereu împotriva noastră (a clericilor). Îmi amintesc că în conventul din Pisa voiau să prezinte în capitul propunerea ca atunci când se primea un cleric, să fie primit și un frate laic. Dar nu le-a fost aprobată cererea și nici măcar ascultată, fiindcă era un lucru foarte nepotrivit. Trebuie să spun că în timpul în care eu am fost acceptat, am găsit în Ordin multe persoane
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru aceasta din cauza vieții lor foarte rele și fiindcă nu posedau știința necesară, Domnul a pus în locul lor pe alții mai buni... (p. 596). ...Dar nu cred aceste lucruri cei cărora ambiția le-a îngrășat inima... Așa sunt preoții și clericii din aceste timpuri, care nu vor ca frații minori si frații predicatori să trăiască. Iar acest fapt este o mare cruzime, mai ales că aceștia sunt mai folositori Bisericii decât ei, care primesc rente și nu fac ceea ce ar trebui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
toate îndatoririle lor: predicăm, spovedim, oferim sfaturi bune și folositoare spre mântuire... (p. 605-606). Scrisorile lui Inocențiu al IV-lea 38. După ce frații minori și frații predicatori au venit și au realizat atâtea lucruri bune, cunoscute de toată lumea, preoții și clericii diecezani, împinși de invidie și răutate față de acești frați, au înaintat o plângere papei Inocențiu al IV-lea, pentru că nu mai puteau aduna oferte în timpul liturghiilor lor, «fiindcă aceste două ordine celebrează atât de bine liturghiile lor, încât tot poporul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce oră ar putea aceștia celebra liturghiile lor, fiindcă nu pot să celebreze după prânz, la ora cincisprezece sau atunci când trebuie să se roage vesperele; prin urmare, refuz să vă ascult». Dar papa, voind să le dea o oarecare satisfacție clericilor care continuau să-l deranjeze cu aceste lucruri și pentru că, așa cum am auzit, începuse să aibă o anumită aversiune față de frații predicatori și spera că ulterior îi va scuti pe frații minori de aceste prevederi, a redactat scrisori împotriva ambelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
am văzut și cunoscut, pe când era laic, i-a cerut fratelui Ugo să-l primească în Ordin, din dragoste față de Dumnezeu. Într-adevăr, Ugo avea permisiunea ministrului să accepte postulanți în Ordin, fiindcă era o persoană venerabilă și un mare cleric, foarte spiritual, și fusese la rândul său ministru provincial. Acel om, care cerea să fie primit în Ordinul Fraților Minori, a fost întemeietorul ordinului celor care se îmbrăcau cu sac; cu el era și un însoțitor, care, de asemenea, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Papa Grigore al IX-lea a aprobat cele două ordine pe care Sfântul Francisc le întemeiase: unul, al doamnelor sărace consacrate, și celălalt, al penitenților. Acesta din urmă este un ordin din care fac parte persoane de ambele sexe, adică clerici, oameni căsătoriți, fecioare și persoane cumpătate. Același papă a aprobat Ordinul Călugărițelor Penitente, adică al Sfintei Maria Magdalena (p. 198). 2. Cronica din Lanercost Venirea și primul impact al fraților minori în Anglia sunt prezentate în această cronică cu detalii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
year 1517, Oxford 1968, 198-199. 1. În anul 1224, a fost confirmată Regula și viața fraților minori de domnul papă Honoriu. În același an, după sărbătoarea Nașterii Preamăritei Sfintei Fecioare, frații minori au debarcat în Anglia, lângă Dover. Erau patru clerici și cinci frați laici, oameni simpli și demni de dispreț, deoarece, în acel timp, nebunii din acea regiune se îmbrăcau aproape la fel. Dar o anumită persoană ce vorbește cu autoritate a afirmat: «Dacă înlăuntrul inimii lor sunt așa cum arată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
