3,212 matches
-
traduceri în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale; - scrieri aghiografice - biografii; - scrieri de drept canonic; - lucrări de cronologie creștină. Prima serie de scrieri ale lui Dionisie cuprinde traduceri din limba greacă, spre a fi la îndemâna confraților săi, călugării sciți, în slujba apărării Ortodoxiei, în contextul disputelor hristologice, pentru combaterea nestorianismului. Privind cea de-a doua categorie, seria aghiografică, Dionisie Exiguul este considerat autorul unei impresionante colecții de texte patristice din opera Sfinților Atanasie, Grigorie Teologul, Grigorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iudaice. Legați puternic de mediul în care se născuseră și educați în spiritul semnificației evenimentelor Vechiului Testament, unii dintre primii creștini se străduiau să serbeze Paștile ca și părinții lor, în seara zilei de 14 nisan. Spre deosebire de acești „cvartodecimani”, majoritatea confraților lor din Răsărit și îndeosebi din Apus se arătau preocupați de respectarea aceluiași adevăr al faptului istoric. Numai că ei nu socoteau că Paștile au coincis cu Pasha. De aceea nu se orientau după data apariției lunii iudaice, ci după
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfinților Părinți răsăriteni - de talia lui Chiril al Alexandriei sau a lui Grigorie al Nyssei - i-a cerut pătrundere intelectuală, o cultură foarte variată și mult har. Scopul traducerilor din limba greacă în limba latină a fost de a ajuta confrații săi, călugării sciți, în vederea apărării Ortodoxiei, în contextul discuțiilor hristologice, pentru combaterea nestorianismului. De asemenea, traducerea canoanelor nu arată o lucrare mecanică de arhivar, ci o cunoaștere a izvoarelor creștine ecumenice, precum și talent literar. Astfel, pune la îndemâna clericilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fără verdicte Un artist nu poate fi decât uman, iar opera sa trebuie să seducă prin umanitate și să stimuleze umanitatea.1 În volumele pe care le-a publicat 2, Alexa Visarion se apleacă asupra spectacolelor proprii și asupra reprezentațiilor confraților săi cu responsabilitatea celui care, marcat de erudiție, nu-și permite luxul de a eluda aspectele abia vizibile ale realității scenice. Și asta în măsura în care, ne dă de înțeles autorul, formele, evidențele sunt la îndemâna tuturor, în timp ce acel "ceva" care unește așteptările
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viziune și realizare, dintre gînd și expresie și iarăși găsim (în interviul citat) cîteva idei demne de reținut (și nu numai pentru faptul că regizorii noștri, chiar cei foarte buni, vorbesc puțin despre procesul de creație al lor sau al confraților); Alexa Visarion e de părere că cinematografia noastră a înregistrat unele progrese în privința limbajului, că s-a apropiat de ceea ce este azi expresia internațională a filmului. Dar zice el acest limbaj este, în capodoperele universale, o posibilitate cîștigată de autori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
impus nu prin livresc ci prin forța imaginilor. Format în universul scenic, și-a dorit să spulbere prejudecata "teatralismului" stilistic al regizorilor importați de cinematograf din universul Thaliei. Realizările lui sunt infinit mai expresive, mai frapante vizual decât ale multor confrați care, fără să fi pus vreodată piciorul pe o scenă, s-au arătat greu apăsați de metehne teatrale în scriitura dialogului, în mizanscenă și, mai ales, în rostirea și în jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aservit actorului este convingătoare și tocmai de aceia apariția sa spectaculoasă pe scena bidimensională a imaginii proiectate, aduce un aer proaspăt, sparge canoane și instaurează un climat de emulație în cinematografie, care șochează, entuziasmează, dar în același timp indignează pe confrați. Fiindcă a violat un sistem de gândire și o manieră de lucru. [...] [...]Evident, Mircea Albulescu este o stea de mărimea unu, dar prea a fost lăsat slobod să zburde, să se răsfețe pe lungimea unui episod, de dragul și în virtutea primatului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
