7,311 matches
-
ale intervențiilor unor locutori diferiți. Aici, mai mult decât oriunde, constrângerile specifice acestui tip de textualitate determinată de interacțiune influențează formele lingvistice, în sensul unei dinamizări a ansamblului constrângerilor impuse de regulile lingvistice: "Discursul alternant este supus unor reguli de coerență internă care îi sunt specifice într-o mai mare sau mai mică măsură. Dar aceste reguli sunt, de asemenea, mai mult sau mai puțin stricte, adică gramatica relativă la organizarea interacțiunilor verbale este, după caz, mai mult sau mai puțin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ancillaries, un artificiu prin care naratorul dă cuvîntul altor personaje. [...] E o problemă de stil, o problemă ideologică, o problemă poetică, asemeni alegerii unei rime, unei asonanțe sau introducerii unei paragrame. E vorba de încercarea de găsire a unei anumite coerențe. (Eco, 1985: 37 și 39) În "Conversații și sub-conversații" (1956) Nathalie Sarraute examinează, la rândul său, această "copleșitoare convenție". Cazul unui mult prea prezent și dominant dialog pe care îl citează (Ivy Compton-Burnett și Hemingway) nu reprezintă totuși o noutate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
două teme precedente, care sunt de acum înainte "părți" a ceea ce va deveni un întreg sau tema-titlu a secvenței. Cel de-al patrulea segment dezvoltă predicatul (noua proprietate) legat de această nouă temă. Structura secvențială descriptivă este următoarea: Coeziunea și coerența acestei structuri secvențiale, corespunzătoare prototipului simplificat al secvenței descriptive, sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
evidențiază faptul că identitatea colectivă nu este în niciun caz un dat natural, ci este legată de procesele de educație la nivel social, fiind definită de cultură și nu de moștenirea genetică 367. Însă, acest lucru nu presupune neapărat o coerență, sau o lipsă de contradicție la nivelul identității colective, întrucât elementele acesteia, de multe ori, se pot opune prin conținut 368. Cu toate acestea, individul nu este afectat de contradicția în sine, tocmai datorită felului cum se structurează aceasta și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cele mai vechi timpuri și până astăzi, are nevoie de personaje care să intermedieze relația cu universul, care să reprezinte perfecțiunea, să aibă capacitatea de a proteja și susține comunitatea, de fapt, de a-i asigura o stabilitate și o coerență în lupta cu existența. În timpurile străvechi acest tip particular de altul combina atributele liderului și divinității pentru a se înfățișa drept un rege cu puteri miraculoase, a cărui existență este în strânsă legătură cu armonia universală, iar ascultarea de către
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza satirică, romanul, dramaturgia, cronica literară sau teatrală etc. Toate aceste însușiri (daruri) au devenit, în timp, adevărate virtuți. Scriitorul Dan PLĂEȘU cultivă o proză poetică cu filon dramatic și coerență contextuală, naratorul omniscient implicat devenind instanță morală. Din bogata corolă creatoare, romanul rămâne pentru scriitorul Dan Plăeșu un punct forte, un spațiu generos de reflectare a subtilităților ființei umane. Publicat în 1985, Veghea este un roman social, deopotrivă, un roman
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să fiu de acord cu el în ce privește locurile comune") și scrie: "Vreau ca toți să tacă, atunci cînd încetăm să mai simțim". La fel și A. Robbe-Grillet, în Pour un nouveau roman (p. 158), reproșează scriiturii realiste faptul că fondează coerența ficțiunilor sale pe teoriile explicative ale lumii, ilustrînd printr-o pseudo-analogie a universului ficțional cu lumea reală de referință: Să recunoaștem mai întîi că descrierea nu este o invenție modernă. Marele roman francez al secolului al XIX-lea, în special
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe care discursul, în general (monolog sau dialog) tinde să le satisfacă: a) o condiție de progresie. Este interzisă repetiția: fiecare enunț are rolul de a introduce o informație nouă, dacă nu totul devine vorbărie goală. b) o condiție de coerență. Nu înțelegem prin aceasta doar absența contradicției logice, ci obligația, valabilă pentru toate enunțurile, de a se situa într-un cadru intelectual relativ constant, fără de care discursul se diluează, subiectul schimbîndu-se brusc și fără nici o legătură cu cel anterior. Este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este redusă, selectată de către reprezentările sociale și