4,975 matches
-
enunțuri să fie fals. Acest lucru se întâmplă doar într-o logică în care adevărul nu cunoaște grade sau aproximări, căci, într-o logică care acceptă gradele de adevăr, contradicția sau inconsistența precum și consistența slăbesc. Într-o abordare “slabă” a consistenței / inconsistenței, chiar dacă o secvență discursivă este contradictorie și falsă, cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, condiție suficientă pentru a o face pertinentă. Acest fapt are la bază ideea că o conjuncție logică implică logic pe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
E vorba de adevărul sintetic. În al doilea caz, adevărul (falsul) propozițiilor conexate se bazează exclusiv pe sensul sau definiția termenilor componenți și se numește adevăr analitic. În continuare, vom arăta care este aportul fiecăruia dintre principiile logice la constituirea consistenței discursive. Principiul identității ne impune ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
unui termen cu sensuri și referințe diferite, în cadrul aceleiași secvențe discursive, nu produce, în genere, o contradicție logică (aceasta producându-se doar în cazul în care sensurile și referințele unei expresii sunt contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului exclus. Impunând ideea că două propoziții contradictorii (A și non-A) - adică propoziții în care una neagă ceea ce cealaltă afirmă - nu pot fi, în același timp și sub același raport, amândouă adevărate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fi, în același timp și sub același raport, amândouă adevărate, principiul noncontradicției ne cere ca într-o construcție discursivă să nu introducem o propoziție care ar contrazice o alta din respectiva construcție. Dacă acest lucru se întâmplă, pentru a păstra consistența secvenței discursive, trebuie să excludem una din cele două, bineînțeles pe cea care o considerăm falsă. De obicei, principiul este respectat în mod spontan, dar se întâmplă ca, sub presiunea intereselor și a pasiunilor, să ne contrazicem în intervențiile noastre
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să ne contrazicem în intervențiile noastre discursive. În limbajul natural este mai ușor să evităm contrazicerile, deoarece putem să ne controlăm imediat prin raportarea la realitatea despre care vorbim, pe când teoriilor abstracte și generale e mai greu să le asigurăm consistența. Principiul terțului exclus stipulează că una din cele două propoziții contradictorii este, cu necesitate, adevărată (“în mod necesar, A sau non-A, a treia posibilitate este exclusă”), cu alte cuvinte, nu pot fi ambele false. Astfel, dacă într-o secvență
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
4 are menirea de a permite acceptarea adevărului aproximativ și de a evita dihotomia adevărat-fals din teoria tradițională a adevărului.” (Teodor Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu (coordonator), 1981:189). În aceste condiții, o secvență discursivă nu mai prezintă o consistență “tare”, ci ne întâlnim cu un “concept relativizat de consistență.” (idem:190). Principiul rațiunii suficiente ne cere să acceptăm orice enunț pentru care dispunem de un temei capabil să-l justifice și să luăm sub semnul îndoielii (ca ipoteze) enunțurile
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de a evita dihotomia adevărat-fals din teoria tradițională a adevărului.” (Teodor Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu (coordonator), 1981:189). În aceste condiții, o secvență discursivă nu mai prezintă o consistență “tare”, ci ne întâlnim cu un “concept relativizat de consistență.” (idem:190). Principiul rațiunii suficiente ne cere să acceptăm orice enunț pentru care dispunem de un temei capabil să-l justifice și să luăm sub semnul îndoielii (ca ipoteze) enunțurile pentru care nu dispunem de un astfel de temei suficient
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nici o teză fără să ajungem la inconsistență), având un caracter teoretic. În comparație cu demonstrația, argumentarea, desemnând un ansamblu de argumente și operații discursive utilizate pentru a face să fie admisă o teză, trebuie corelată cu limbajul natural, logica naturală, raționamentul dialectic, consistență relativă, este deschisă, situațională sau contextuală, având un pronunțat caracter practic (accentul căzând pe eficiența intervenției discursive). Pledăm pentru argumentarea ca strategie sau intervenție discursivă perlocuționară, la baza căreia stau mecanismele raționale ale performanței discursive, aceasta oscilând între două extreme
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
promovarea choseității, este citat din nou Matisse: „În tablourile mele nici un aspect nu este mai important decât altul”. Beyaert pune astfel în evidență precarizarea figurii ca particularitate fundamentală a creației lui Matisse. În accepția ei, un actor dezinvestit care pierde consistență prin actanțializare tinde să instaureze un dincoace de / en deça al iconului. Asemenea instanțe carențate tind să producă hipoiconi / hypoiconespe care subiectul percepției îi va stabiliza într-o manieră proprie și îi va repartiza valoric într-un fel care să
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
implică reciproc. Ea face diferențierea între narațiuni și non-narațiuni, adică între narațiune și simpla reprezentare a unui eveniment și între acțiune și simpla descriere a unui proces sau stare de lucruri și distinge între narațiune și așa-numita antinarațiune, atribuind consistență celei dintâi. Definiția se referă la o anume indeterminare a aspectelor pe care le izolează în obiectele narative, face loc diversității interpretative, nu pune în discuție adevărul sau falsitatea poveștii, factualitatea, ficționalitatea și caracterul ei comun sau artistic, nu precizează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
observându-i pe cei din jur. Noi, profesorii, reprezentăm modele pentru mulți dintre elevii noștri. „Este foarte important să știm să comunicăm cât mai bine cu copiii. Calitate relației noastre cu ei ( inclusiv numărul și amploarea crizelor interpersonale), dar și consistența lor umană, spirituală depind foarte mult de calitatea și de durata comunicării noastre cu ei.” Ceea ce prezint în continuare are drept scop conștientizarea unor modalități de comunicare prin care, pe de o parte, ne putem face mai bine înțeleși de către
