KorAP: Find »[drukola/base=colonel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...587 >

14,667 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

asemănătoare 81. Astfel de intervenții nu aveau cum să nu aibă ecouri în opinia publică românească. În încercarea de a fi convingătoare în privința neadmiterii unei amenințări la adresa ei, Austro-Ungaria realiza prin intermediul generalului Beck, șeful Marelui Stat Major al armatei, și colonelul Alblori, șeful biroului de operațiuni, o inspecție prin trecătorile din Transilvania 82. Dornic să închidă conflictul diplomatic, guvernul Brătianu întocmea o declarație de principii în care discursul lui Grădișteanu era dezaprobat. Dacă satisfacția austriacă a fost atinsă prin publicarea documentului

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
persoana sa „nu va fi o împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui așezare a fost fericit a contribui“, că „în Alexandru Ioan I, Domn al României, românii vor găsi totdeauna pe colonelul Cuza“, care primise coroana „ca expresie neîndoielnică și statornică a voinței naționale pentru Unire - însă numai ca un depozit sacru“64. Întruniți la Paris, la 10 martie 1866, reprezentanții celor șapte Puteri, mai puțin Budberg, delegatul rus, care a sosit

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
septembrie 1919), General Arthur Văitoianu (27 septembrie-30 noiembrie 1919). A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și președinte al Senatului. În 1932 s-a stabilit definitiv la București, iar între 1941 și 1946 a activat ca medic militar, având gradul de colonel. A fost încarcerat în 1950 la Sighet unde s-a și stins din viață (Colesnic, Sfatul Țării, p. 237; Giurescu, Amintiri, p. 375, 473). • Născut în 1876 în satul Răzeni (Chișinău). A studiat la Facultatea de Drept a Universității din

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
articol din „The Times“, din 22 mai, și pretindea că 400 de ofițeri de Securitate conduceau organizații de comerț exterior. Aceștia ar fi ocupat și pozițiile-cheie din Ministerul Comerțului Exterior, precum și posturi de diplomați. Pe această listă au fost enumerați colonelul Constantin Pârvutoiu, trecut ca ambasador la Comunitatea Europeană, și adjunctul său, maiorul Cristeia, ce fusese înainte șef D.I.E. în misiunea de spionaj la Paris, colonelul Iancu, fost director al companiei „Prodexport“, iar apoi înalt funcționar de cancelarie la ambasada română

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
pozițiile-cheie din Ministerul Comerțului Exterior, precum și posturi de diplomați. Pe această listă au fost enumerați colonelul Constantin Pârvutoiu, trecut ca ambasador la Comunitatea Europeană, și adjunctul său, maiorul Cristeia, ce fusese înainte șef D.I.E. în misiunea de spionaj la Paris, colonelul Iancu, fost director al companiei „Prodexport“, iar apoi înalt funcționar de cancelarie la ambasada română din Viena, în timp ce generalul Baclița lucra la ambasada din Teheran, locotenent-colonelul Mateescu, la ambasada din Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul Ministerului Comerțului Exterior

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
D.I.E. în misiunea de spionaj la Paris, colonelul Iancu, fost director al companiei „Prodexport“, iar apoi înalt funcționar de cancelarie la ambasada română din Viena, în timp ce generalul Baclița lucra la ambasada din Teheran, locotenent-colonelul Mateescu, la ambasada din Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul Ministerului Comerțului Exterior, mai multe oficialități au fost desemnate ca personal al Securității: colonelul Stoiculescu, fost director la „Fructexport“, care apoi a răspuns de exporturile agricole, maiorul Cornaciu, responsabil cu exportul de fructe, colonelul Ghiță, fost

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de cancelarie la ambasada română din Viena, în timp ce generalul Baclița lucra la ambasada din Teheran, locotenent-colonelul Mateescu, la ambasada din Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul Ministerului Comerțului Exterior, mai multe oficialități au fost desemnate ca personal al Securității: colonelul Stoiculescu, fost director la „Fructexport“, care apoi a răspuns de exporturile agricole, maiorul Cornaciu, responsabil cu exportul de fructe, colonelul Ghiță, fost director la „Metalimportexport“, care se ocupa cu exportul de metale, și locotenent-colonelul Dumitrescu, care se ocupa de exportul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul Ministerului Comerțului Exterior, mai multe oficialități au fost desemnate ca personal al Securității: colonelul Stoiculescu, fost director la „Fructexport“, care apoi a răspuns de exporturile agricole, maiorul Cornaciu, responsabil cu exportul de fructe, colonelul Ghiță, fost director la „Metalimportexport“, care se ocupa cu exportul de metale, și locotenent-colonelul Dumitrescu, care se ocupa de exportul de minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
director la „Metalimportexport“, care se ocupa cu exportul de metale, și locotenent-colonelul Dumitrescu, care se ocupa de exportul de minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați ca fiind colonelul Talpaș, șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
se ocupa de exportul de minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați ca fiind colonelul Talpaș, șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în România postrevoluționară. Inerția guvernelor române de după 1989 a permis ofițerilor de Securitate, ce aveau