copilului, atașamentul și nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă, funcțiile parentale. La începutul deceniului al șaptelea, un medic pediatru american, Henry Kempe face o prezentare în cadrul unei conferințe a Asociației Americane a Pediatrilor. în lucrarea sa, Kempe aduce la cunoștința confraților, existența unor comportamente abuzive ale părinților față de copii. Lumea medicală este bulversată, dar respinge idea lui Kempe: „nu, părinții nu sunt în stare să facă așa ceva copiilor!”. Kempe începe atunci un studiu sistematic, împreună cu un coleg radiolog, colectând radiografii ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără să-l omoare. Dar ei nu știau asta. Nu știau să citească. Nu mult după întîmplare, visătorul terorist a și murit. Așa a luptat Aruștei împotriva regimului de tristă suvenire. 11 martie Vernisajul artei ieșene la București. Lume bună, confrați de primă mînă, atmosferă elevată. Dar... dar... și sosirea, în trombă, a unui comando vag deghizat: demnitari bahluieni la vîrf, proaspăt ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de... lăsare a nasului așa cum e, neintervenind din eventuale rațiuni de conveniență în forma lui primară. De aceea Gauguin e Gauguin, unicul, incomparabilul, de aceea modestul Puvis de Chavanne e modestul. Într-o serie modestă. Prin anii '60, unul din confrații mei, netrecut prin școală, practica o pictură nu lipsită de evidente virtuți native dar de un risc total inconșient. Tot ce-i ieșea de sub pensulă, agresiv, primar, confuz era imediat expus. Cu acea făloșenie neștiutoare, în stare, în schimb, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doar atît: vîlvă, pentru că toată această excesivă și necontrolată erupție a eșuat pînă la urmă în anonimat. Fusese un nas prea de tot, pe care doar cel, generic, din Insula Paștelui îl mai putea concura. La cealaltă extremitate, un alt confrate din neprihănita breaslă a lui messer Vasari, pentru care am o stimă autentică, om de instruire exemplară, placată pe un rafinament coloristic și formal de excepție, este tocmai adeptul ablației consecvente, al cumințeniei neîntrerupte a elanului. Pînă la a-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colorat, ceva din energetismul său spiritual contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După care, mde, rețeta ar trebui repetată. Dacă timpul n-ar însemna bani... Un pic de pictură. Precum în mass-media noastră plîngăcioasă, și în tagma pictorilor sînt confrați care-și ling cu voluptate rănile. Prefer paradigma tînărului Felix Aftene. Seriozitatea excepționalului său demers pictural cunoaște, mai de fiecare dată, un apogeu glumeț și exuberant: în propriul vernisaj, travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îl întreb: Chiar așa, Eveniment? În loc de răspuns zîmbetul pișicher al crudului expozant. Îi răspund cu același zîmbet și-i urez încă o dată succes. Moment meditativ. Oricît ar indispune orgoliul creatorului, oricît de antipatic ar părea el publicului, dar mai ales confraților de breaslă, fără această ritoasă supraevaluare, valoarea autentică nu are nici o șansă. Fără conștiința că doar tu deții, discreționar, soluția notorietății unice, nu se poate realiza nimic măreț. Că bufonada autoevaluării cunoaște forme de manifestare care mai de care mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
burlești ale avangardei secolului trecut, pentru a reconstitui, cronologic, sindromul. Dadaiștii, suprematiștii, cu osebire suprarealiștii începutului de secol au excelat în înscenări care frizau grotescul. De Chirico își amintește, în Memorii, cum provocării sale șocante cu ocazia propriului vernisaj, ceilalți confrați suprarealiști i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l asigur pe cel ce mă interpelează (candid) că, deși nu-mi surîde rolul de "artist cetățean", oricum definitiv compromis mai ieri, nici pe cel de mormăitor pe la colțuri de atelier nu-l agreez. Cînd, în clipa tragediei americane, un confrate întru penson jubila pe culoar pentru "lecția administrată Americii", am ținut, prompt, să-mi exprim public stupefacția, dar și explicația acesteia vizavi de obtuzitatea (interesată politic) a unor semeni de-ai noștri aflați sub directivele unui partid care una spune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îmi servește și mie atunci cînd interferențele celor două produc nedorite confuzii stilistice. (Venit, și în umilul meu caz, de la un împătimit de lectură.) Toate pretextele astea se ivesc acum brusc, după o recentă sindrofie, în care protagonistul fusese un confrate întru pensulă, gata în orice clipă să "dea un cap" celui care încearcă să zică și altceva decît ce încăpea în nuca lui de cocos. Să mai spun că aș fi mare naiv dacă i-aș recomanda, post festum, cartea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
