3,279 matches
-
ca posibilitate de a se constitui pe sine, constituind orice altceva în "lumea" sa. De aici două dificultăți majore în înțelegerea demersului heideggerian: pe de o parte, riscul, niciodată epuizat, de a reveni de la înțelesurile existențial-ontologice la cele ontice, datorită coincidenței nominale a "existențialilor" (conceptele potrivite ființării preeminente ontic-ontologic, Dasein-ul) cu termenii cunoașterii cotidiene și cu aceia ai istoriei filosofiei (ai metafizicii), iar pe de alta, pierderea din atenție a unității structurale a Dasein-ului. Demersul în cauză se constituie el însuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
E drept, formalul nu mai constă acum decât în abstracție: ființarea-simplu-prezentă, corelatul "obiectual" al enunțului, survine prin abstragerea tuturor sensurilor ustensilice ale ființării-la-îndemână. Dar nu cumva în felul acesta formalul semnifică tocmai ordinea în care este operată abstracția, atestând astfel coincidența cu sensul kantian al formalului, judicativ în natura sa, cum am dovedit în aplicația anterioară? Adevărul, de asemenea, este conferit, ca existențial, enunțului, dar, totodată, printr-o ipostază a sa cea "ontologică", socotită autentică el este autonomizat și rupt de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar este și cel în-ființat; se află în prezentuirea ființării conștiente care suportă survenirea viitorului, dar și în prezentuirea Celuilalt, care intră, el însuși ca ființare conștientă, cu cea dintâi ființare conștientă. Și nu este vorba aici doar despre o coincidență a orizonturilor de constituire, ca în fenomenul "empatiei", despre care vorbește Husserl atunci când încearcă să constituie "intersubiectivitatea" și celelalte ipostaze ale "comunității".219 În această rețea de legături, toate tinzând către constituirea unei unități a ființării, ființei ființării și ființei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă o dată trebuie spus, "superioare" ale unei comunități, de aici faimosul fenomen al "imperialismului cultural". Însușirile culturale erau prezente, în formele mai vechi ale ideologiei, dar nu ele constituiau temeiul, ci doar cele "naturale". Lista lungă a simbolurilor nereflexive, precum și coincidența nominală dintre acestea și anumite ființări veritabile, care se află în mod "natural" în orizonturile de viețuire omenească, în unitățile de viață umană, pot conduce către confuzii în privința conținutului ideologiei ca ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului și conținuturile celorlalte ipostaze
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt, sfârșitul unei faze din istoria ideologiei ca ipostază împlinită a discursului judicativ; epuizarea este a ideologiei (sau ideologiilor), dar ea nu indică o iminentă extincție, ci doar încheierea unei capitol al vieții istorice a ideologiei. Desigur, există și anumite coincidențe, care pot întări ideea sfârșiturilor (nu doar a unor ideologii). Din perspectiva unei coincidențe, care vizează anumite aprecieri ale lui Husserl, Heidegger, ale lui Russell, Whitehead, Wittgenstein, Gadamer, Pareyson, Derrida, Vattimo ș. a., privind statutul metafizicii și rosturile filosofiei, ar putea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este a ideologiei (sau ideologiilor), dar ea nu indică o iminentă extincție, ci doar încheierea unei capitol al vieții istorice a ideologiei. Desigur, există și anumite coincidențe, care pot întări ideea sfârșiturilor (nu doar a unor ideologii). Din perspectiva unei coincidențe, care vizează anumite aprecieri ale lui Husserl, Heidegger, ale lui Russell, Whitehead, Wittgenstein, Gadamer, Pareyson, Derrida, Vattimo ș. a., privind statutul metafizicii și rosturile filosofiei, ar putea fi înțeles mai bine momentul din istoria "postmodernă" a filosofiei contemporane. Neîndoielnic, trebuie descoperit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este și ea o "configurație" a unor elemente și relații între acestea, însă elementele au autonomie tocmai datorită relațiilor invariante dintre ele; de aici dificultatea de a asocia forma cu structura. Pe de altă parte, în cazul ideologiei, există o coincidență "topică", generată însă de timporizare, în sensul că forma ca atare, reprezentată de ideologie, este dată totodată cu elementele sale structura ideologiei, altfel spus anume părtinirea, ordonarea și autorizarea. Acestea din urmă, cum știm, survin prin cea de-a doua