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de exportul de minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați ca fiind colonelul Talpaș, șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în România postrevoluționară. Inerția guvernelor române de după 1989 a permis ofițerilor de Securitate, ce aveau cunoștințele necesare

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați ca fiind colonelul Talpaș, șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în România postrevoluționară. Inerția guvernelor române de după 1989 a permis ofițerilor de Securitate, ce aveau cunoștințele necesare, legături în străinătate

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sovietice au intrat în Râmnicu Vâlcea. Curgeau ca puhoiul, în mașini, tancuri, căruțe și alte transporturi cu boi, cai și călări“ (Ibidem, p. 217). Pe 10 septembrie 1944: „Nopți de groază și de teroare. Armată [sovietică] în fiecare curte. Ordonanțele colonelului Udroiu stau în preajma femeilor“ (Ibidem, p. 218). Însă în primii ani postbelici, Oltenia, la fel ca întreaga Românie, a cunoscut disputele politice aprinse între partidele istorice și formațiunile care gravitau în jurul comuniștilor. Și aici au fost puse în practică schimbările

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Nicolae Anghel 20. Unii martori au avansat chiar ideea că maiorul Crețu, din Slatina, și locotenentul Simescu, din Piatra-Olt gară, ar fi fost organizatorii grupului din Munții Arnota, în primele luni ale anului 1949. Ei ar fi stabilit legături cu colonelul Arsenescu și cu locotenentul Arnăuțoiu, care organizau grupul de partizani din Munții Muscelului, precum și cu colonelul Atanăsescu, liderul unui grup (de 28 de oameni) din pădurea Sarului. Legătura între aceste grupuri ar fi fost asigurată de Ion Costin, șeful restaurantului

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Simescu, din Piatra-Olt gară, ar fi fost organizatorii grupului din Munții Arnota, în primele luni ale anului 1949. Ei ar fi stabilit legături cu colonelul Arsenescu și cu locotenentul Arnăuțoiu, care organizau grupul de partizani din Munții Muscelului, precum și cu colonelul Atanăsescu, liderul unui grup (de 28 de oameni) din pădurea Sarului. Legătura între aceste grupuri ar fi fost asigurată de Ion Costin, șeful restaurantului din Piatra-Olt gară21. • Ibidem, p. 102 (doc. de la AMJ, DIM, fond „Penal“, dosar 48192, vol. 2

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Vâlcea, intenționând împreună cu alți patru colegi de-ai săi să meargă în Munții Căpățânii, unde urma să se integreze „într-un grup de rezistență anticomunistă care operează în nordul Olteniei“. El a fost depus în sediul Securității din Calea Rahovei (Jurnalul colonelului Ioan Boldur-Lățescu, în „România literară“, nr. 7, 1-7 martie 1995, p. 14). Știm chiar din cele relatate de Gheorghe Boldur-Lățescu că el a fost în grupul de cinci studenți, arestați într-adevăr în seara de 11 aprilie 1949 în trenul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
întreprindă vreo acțiune care să-l coste viața sau libertatea m-a determinat să-i răspund că nu se poate face nimic [...] După părerea lui însă, un popor care-și acceptă robia fără a reacționa, nu merită să trăiască“ (Jurnalul colonelului Ioan Boldur-Lățescu, în „România literară“, nr. 7, 1-7 martie 1995, p. 14). Legătura între acest grup și conducerea legionară era asigurată de Mircea Măzăreanu, fost membru al echipelor informative legionare și fost în conducerea Frățiilor de Cruce din București. În

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
kg“76. • Anchetele Partizanii și susținătorii lor care au fost arestați - în total aproximativ 60 de persoane 77 - au cunoscut din plin torturile Securității. Ion Costin a fost torturat la Securitatea din Craiova de către locotenenții Mihuț (mai târziu a ajuns colonel de Securitate la Pitești) și Fracase, fapt care i-a și pricinuit moartea, la 21 mai 1949. Datorită decesului lui Costin, Securitatea nu a putut afla toate ramificațiile rezistenței, astfel scăpând grupul din Pădurea Șarului și organizatorii de la București. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Secția de Manuscrise a Bibliotecii de Stat din Rusia (Moscova) și în Arhiva Centrală Istorică din Sankt Petersburg ne-au permis să reconstituim, în mare parte, „biobibliografia“ sa basarabeană 12. celor doi frați Dimitrie și Pavel Macedonschi; Însemnătatea autentică a colonelului prințul C. Cantacuzino despre începuturile și acțiunea Eteriei în Principatele Române în anul 1821, scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. • Căpitanul Iordache Olimpiotul și acțiunea eteriștilor în Principatele Române în anul 1821, dosar 237, f. 14. • Vianu, Iancovici, O