străin pînă la un punct naturii actului specific ce se consumă zilnic în atelier. Numai că România nu e (încă) Danemarca, strada Armeană nu arată (încă) a stradă copen... Și-atunci pictorul din acest interior (probabil destul de asemănător cu al confratelui său occidental) nu are încotro, vede, vrînd-nevrînd, strada foită de o lume peste care, din păcate, a trecut urîciunea unui comunism impus de tancurile rusești, lume ce face eforturi eroice, acum, să se emancipeze de sub stigmat, să-și asigure, singură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie plajei sociale. Atît de picturale, nu? Taberele au rămas intacte pînă azi, așa că pictorul nu stă rece la ce vede pe fereastra lui din Armeană și mai și notează ce vede are și el dreptul cetății. Chiar dacă, în ani, confrații lui, puriștii, adică abstinenții întru scris (și citit) l-au "ornat" cu: cel mai pictor dintre scriitori și cel mai scriitor dintre pictori, privitorul lumii largi de pe fereastra atelierului său a continuat să privească și să scrie despre ce vede
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pictor dintre scriitori și cel mai scriitor dintre pictori, privitorul lumii largi de pe fereastra atelierului său a continuat să privească și să scrie despre ce vede. Cu același neostoit, îndrăcit amuzament, cu aceeași disponibilitate de a scrie chiar și despre... confrații care disprețuiesc scrisul. dar care, indubitabil, sînt pictori sută la sută. Iată așadar există, fatalmente, și specia aceasta. A pictorului care simte imperios nevoia să se uite pe fereastra atelierului și să vadă ce se petrece (și) pe stradă. O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale, autorul aplică modelul secțiunii de aur la poezia unor confrați. A publicat și literatură pentru copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în galben, Timișoara, 1978; Embleme ale realității, București, 1978; Arhitectura visului, Timișoara, 1982; Culegătorul de alge, Timișoara, 1985; Dodoacă și Biciușcă, Timișoara, 1986; Castelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
cântăreților; când cântăm în cor, trebuie să existe o unitate perfectă: dacă o voce falsează, ofensează urechea și deranjează corul”; „În timp ce cântăm uneori un verset de psalm, ni se oferă posibilitatea unei rugăciuni arzătoare; alteori, modularea armonioasă a vocii unui confrate de-al nostru este cea care îndeamnă sufletul la o rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
să candideze la un premiu academic, gest dezinvolt, ce pune în vizibil dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte) și trece printre clasici între urmașii breslei (Sofronie Ivanovici, N. Crevedia, A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în antologiile ce se vor consacra, la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
familie poate fi un abil diagnostician datorită numeroaselor contingențe la care a fost expus pe parcursul unei lungi cariere, dar nu poate întotdeauna să explice aceste contingențe și nici să construiască reguli care i-ar permite să transmită propria sa competență confraților mai tineri. Comportamentul emoțional este foarte dificil de supus controlului unor reguli. „Inima are rațiunile sale pe care rațiunea nu le cunoaște” spunea Pascal. Sensul profund al acestei fraze este poate acela că există o deosebire între comportamentul guvernat de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și atunci este necesar să se apeleze la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să nu mai înceapă terapia și să încredințeze această sarcină unui confrate. Aceste trei criterii - empatia, autenticitatea și cordialitatea - formează direcția afectivă a relației, dar nu sunt suficiente. Un terapeut trebuie, în plus, să fie un bun profesionist, să aibă un anumit statut și competențele necasare pentru a stabili relația terapeutică, să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a-l dubla pe fiul cel drept care nu avea nici pe departe calitățile celui înfiat. Copil teribil al anilor ’60, sprijinit de activiști „luminați”, afișând uneori o gesticulație de critic și reformator, poetul cucerește cititorii și pe unii dintre confrați. Prinzând gustul elogiilor și al cuceririi mulțimilor, dornic să ocupe primul loc între cei din generația sa, poetul nu se mai mulțumește cu acest statut. În anul 1972 are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]