înștiințat pe împărat spunându-i: «Am fost și am ascultat predica unui frate religios care a predicat mult împotriva noastră, a celor care nu trăim în înfrânare, și spune că vom merge cu toții în iad». Împăratul le-a răspuns: «Acești clerici și religioși predică cu cuvintele, dar în fapte se comportă altfel. Să-l punem la încercare pe acesta, care predică astfel, să vedem dacă pune în practică ceea ce învață cu cuvintele. Mergeți și invitați-l la cină». 8. A fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adevăr, vrea ca fiecare, conform îndemnului Apostolului, să rămână în acea vocație la care a fost chemat (1Cor 7,20-24), astfel că nimeni nu trebuie să treacă de la starea laicală la cea clericală, și nu vrea ca cei care sunt clerici să devină laici refuzând studiul; dacă nu ar fi fost așa, chiar și Francisc ar fi încălcat Regula, de vreme ce, având puține cunoștințe literare, ulterior, în cadrul Ordinului, a făcut progrese în cultură, nu doar prin rugăciune, ci și prin studiu. Pentru ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
puteau să o aibă întreagă cu toții în același timp, a rupt-o foaie după foaie și a dat fiecăruia pentru ca toți să o studieze și să nu se deranjeze unul pe celălalt. De asemenea, avea cea mai mare stimă pentru clericii pe care-i primea în Ordin și, fiind aproape de moarte, le-a poruncit fraților să-i respecte foarte mult pe doctorii în Sfânta Scriptură, fiindcă de la ei primeau cuvintele vieții. 16. Fratele Leonard din Assisi Într-un codice al Bibliotecii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și miniștrii să-i primească pe cei care, după ce au ieșit din Ordin, se reîntorc în el, și să-i elimine în anumite cazuri, conform hotărârii capitulului vostru general, pe cei deja acceptați. 2. Deși sus-numita Regulă stabilește ca toți clericii să recite oficiul divin conform ritualului sfintei Biserici Romane, cu excepția psalmilor și de aceea pot să aibă breviare, totuși când participă la oficiul divin recitat în comun, nu sunt obligați să-l recite și personal; acesta este suficient pentru ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului), dovedindu-se încăpățânați în uzurparea drepturilor altora, împotriva lui Dumnezeu și a dreptății. 7. Ne sunt aduse la cunoștință, în acest sens, multe alte fapte grave comise de unii - și asta în fiecare zi - fie împotriva prelaților, fie a clericilor, pe care, din respect pentru Religie (Ordin), considerăm potrivit să-i trecem sub tăcere. Prin ei, fără îndoială, se lezează dreptul enoriașilor, este încălcat dreptul anumitor biserici, se insultă religia, este ofensat chiar și Dumnezeu și, ceea ce este mai periculos
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un succes social extrem de consistent. Este ușor de înțeles priza socială enormă a acestui fenomen profund negativ. Soluția poate veni în mod special de la adevărații intelectuali ai Islamului. Numai că reformiștii autentici ai Islamului sunt puțini și copios dominați de clericii fundamentaliști. Nu reușesc să aducă o autentică Reformă a Islamului, așa cum am avut noi Reforma și Contrareforma în creștinism cu câteva secole în urmă. Se ajunge în cele din urmă la dorința ferventă a multor musulmani de a aduce Sharia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
carolingiene ne poate revela dacă Imperiul a fost conceput ca o realitate politică sau dacă a rămas la stadiul de conglomerat de popoare sortit destrămării. Instituțiile. La Aix-la-Chapelle, pe lîngă rege, pe lîngă familia și prietenii săi și pe lîngă *clericii săi se dezvoltă servicii centrale în jurul cîtorva personaje cheie: comitele palatului, care prezidează tribunalul în absența regelui; șambelanul, care se ocupă de "camera" regelui (camera), adică de vistieria acestuia, de încasările și de cheltuielile sale; *cancelarul care redactează și expediază