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Petersburg ne-au permis să reconstituim, în mare parte, „biobibliografia“ sa basarabeană 12. celor doi frați Dimitrie și Pavel Macedonschi; Însemnătatea autentică a colonelului prințul C. Cantacuzino despre începuturile și acțiunea Eteriei în Principatele Române în anul 1821, scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. • Căpitanul Iordache Olimpiotul și acțiunea eteriștilor în Principatele Române în anul 1821, dosar 237, f. 14. • Vianu, Iancovici, O lucrare inedită, p. 91. • Cea mai mare parte a lucrărilor lui Liprandi rămase în manuscris, ce se

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
dintr-un regiment de elită din Franța în unul dislocat în Basarabia 13. Ajuns în Basarabia în ianuarie 1820, I. Liprandi a fost îndemnat să „adune informații despre acțiunile turcilor în Principatele Românești și Bulgaria“14. Pe la mijlocul anului 1820 locotenent colonelul I. Liprandi a devenit șeful serviciului de informații și contrainformații al Diviziei a 16-a de infanterie cu sediul la Chișinău. La ordinele generalilor • Orlov și P. D. Kiseleff, șeful Statului-Major al Armatei a 2-a, I. Liprandi a îndeplinit

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Arthur E. 412. Aemilii 477. Aftalion, B. 222. Agache, D. 48. Agirii 477. Agnes 61. Agoston 308. Agrigoroaiei, Ion 169, 206, 379. Ahmed al III-lea 83, 87. Ahmet Pașa 96. Ahmet, Kuciuk 484. Akropolites, Georgios 37, 39, 40. Alblori, colonel 180. Albrecht de Habsburg 328. Alecsandri, Iancu 360. Alecsandri, Vasile 127, 360. Alep, Paul de 117, 122. Alexandrescu, Anton 254, 272, 273, 276. Alexandrescu, Grigore 132. Alexandrescu, Ion 387. Alexandrescu, Sorin 205, 206. Alexandrescu, Vasile 304. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, M. M.

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
lui Radu Mihnea 120. Argyropoulos, Roxane D. 127. Ariès, Philippe 499, 500, 507. Arimia, Vasile 309. Arion, Virgil 381, 389. Aristia, Constantin 96, 130-132. Armbruster, Adolf 45. Arnăuțoiu, locotenent 435. Arpad, rege ungur 68. Arpadieni, familie regală 56, 63. Arsenescu, colonel 435. Arslan, E.A. 468. Asachi, Gheorghe 128, 360. Asan, v. Ioan ~ al II-lea. Asănești, familie 46. Atanăsescu, colonel 435. Atilla 68. Atiya, A. S. 27. Atkins, J.B. 94. Aubert, E. 467. Audii 477. Aufidii 477. August al II-lea 90

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
389. Aristia, Constantin 96, 130-132. Armbruster, Adolf 45. Arnăuțoiu, locotenent 435. Arpad, rege ungur 68. Arpadieni, familie regală 56, 63. Arsenescu, colonel 435. Arslan, E.A. 468. Asachi, Gheorghe 128, 360. Asan, v. Ioan ~ al II-lea. Asănești, familie 46. Atanăsescu, colonel 435. Atilla 68. Atiya, A. S. 27. Atkins, J.B. 94. Aubert, E. 467. Audii 477. Aufidii 477. August al II-lea 90. August al III-lea 147, 148. Augustus 222, 474, 476. Auner, Carol 43, 50, 51. Aurelian, P.S. 220. Averescu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Bela al IV-lea 33, 37, 38, 39, 41. Bell, F. 134, 135. Bellegarde, conte 362. Bencescu, Mircea 435. Bencescu, Nicolae 442. Bendella, Teofil 361. Beneš, Edvard 306, 338. Benescu, Neagu 240, 241. Berariu, Artemie 364. Bergel, Hans 459. Berindei, colonel 429. Berkawski 219. Berke, S. 475. Bernheim, M. 222. Berry, Burton Y. 275. Bertolotto, G. 31. Bertrandy, F. 469. Berza, M. 49. Betger, E. 483. Bethlen, István 306, 307, 308, 313, 314, 316, 319, 320, 321, 323-326, 328, 329. Beumann

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]