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sunt secundare leziunilor viscerale: rupturi de trahee sau bronhopulmonare, volete costale, revărsate sanguine sau aerice, rupturi de diafragm. Prognosticul vital este amenințat, de unde necesitatea asistenței respiratorii de urgență. traumatismele abdominale, de etiologii diferite determină modificări care sunt strâns legate de: consistența, forma și situația topografică a organelor abdominale, de prezența organelor cavitare, de starea de plenitudine a acestora, de starea peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc. Ca urmare mecanismele de producere sunt multiple și complexe: zdrobiri, explozii, smulgere
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai ales în cazul politraumatismelor. Inspecția zonei contuzionate va aprecia întinderea, prezența sau absența excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare sistolă, constituind semnul clinic cel mai caracteristic expansiunea. Uneori se constată tril. La ascultație se percepe un suflu sistolic aspru, localizat la nivelul comunicării cu artera și care dispare în momentul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de situație scanat, utilizând software, precum: AutoCad, ARC View, Corel Draw etc. Pe pășuni și fânețe se constituie unități mai mari separate după gradul de păstrare a covorului vegetal, ia pentru păduri, de asemenea, se delimitează unități mari, separat în funcție de consistența și integritatea lizierei. Metoda de calcul propusă dă rezultate satisfăcătoare pentru pante ale terenului de peste 5%, lungimi cuprinse între 10 și 200 și profil drept al versantului. În cazul unităților cuprinse în sectoarele convexe sau concave se aplică următorii coeficienți
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
migdalul sunt vulnerabili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și în zona coletului, se dezvoltă tumori, la început albicioase, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
va încheia un proces-verbal, care trebuie să conțină toate datele specificate pe etichetă. Procesul verbal însoțește probele. I.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Pentru aprecierea calității legumelor și fructelor se au în vedere următoarele caracteristici: forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența pulpei, autenticitatea soiului, starea de prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin comparare cu soiurile
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în vedere următoarele caracteristici: forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența pulpei, autenticitatea soiului, starea de prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin comparare cu soiurile din mostrele de referință,etc. Forma variază în funcție de specie, soi, grad de maturare, condiții de mediu, fiind dată de natura organului plantei (cilindrică, ovală, sferică etc). Cunoașterea formei este importantă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
diferite în funcție de specie, soi, condiții agropedoclimatice, gradul de maturare. Intensitatea pigmentației poate fi influențată și de către unii factori externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor și la evaluarea gradului de maturitate. Consistența sau fermitatea structuro-texturală reprezintă rezistența opusă de legume și fructe la acțiunile mecanice și evoluează pe măsura maturizării legumelor și fructelor, diminuîndu se către momentul recoltării. Ea servește la stabilirea momentului și a modului de recoltare, ambalare, transport, la stabilirea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și evoluează pe măsura maturizării legumelor și fructelor, diminuîndu se către momentul recoltării. Ea servește la stabilirea momentului și a modului de recoltare, ambalare, transport, la stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă și a metodei de prelucrare industrială. Determinarea consistenței se face cu aparate speciale (penetrometre, maturometre) iar rezultatele se exprimă în kgf/cm2. Gustul este una dintre cele mai importante caracteristici ale legumelor și fructelor. El este specific pentru fiecare specie și soi, fiind determinat de conținutul și raportul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
prin mirosirea și degustarea probei. La mierea monofloră se indică flora predominantă. Mirosul și gustul se exprimă în plăcut, dulce, caracteristic mierii de albine, slab aromat. Se urmăresc și se indică eventualele particularități gustative (acrișor, amărui, astringent, alcoolic și altele). Consistența se apreciază după modul de curgere al mierii de pe o lopețică de lemn. La mierea cristalizată se apreciază caracterul cristalelor (fine, unctuoase, nisipoase, grosolane). Aspectul se apreciază după gradul de transparență pe care îl prezintă o probă de miere introdusă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se fac tăieturi adânci, care să cuprindă toate straturile
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se fac tăieturi adânci, care să cuprindă toate straturile musculare. Umiditatea se apreciază prin apăsare și cu ajutorul hârtiei de filtru. Consistența se apreciază prin apăsare cu degetul pe suprafață și pe secțiune. Pentru aprecierea gradului de frăgezime (textură) se pot utiliza atât metode subiective, cât și metode obiective (chimice, histologice, mecanice). Mirosul se apreciază la temperatura camerei, atât la suprafață cât
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Gălbenușul - la examinarea cu ajutorul ovoscopului apare doar sub forma unei umbre, fără contur permanent, nu se distanțează vizibil de poziția centrală în cazul rotirii oului, lipsit de corpuri străine de orice natură; * Albușul - trebuie să fie transparent, limpede, de o consistență gelatinoasă și lipsit de corpuri străine de orice natură; Prospețimea ouălor se poate verifica foarte ușor prin mai multe procedee. Un procedeu este de a spage oul într-o farfurie și de a observa dacă albușul este limpede, iar gălbenușul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]