imaginile lumii (presupuse) cunoscute și comune atît descriptorului, cît și descriptarului (lor) său (săi) virtuali. Putem spune că reprezentările (în discursul media) comune celor doi sau nu (în discursul didactic, de exemplu) fixează coerența semantică a textului descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil etc.) și o suită de enunțuri, raport între o denumire și o definiție-expansiune. Titlul condensează elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este coeziunea semantică a unei reprezentări descriptive, trebuie ca lectorul descriptar să poată construi o bază de text coerentă. Pentru aceasta, coeziunea referențială joacă un rol determinant: Primul pas în formarea unei baze de text coerente constă în a examina coerența sa referențială". W. Kintsch și T. A. van Dijk adaugă: "dacă baza unui text este considerată coerentă, adică dacă există suprapuneri de argumente între toate propozițiile, ea este acceptată pentru un tratament ulterior; dacă se găsesc goluri, procesele de inferență
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber (toate) convingerile sale asupra condiției lumii (lumilor), el le construiește
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută cu de toate)" și "sărmane lucruri" (schema 19). Dacă reperăm (paralelism de construcție suplimentară) expansiunile relative ce urmează imediat celor două denumiri, ajungem la o relație de coerență pe două niveluri a cărei reprezentare ramificată semnalează coeziunea, dar a cărei progresie pare esențială pentru a construi sensul configurațional (problemă întotdeauna destul de delicată în literatură). Schema 19 arată rețeaua coerentă de propoziții și diferitele lor niveluri de dependență ierarhică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considerat cel mai important. La această problemă, teoria pragheză a dinamicii comunicative aduce un anumit număr de răspunsuri asupra importanței textului "de suprafață" în tratarea informației. Este posibil chiar să rezumăm sensul configurațional al secvenței prin parcursul unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe care ar fi putut fi narativă, ne propunem să vorbim, în acest caz, doar despre o "narativizare de suprafață". O ultimă caracteristică a "descrierii homerice" este frecventa utilizare a SCRIPT-ului ca plan de text. Aceasta înseamnă că obiectul descrierii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160, 207, 209, 221 atribuire (operație de) 125, 128-131, 141, 143, 151 C caracter 88, 90, 143 coerență (pertinență) 98, 99, 108, 112, 115, 124, 131, 132, 136, 154-156 coeziune 66, 96, 98, 99, 109, 112, 115, 118-120, 124, 129, 131, 155 comparație 29, 63, 65, 68, 74, 77, 88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dimpotrivă, va genera forme de integrare socială și școlară eficiente. Aceste aspecte avertizează asupra politicilor educaționale care ar trebui să determine o reconciliere între cererile ce reies din contextul foarte dinamic, cu menținerea unui echilibru de bază astfel încât să asigure coerența demersurilor. Indiferent dacă strategiile se bazează pe școlile autonome sau pe descentralizarea învățământului public (chiar și la nivel școlar), sectorul public trebuie să păstreze pârghiile prin care să dezvolte accesul la educație, să îmbunătățească calitatea educației, să facă mai eficace
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educație. Acest sistem al excelenței educaționale care înseamnă control național asupra curriculum-ului, standardelor academice și estimarea exactă a creșterii competiției academice și performanței la nivel global este caracteristic și sistemului educațional american, chiar dacă nu se poate vorbi despre aceeași coerență la nivel național. În 1989, documentul "America 2000: O strategie educațională (America 2000 An Education Strategy) a devenit agenda educațională a administrației G. Bush, în care se menționa "Ca națiune trebuie să avem o forță de muncă educată, pe primul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
că sistemele politice democratice necesită nu doar o concepție participativă în dezvoltarea educațională, dar și că această participare trebuie să fie un important factor al calității în educație. De asemenea, miza educativă a participării părinților în cadrul sistemelor educaționale permite asigurarea coerenței educative între medii de care au copiii nevoie. 3.1. Redescoperirea comunității Comunitatea creează indivizi cu un sistem de credință și suport social absolut necesar într-o societate în continuă mișcare, iar căutarea comunității este "căutarea siguranței într-o lume
