4,204 matches
-
și ei să le păstreze în bibliotecă, pentru timpuri filiale, de olimpiadă. În termeni ce țin de domeniul semanticii, informația reală pusă în joc era, sistematic, nulă. La fel, deducem, gradul de interes. Cu un asemenea inepuizabil stoc în spate, comentatorilor serioși nu le rămânea decât să evite, circumspecți, subiectul. E motivul sincer pentru care atât studiul lui Iulian Costache - Eminescu. Negocierea unei imagini -, cât și cel, proaspăt publicat, al Ilinei Gregori - știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
H.P., poetul Cărtărescu are în continuare un succes orbitor (vezi și cronica din România literară nr. 20, semnată de tînărul Cătălin D. Constantin sau postfața lui Paul Cernat la antologia Plurivers), Cronicarul îi urează sărbătoritului LA MUL}I ANI! Iar comentatorului său îi recomandă Tavegyl, foarte bun contra alergiilor. Televiziune și politică Duminică dimineața, zi de alegeri. Deschidem televizorul. O comentatoare entuziastă dă vești electorale de la Constanța: "Primii care au votat sunt deținuții și politicienii". Rămîi visător: să fie o laudă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
în viitor, prozatorul își propune ca la următoarele sale volume de povestiri să anexeze și câte un ghid de întrebuințare în care să explice toate subtilitățile narative, astfel încât lectura să fie una fără echivoc, indiferent de pregătirea și atenția cititorului/comentatorului. Lipsa de emfază stilistică, pariul pus pe tonurile minore, miza pe universul mic și pe insignifiant conferă specificitatea scrisului lui Mircea Horia Simionescu. Autorul este primul care atrage atenția asupra acestui aspect printr-un autodenunț ironic din care cititorul inteligent
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
scrisă au comentat, analizat și mai ales au evocat acele zile și evenimente. Cu puține excepții nu s-a prea vrut să se pună "degetul pe rană". Motivele acestei fereli sînt diverse și multe. Cele mai întemeiate țin de poltronitatea comentatorilor, analiștilor sau mărturisitorilor. Toamna care vine ar putea aduce la putere în România exact pe aceia care au fost dușmanii declarați ai "fenomenului" cît și autorii ascunși ai violențelor din 13, 14 și 15 iunie 1990 și așa se explică
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
uită programat și conștient au crezut, atunci în 1996, că C.D.R. și aliații vor face rost de bani pentru a plăti în continuare uitarea. N-a fost așa. Nu avea cum să fie. Și astăzi, harta a devenit roșie. Astăzi, comentatorii și analiștii fac apologia sistemului chinez, pledează în favoarea lui Miloșevici, demonstrează binefacerile umbrelei rusești. Pe mai toate canalele, în mai toate ziarele. Președintele Academiei face propagandă Primarului P.R.M. de Cluj, darea în vileag a alianței secrete a domnului Iliescu cu
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
filosofiei (Maximilian). În schimb, rămân neconcludente recuzita și structura romanului. La ce bun trimiterile structurale la Ispirescu, Collodi, Creangă, Barrie, Baum și Carroll? Dar nucleele absurdiste și imaginarul suprarealist? De fapt, O. Nimigean scrie un roman patafizic. De aici derutele comentatorilor. Moto-ul din Dimov pregătea un scenariu complex. Nu Zenobialui Naum, ci onirismul estetic țesut în filigrane patafizice. Mortido este o colecție de confesiuni patafizice. Ambiția lui Nimigean mi se pare mai mult decât o provocare. Crimele lui Abăza, urmărite
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
fi considerată un reper în exegeza actuală. Poate suna a precizare pedantă și oarecum oțioasă, dar Ion Ianoși este unul din puținii intelectuali români care l-au citit pe Noica de la un cap la altul, și unul dintre foarte rarii comentatori care s-au străduit să-i depisteze intuițiile fundamentale din care i s-a născut filozofia. Iar ediția actuală, cuprinzînd îmbunătățiri, stilizări și completări punctuale, deși nu se deosebește în mod esențial de cea apărută acum opt ani, reprezintă forma
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
remanent, a căror gîndire nu înseamnă decît repetarea stăruitoare a acelorași intuiții de bază, simpatia aceasta face ca, în cazul cărții de față, să nu avem de-a face cu o interpretare contra-natură, adică cu o sluțire făcută de un comentator a cărui antipatie apriorică pentru paradigma lui Noica l-ar fi putut preschimba într-un discret și tenace denigrator al operei sale. Și cum astăzi corul celor care, din obediență ideologică față de mentalitatea dominantă, îl măsluiesc pe Noica pînă la