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ținând seama de toate condițiile puse până acum, ca o "formă". În vreme ce structura își capătă sensul prin poziționările propriu-zise ale actelor, forma și-l capătă prin unitatea lor. Structura păstrează pozițiile actelor, așezarea acestora, în vreme ce forma se sprijină doar pe coincidența timporizării, pe faptul că același eveniment le "poziționează" în aceeași structură. Coincidența originarității și survenirii celor trei acte are valabilitate numai din perspectiva reducției judicative; altfel, cele trei acte sunt discriminate, așezate în funcție de fel de fel de criterii, utilizate divers
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura își capătă sensul prin poziționările propriu-zise ale actelor, forma și-l capătă prin unitatea lor. Structura păstrează pozițiile actelor, așezarea acestora, în vreme ce forma se sprijină doar pe coincidența timporizării, pe faptul că același eveniment le "poziționează" în aceeași structură. Coincidența originarității și survenirii celor trei acte are valabilitate numai din perspectiva reducției judicative; altfel, cele trei acte sunt discriminate, așezate în funcție de fel de fel de criterii, utilizate divers, în funcție de motivații exterioare actelor însele, dar nu din afara structurii și formei pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
DUS); ... b) teste pentru verificarea autenticității și purității varietale a soiurilor multiplicate, teste care se efectuează pe plante obținute direct din semințe sau plante tinere din categoria "certificată"; ... c) teste preliminare în vederea testării oficiale a soiurilor; ... d) teste pentru verificarea coincidenței la înflorire a formelor parentale; ... e) teste privind comportarea soiurilor înregistrate sau în curs de înregistrare în condiții de producție; ... f) teste pentru verificarea menținerii; ... g) teste specifice pentru determinarea amprentei genetice a soiului. ... Articolul 4 (1) Testele privind verificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180022_a_181351]
-
VAU); ... c) teste pentru verificarea autenticității și purității varietale a soiurilor multiplicate, teste care se efectuează pe plante obținute direct din semințe sau plante tinere din categoria "Certificată"; ... d) teste preliminare în vederea testării oficiale a soiurilor; ... e) teste pentru verificarea coincidenței la înflorire a formelor parentale; ... f) teste privind comportarea soiurilor înregistrate sau în curs de înregistrare în condiții de producție. ... g) teste pentru verificarea menținerii; ... -------- Lit. g) a alin. (1) al art. 3 din anexa 1 a fost introdusă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
din culturile comparative de concurs. Prin aceste teste se urmăresc: capacitatea de producție, umiditatea la recoltare, precocitatea și rezistența la cădere sau frângere. Durata testelor este de 1 an. ... (3) La solicitarea beneficiarilor, ISTIS poate organiza și teste pentru verificarea coincidenței la înflorire și a capacității de producție a formelor parentale. Aceste teste se organizează într-un singur centru de testare, reprezentativ pentru specia respectivă. Durata testelor este de 1 an. ... (4) Testele privind comportarea soiurilor înregistrate sau în curs de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
care contează în definirea subiectului este preluată de la Keenan). Oamenii au tendința să aleagă drept subiecte de discuție entitățile agentive, ceea ce înseamnă că e normal să existe o corelație naturală între agent și topic; noțiunea de subiect reflectă gramaticalizarea acestei coincidențe așteptate. Li și Thompson (1976: 459−460) realizează o tipologie bazată pe relațiile gramaticale subiect−obiect și topic−comment, arătând că, în unele limbi, noțiunea de topic poate fi la fel de importantă cum este cea de subiect din alte limbi. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în ultimă instanță, un fapt uman, un „produs” al oamenilor, nu al altor fapte sociale. El este rezultatul scopurilor, al aspirațiilor, proiectelor umane. Limbajul cauzalității face complet abstracție de om ca autor al faptelor sociale. Observatorul exterior poate să înregistreze coincidența repetată între „întâmplarea” lui Y și cea a lui X, inferând de aici concluzia unei relații cauzale. Omul, care trăiește însă în realitatea observată, se percepe pe el, și nu faptul X, drept autor al faptului Y. Nu este aici