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formele organizate ale comunității, inclusiv prin transferarea către comunitate a funcțiilor pe care aceasta le poate îndeplini mai bine decât statul. Așadar, recunoscându-i statului virtuțile în special în asigurarea calității procesului educativ prin standarde de calitate, a echilibrului și coerenței politicilor educative la nivel național, o asemenea relație de parteneriat ar presupune respectarea principiului subsidiarității 18. Conform acestui principiu deciziile politice nu trebuiesc luate la un nivel mai înalt decât este nevoie, vizându-se o organizare descentralizată a responsabilităților, încât
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nu va antrena neapărat o dezvoltare a inițiativei locale. Apariția "spațiilor" de acțiune locală sub efectul globalizării nu este o dovadă a evoluției relațiilor actorilor locali cu alte nivelele ale societății. Enclavele schimbării nu sunt posibile decât în societățile unde coerența culturală (sau hegemonia grupului dominant) este limitată și printre grupurile sociale cel mai puțin integrate într-o cultură dominantă și obișnuite să se autoguverneze. (McGinn,N.F., 1997a47) Așadar, ritmul răspândirii cazurilor izolate de schimbare pe care globalizarea o induce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
legătură între educație și nevoile din viitor ale indivizilor și comunităților pentru a întâmpina provocările noului mileniu. În fundamentarea teoretică, Cheng are în vedere, pe de o parte, raportarea la rolurile noii școli și, pe de altă parte, consecvența și coerența aspectelor globalizării și localizării, fără a uita însă cerința individualizării educației. 4.1.1. Multiplicarea perspectivelor în educație Globalizarea face ca interacțiunile dintre națiuni, comunități și indivizi să devină potențial nelimitate, multidimensionale, la mai multe nivele, rapide și frecvente, ceea ce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
diversității și acceptării diferenței. Asumarea acestor responsabilități ale școlii trebuie armonizată cu asigurarea cadrului în care aceasta să-și manifeste autonomia. În perspectiva unor politici școlare care să încurajeze și să răspundă cererii diversificate de educație, în paralel cu asigurarea coerenței la nivel global și național și a concordanței cu criteriile internaționale de asigurare a calității în învățământ, statul trebuie să împartă atribuțiile și responsabilitățile educative cu comunitățile locale. Strângerea legăturilor între școală și comunitate ar trebui să constituie fundamentul oricărui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunitățile locale. Strângerea legăturilor între școală și comunitate ar trebui să constituie fundamentul oricărui proiect educațional guvernamental sau transnațional. Accentuarea localizării educaționale se impune astăzi ca un proces complementar globalizării menit să salveze diversitatea și specificitatea, să asigure stabilitatea și coerența proiectelor, să diminueze riscurile adâncirii inegalităților între indivizi, comunități și națiuni, să slăbească forța pătrunderii valorilor și principiilor economiei pieței libere în educație. Participarea comunității locale este esențială în evaluarea necesităților educaționale ale indivizilor și grupurilor umane astfel încât să se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Europene Un nou impuls pentru tinerii europeni ăA New Impetus for European Youth), din 1--1, pledează pentru noi forme de guvernare europeană, bazate pe autonomia tinerilor și cetățenia activă, în timp ce Cartea Albă Guvernare europeană definește deschiderea, participarea, răspunderea, competența și coerența drept principii cheie ale unei bune guvernări democratice. Noul tip de educație trebuie să le ofere tinerilor posibilitatea: să cerceteze și să discute probleme sociale și politice controversate, întrun moment în care aceștia par să-și piardă interesul față de politică
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
un răspuns simpatic, dar nu întrutotul adevărat, pentru că cele mai multe instituții și legi am reușit în felul nostru, așa, mai românesc, să le producem. Mai rămâne să le facem să și funcționeze în ansamblu, pentru că orice societate normală are o anumită coerență, și pe fiecare în parte. Deci, revin, chestiunea procedurilor! Desigur, o parte din proceduri o vom asimila vrândnevrând, ca și Grigore aghiazma lui, pentru că va avea UE grijă să facem asta. După 1 ianuarie, nu va mai ține formula "zicem
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]