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în absența regelui; șambelanul, care se ocupă de "camera" regelui (camera), adică de vistieria acestuia, de încasările și de cheltuielile sale; *cancelarul care redactează și expediază acte scrise din ce în ce mai numeroase. La ordinele acestora se găsesc "funcționari", laici și mai ales clerici, formați pe loc. Acest ansamblu constituie palatul. În întregul imperiu, împăratul este reprezentat de *comiți cel puțin trei sute , care, numiți de el, au sarcina, împreună cu episcopii, de a sigura ordinea publică, de a-i aduna pe oamenii liberi, de a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea strînsă de dioceze, ai căror episcopi sînt ajutați de colegii de *canonici, *consiliile de canonici ale catedralelor. Ei au reformat și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al X-lea: un rege care servește și care apără interesele celor mari. 10. Societatea feudală Progresiv, în decursul Evului Mediu, se elaborează o organizare originală a societății, care face distincție între lumea luptătorilor, cea a țăranilor și cea a clericilor. Aceasta este societatea feudală, în care se va încadra cvasi-totalitatea populației regatului vreme de mai multe secole. Pentru a caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
investitura în funcție. La scară mai modestă, fondatorii unor biserici locale încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii și uneori și călugării duc aceeași viață ca și laicii. Preoți căsătoriți sau concubini, episcopi jefuitori, abați războinici nu sînt rarități. Totuși, în sînul acestei biserici feudale au apărut forțele de reînnoire pe care le observa Raoul Glaber pe la anul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marile adunări ținute în Franța meridională Charroux, Limoges, Le Puy, Narbonne la sfîrșitul secolului al X-lea, "pacea lui Dumnezeu" are în vedere mai întîi plasarea anumitor locuri locuri de azil și a anumitor categorii de persoane considerate slabe țărani, clerici, pelerini, negustori...la adăpost de atacurile celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Latran și morale în special în domeniul vieții conjugale și de dezvoltare a unor forme de pietate cum ar fi pelerinajele. Îngrijirea trupurilor prin înmulțirea spitalelor, a ospiciilor (hôtels-Dieu), a azilelor (maisons-Dieu)... Toate acțiunile de asistență sînt în mîinile clericilor. La fel și acțiunile din domeniul învățămîntului, cu înnoirea școlilor catedrale; cele de la Chartres și de la Paris sînt cele mai cunoscute. Cruciada. Dar aceasta nu e totul. Biserica din epoca feudală, sub conducerea papei, a căutat să creștineze societatea sub
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris, Aubier, 1959, t. I, p. 335). Acest text provine din Istoria uciderii lui Carol cel Bun de Galbert de Bruges. La 2 martie 1127, contele de Flandra, Carol cel Bun, era asasinat la Bruges. Scandalizat de această crimă, un cleric din oraș, deja din vîrstă, povestește imediat evenimentele care, începînd cu urcarea pe tron a lui Carol cel Bun în 1119, au condus la moartea acestuia. Galbert se apucă din nou de scris în anul următor pentru a descrie problemele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele acestor vremuri, nici pe cel care îi însoțește fără lance și fără scut, numai dacă n-am motiv să mă plîng de ei sau dacă ei refuză ca în termen de cincisprezece zile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea și al XIII-lea înflorește mai ales genul romantic în versuri și în proză, de la operele lui Chrétien de Troyes pînă la Le Roman de Renart și Le Roman de la rose. Folosirea latinei se restrînge din ce în ce mai mult în lumea clericilor, franceza devine atunci o limbă de cultură, a cărei folosire depășește din plin frontierele regatului: ea este vorbită atît de nobilii de la curtea Angliei cît și de negustorii italieni, precum venețianul Marco Polo, care, în 1298, o alege pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mediocrității unui cler foarte numeros, desigur, dar insuficient pregătit și instruit. Situația nu se schimbă decît începînd cu momentul în care, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, înmulțirea seminariilor diocezane, în conformitate cu recomandările conciliului de la Trente (1545-1563), permite rezolvarea problemei formării clericilor. Totodată, chiar după această dată și în ciuda luptei duse de episcopi și preoți împotriva *superstițiilor, un decalaj rămîne între creștinismul predat oficial de cler și credințele și practicile celor mai mulți. Credințele. Aceste credințe plasează din nou *dogma creștină într-o concepție
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]