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un asemenea fapt, ne putem pune mai multe întrebări: de ce normele de căsătorie, considerate obligatorii de către respectiva colectivitate, nu sunt respectate? ar putea respectiva colectivitate să respecte integral propriile sale norme? dar cele 20% de căsătorii „normale” se datorează unei coincidențe pur întâmplătoare cu cerințele normelor sau, dimpotrivă, ele sunt mai numeroase decât coincidența întâmplătoare? Analiza condițiilor concrete în care trăiesc colectivitățile arhaice, evidențiază o dilemă cu care acestea se confruntă în permanență: sistemul de reguli de căsătorie are rațiunile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considerate obligatorii de către respectiva colectivitate, nu sunt respectate? ar putea respectiva colectivitate să respecte integral propriile sale norme? dar cele 20% de căsătorii „normale” se datorează unei coincidențe pur întâmplătoare cu cerințele normelor sau, dimpotrivă, ele sunt mai numeroase decât coincidența întâmplătoare? Analiza condițiilor concrete în care trăiesc colectivitățile arhaice, evidențiază o dilemă cu care acestea se confruntă în permanență: sistemul de reguli de căsătorie are rațiunile sale pozitive, fapt care ar face dezirabilă respectarea sa integrală; pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca sistem sau ca suprasistem duce, în ultimă instanță, la concluzii similare? Problema este reală, punându-se în practica explicativă. Un răspuns clar îl găsim la Georg W.F. Hegel sub forma faimoasei„șiretenii a istoriei”. Această soluție afirmă o coincidență tendențială între cele două tipuri de logică: logica holistă a sistemului și logica suprasistemului. Indivizii, sugerează Hegel, călăuziți de interesele lor particulare, fără o înțelegere a logicii de ansamblu a dinamicii colective, vor produce până la urmă prin acțiunea lor efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
productivității, a eficienței, a competitivității. Este însă problematic (oricum, nu poate fi luat automat ca dat) că interesele muncitorilor coincid în mod absolut cu cele ale patronilor în ceea ce privește creșterea eficienței. Și chiar dacă din acest punct de vedere ar exista o coincidență, este probabil să existe diferențe de puncte de vedere în ceea ce privește căile prin care aceasta poate fi obținută, precum și asupra distribuirii beneficiilor realizate. În fapt, orice sistem social este caracterizat prin diferențe de interese, de orientări între membrii săi. Intrând ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
persoane afectate În Ucraina, dar și În Rusia sau Bielorusia (ediția a IV-a). Academicianul Vasili Nesterenko, unul dintre fondatorii institutului de radioprotecție numit „Belrad”, subliniază că „accidentul s-a produs În urma mai multor erori - șapte la număr - a căror coincidență s-a datorat unor Împrejurări inexplicabile” (p. 121). Alla Isarocinskaia, la rândul său, analizează comportamentul autorităților sovietice care le-au ordonat „lichidatorilor” să participe la o „minciună de stat” și să țină secret informația referitoare la explozia din cadrul centralei atomice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dinamica subiacentă oricărei virtuți ; atunci cînd optează pentru dimensiunea transcendentă a persoanei, dar înțeleasă nu în opoziție cu dimensiunea ei orizontală, ci comandînd-o și înglobînd-o pe aceasta din urmă. E de ales între situația de opoziție a contrariilor și situația coincidenței lor în principiul care le e sursă. Cînd, în programul său ideal, omul spiritual din diferite tradiții alege singurătatea, celibatul, concentrarea interioară în locul traiului în colectivitate, al căsătoriei, al stării de risipire sau distracție lăuntrică, el face, desigur, o foarte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție între Orientul și Occidentul creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din Europa sunt caracterizate în mod exact de capacitatea lor de a mobiliza și de a reprezenta o multitudine de grupuri sociale, și cu toate acestea nu ne gândim la aceste cazuri ca la exemple de populism. Nu este o coincidență faptul că Otto Kirchheimeir (1965; cf. Krouwel, 2003) a formulat noțiunea de Volkspartein (partide catch-all) pentru a descrie acele partide apte să dezvolte un program care să se adreseze unor alegătorii cu un profil socio-economic și socio-cultural divers. Cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fost criticat ca fiind conservator (Skinner, 1973) sau prea minimalist (Merkel, 2010: 30), conceptul de democrație propus de Dahl nu este doar elaborat, ci și suficient de parcimonios pentru a sprijini cercetări empirice și comparate. Nu este deci o coincidență, că această direcție este considerată ca fiind utilă pentru studierea democrației în întreaga lume (Doorenspleet și Kopecky, 2008: 699; Norris, 2011: 27). Înainte de a continua, merită să menționăm faptul că Dahl rezervă conceptul de "democrație", pentru un sistem politic ideal
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]