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
pe care a avut-o? Și oare o filozofie poate fi înțeleasă în ea însăși precum un univers de sine stătător ce nu mai păstrează nici o legătura cu viața celui care a gîndit-o? Iată una din piedicile peste care fiecare comentator trebuie să treacă într-un fel sau altul: fie privește viața ca pe e o încîlceală absurdă de fapte al căror hazard nu poate arunca nici o lumină lămuritoare asupra cărților, fie consideră opera ca fiind expresia epocii în care Noica
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
Facultatea de Drept din București în 1949, iar din 1950 a lucrat ca redactor la Editura UCFS, pentru ca din 1959 să activeze la cotidianul „Sportul popular“ - transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor“ (unde a fost redactor, șef de rubrică, publicist comentator, șef de secție, director general). Din 1997 a activat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A scris într-un stil original, colorat, 27 de volume de publicsitică închinate unor sportivi sau evenimente sportive („Șepcile roșii“, „World Cup ’66“, „Argentina
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
a unor irizații umorale (foarte bine sesizată de C. Rogozanu într-un articol recent), cât prin falimentul iluziei că avem în domeniul beletristicii o piață funcțională de idei. Fiindcă e, dacă nu normal, măcar uzual ca scriitorii - și prin extensie comentatorii - să reacționeze impulsiv în fața amenințărilor simbolice. Dar e absolut inadmisibilă estetic lipsa lor de originalitate intelectuală. Repet, nu contează semnul verdictului. Precaritatea teoretică transpare în numărul de platitudini emise. Și mai ales în nivelul elementar al acestora. Nevoia de consens
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
României sau literatura ultracomercială sau literatura ideologizată poate vom putea discuta inteligent." Rămâne în dezbatere, într-adevăr, felul în care Nicolae Manolescu folosește, pe urmele lui Sorin Alexandrescu, noțiunea aceasta litigioasă. Fiindcă, lucru semnificativ pentru titlul nu o dată transfigurat de comentatori, pentru el bătălia canonică se poartă între tabere distanțate de crevase istorice, nicidecum ideologice. De aici decurge cea de-a treia prejudecată, de ordin incert (undeva între cultural și moral) care alimentează, în măsuri echitabile, ambele sensuri matematice ale verdictului
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
și impresionantă documentare, selectând elementele esențiale, prin efectuarea unei noi și integrale lecturi a scrierilor lui Mihail Sebastian, relevându-i trăsăturile caracteristice, cu obiectivitate și echilibru, aducând puncte de vedere personale, originale, uneori cu detașări de aprecierile formulate de unii comentatori anteriori. Reconstituind etapele succesive ale vieții lui Mihail Sebastian, Constantin Trandafir nu se rezumă la o înșiruire de date, ci le încadrează în evocări pline de vibrație, apelând sugestiv la propriile mărturii ale scriitorului. Edificatoare este dragostea sa pentru Orașul
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
autorilor. Difuzat într-un circuit restrâns, el se sustrage jocului pieței editoriale: oferta fiind voit mică și nesatisfăcătoare, cererea va fi obișnuită, dar nesatisfăcută. În condiții de inflație "poetică", de abundență versificatoare derutând publicul larg (ba chiar și pe câțiva comentatori literari), iată o carte atipică atât prin modul ei de structurare, cât și prin tehnica de marketare. Dacă autorii și editura ar fi riscat s-o scoată într-un singur exemplar, ca un produs de lux, un unicat (precedente există
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
le mai citește puțină lume. Deși știe, fără îndoială, că spectacolul critic se desfășoară în fața unei săli aproape goale, Dan Cristea se străduiește să atingă în demonstrațiile sale perfecțiunea. Analizează atent și inspirat textele, aduce în discuție, ceremonios, opiniile altor comentatori, își mobilizează întreaga capacitate de teoretician pentru a realiza o tipologie a genului. în plus, se exprimă nuanțat și elegant, nelăsând să pătrundă în scrisul său nimic din dezinvoltura frivolă a atâtor oameni publici de azi. Seriozitatea și convingerea cu
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
care Țiriac i-a replicat: <<Eu dacă mă însor seara, divorțez dimineața. Oi fi eu stupid, dar nu sunt idiot>>, a spus Țiriac. Deci el e stupidul, idiotul este Ilie Năstase, expresia le aparține foarte bine celor doi”, a conchis comentatorul TV.
Banciu: De ce ar vrea Ilie Năstase să-l însoare pe Țiriac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71616_a_72941]
-
Cronicar Papa Benedict trage Cortina de Fier Succesorul lui Ioan Paul al II-lea e caracterizat de comentatorii fenomenului religios ca un papă "riguros și ortodox". Sigur, adjectivul din urmă trebuie luat la figurat și nu la propriu. Tocmai ortodox la propriu nu e Benedict al XVI-lea! Ba chiar, cum zic ortodocșii, e mai catolic decît papa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
reprezentativă României, elevii lui Vasile Stânga ratând calificarea cu șase înfrângeri, din tot atâtea meciuri jucate. Iubitorii handbalului vor putea viziona, prin intermediul TVR 2, meciurile din cadrul Campionatului European, găzduite de patru orașe: Belgrad, Novi Sad, Vrsac și Nis, în compania comentatorilor Dragoș Cojocaru și Dragoș Bocanaciu. Programul competiției pentru perioada 21-29 ianuarie este următorul: Sâmbătă, 21 ianuarie, ora 19.15 - Grupele principale; Luni, 23 ianuarie, ora 19.15 - Grupele principale; Miercuri, 25 ianuarie, ora 23.40 (înregistrare) - Grupele principale; Vineri, 27
CE de Handbal masculin 2012, în direct la TVR 2 () [Corola-journal/Journalistic/76261_a_77586]
-
simpatizez studenții care încearcă un progres al ideii, oricât de stângaci ar fi el formulat”). Eticheta care i s-a pus autorului, aceea de teoretician (corectă, de altminteri, dar mult prea limitativă) l-a izolat într-un fel de ceilalți comentatori ai așa-numitei literaturi vii. E, categoric, o nedreptate. De ani buni, de exemplu, rolul de critic de poezie (cu alte cuvinte, critic de poezie prin excelență) e disputat cu superbie între Gheorghe Grigurcu și Al. Cistelecan. Doi stăruitori practicanți
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
Dialog amețitor între Sandu și un jurnalist sportiv: "Vă dau o bombonică!" Iordachescu Ionut Președintele onorific al FRF, Mircea Sandu, s-a contrat, joi seară, în studioul Dolce Sport, cu jurnalistul Răzvan Băleanu, iar la un moment dat, când comentatorul sportiv i-a spus lui Sandu că renta sa viageră de 75.000 de euro îi lasă un "gust amar", "Nașu" i-a oferit o bomboană pe care o avea în buzunar. Întrebat cum a putut accepta o asemenea sumă
Dialog amețitor între Sandu și un jurnalist Sportiv: "Vă dau o bombonică!" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79398_a_80723]
-
libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu a fost comentatorul lor ci, de zeci de ori, eroul discursului dramatic ' Cum se poate spune că Mozart a compus 'Don Giovanni' ' îi declara Goethe lui Eckermann. O 'compoziție' ca și cum ar fi o bucată de prăjitură sau de biscuit... spiritul demonic al geniului
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
care, prin numeroase comentarii publicate inclusiv în cea mai calificată presă de partid se manifestă drept unul dintre purtătorii de cuvînt principali ai ideologiei acestuia, într-o variantă doar ușor cosmetizată. Neașteptată cedare asupra căreia atît subiectul său cît și comentatorii d-sale au păstrat pînă acum tăcere. I.Negoițescu în schimb, fidel crezurilor sale, suportă hărțuiri, șicane, interdicții ce par a nu mai avea sfîrșit. Cel mai important exponent al Cercului Literar devine astfel una din victimele de rang ale
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
în fața lor". Alteori observă înrăirea, închistarea bolnavilor în propriul lor egoism; iar la un moment dat realizează, pe proprie piele, că: "Bolnavii sînt oameni foarte ocupați: sînt prea solicitați de suferința lor pentru a avea timp să se sinucidă". Diverși comentatori ai lui Cioran, inclusiv iubita sa, Friedgard Thoma, s-au întrebat de ce nu s-a sinucis la timp Cioran. Principal răspuns este că pentru Cioran sinuciderea nu a fost un țel, ci o supapă psihică, o ieșire de rezervă, cum
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
a reprezentării. Textele sale au o fosforescență culturală, pe care nu o au povestirile din întâlnirea din Pământuri. Ioan Groșan este un Marin Preda intelectualizat. O poveste cu un șef și un subaltern Nuvela Trenul de noapte, considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce se petrece cu adevărat. Un șef de gară, Fotiade, este trimis
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
înțelege un singur lucru: prin ce ingenioasă deducție a reușit Aura Christi să tragă concluzia că România literară este oficiosul Grupului pentru Dialog Social? „Te pomenești că România literară a devenit treptat, și sigur, «organul suprem» al «unicului partid de comentatori»", GDS, care dă note, taie și face tot ce se cuvine" etc, într-o interminabilă cascadă de injurii care, de altminteri, se potrivește perfect cu grafomania infatigabilă a romancierei noastre. Chiar așa? Cum poți spune despre România literară că e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]