41,876 matches
-
prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept consecință o accentuare a simptoamelor sale. De asemenea, abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau imposibilă prin exacerbarea atitudinilor proiective ale unuia sau altuia dintre membrii familiei. Aceste consultații preliminare constituie o metodă terapeutică în sine atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt investite pozitiv, această investiție provoacă o deplasare a organizării conflictuale, terapeutul apărând ca un „obiect intermediar”, tradițional într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau imposibilă prin exacerbarea atitudinilor proiective ale unuia sau altuia dintre membrii familiei. Aceste consultații preliminare constituie o metodă terapeutică în sine atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt investite pozitiv, această investiție provoacă o deplasare a organizării conflictuale, terapeutul apărând ca un „obiect intermediar”, tradițional într-o oarecare măsură, poziționat între adolescent și figurile parentale. Acest lucru permite o reluare sau o relansare a „travaliului psihic” al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în acest sens. Este evident că această abordare terapeutică prezintă interes mai ales în cazurile în care este vorba despre dificultăți minore sau punctuale (proastă dispoziție, crize anxio-depresive), când se evită astfel apariția unei patologii de mai lungă durată. Aceste consultații terapeutice joacă în acest caz rolul de psihoterapie scurtă. PSIHOTERAPIE DE INSPIRAȚIE PSIHANALITICĂ Cadrul general al acestor psihoterapii face obiectul unui relativ consens în ceea ce privește întâlnirea terapeut/pacient într-o poziție de față în față, într-un ritm de una până la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
repetă, că „asta reîncepe iar”. Această percepție incipientă a compulsiei de repetiție reprezintă de asemenea unul din factorii motivaționali esențiali pentru angajarea psihoterapeutică. Bineînțeles, se întâmplă rar ca cele trei variabile să fie prezente în același timp chiar de la primele consultații. Am putea spune că obiectivul terapeutic al convorbirilor de evaluare este chiar acela de a aduce acești factori incitativi în conștiința adolescentului atunci când clinicianul consideră că va fi necesară o psihoterapie. În unele cazuri, o observație intermitentă, o terapie de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentului și a părinților acestuia în legătură cu această prescripție, deoarece lipsa unei adeziuni a unuia sau a celorlalți va provoca întotdeauna o întrerupere a tratamentului. Din acest punct de vedere, este uneori preferabil să amânăm prescrierea timp de două sau trei consultații pentru a obține o mai bună adeziune și încredere a adolescentului față de acest tratament. TIMOREGULATOARE Prescrierea unui medicament timoregulator trebuie avută în vedere în cazul unui episod depresiv grav cu manifestări psihotice congruente dispoziției, dar și în cazul unei schimbări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt prezentate ca având efecte secundare mai reduse. Recomandările enunțate în legătură cu antidepresivele sunt la fel de importante și pentru prescrierea de anxiolitice. Nu trebuie să uităm că un număr important de tentative de suicid se realizează chiar cu aceste produse prescrise în timpul consultației unde reacția medicală nu s-a centrat decât pe simptom. Nu trebuie să uităm, în același timp, că ingerarea de anxiolitice ca singură soluție pentru neliniștile inevitabile sau pentru momentele de prăbușire tranzitorii (crize de lacrimi, de proastă dispoziție) riscă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propusă cu rapiditate și fără aprofundare psihologică, adolescentul poate dezvolta sentimentul că a fost neînțeles și se poate simți, din această cauză, și mai izolat și disperat. Un anumit număr de tentative de suicid cu ajutorul unor substanțe prescrise în urma unei consultații recente se înscriu în acest tip de „logică”. Aceste remarci trebuie să îndemne clinicianul să facă dovada celei mai mari prudențe în prescrierea acestei clase de produse medicamentoase. Vom insista în special asupra: - necesității imperioase de a încadra cu rigurozitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prelungit asupra funcționării sociale, familiale și academice ale unui adolescent, fără a mai vorbi de riscul suicidar. SPITALIZARE ȘI SCHIMBĂRI ALE MODULUI DE VIAȚĂ Dacă în cea mai mare parte a timpului tratamentul depresiei la adolescență se efectuează ambulatoriu în cadrul consultațiilor psihiatrice și psihoterapeutice, putem fi puși uneori în situația de a propune adolescentului o internare completă. Acest lucru se va întâmpla mai ales în cazul unei depresii grave, a unei depresii însoțită de idei delirante congruente sau nu dispoziției, a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consultat medicul ca urmare a acestui gest și 20% au fost la spital, 66,7% și-au consultat medicul cel puțin o dată într-un an ,dar pentru alte motive decât tentativa de suicid și n-au discutat despre aceasta în timpul consultației, în sfârșit 9,3% dintre acești tineri cu tentativă de suicid n-au întâlnit nici un cadru medical nici ca urmare a gestului lor suicidar nici pentru vre-un alt motiv... Astfel de rezultate ne obligă să ne gândim că, în cadrul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
i le ofere înaintea tentativei), atunci se poate pune problema apariției unei apetențe traumatofile ceea ce conduce spre o amenințare crescută a recidivelor. Dar a calma nu înseamnă în nici un caz a banaliza! A calma înseamnă ca medicul care acordă prima consultație să nu reacționeze prin contra-atitudini în care propria sa subiectivitate să prevaleze asupra evaluării obiective a situației, să nu formuleze un „prognostic” imediat înaintea unei evaluări serioase și argumentate (fie că este un prognostic în mod greșit liniștitor și banalizator
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în mod frecvent trăite ca fiind rezultatul unei constrângeri: gestul suicidar riscă astfel să fie resimțit de familie ca un mijloc de presiune, sau chiar de „șantaj”. Este important, de asemenea, după părerea noastră, ca psihiatrul sau psihologul care acordă consultația să știe în majoritatea cazurilor să-și limiteze abordarea terapeutică la strictul necesar, să poată propune un cadru de intervenție definit: este tehnica foarte utilizată în țările anglo-saxone a „contractului” (propunerea de la început a unui număr precis de întâlniri cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efracției și traumatofiliei evocate în paragrafele precedente. ALTE MĂSURII IMEDIATE Știm că, în practică, doar maxim 20-25% dintre adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid sunt spitalizați. Ce se întâmplă cu ceilalți? Supravegherea medicală se limitează adesea la o consultație la un medic generalist, sau chiar lipsește complet. Nu există studii care să ne permită să știm dacă aceste tentative de suicid sunt mai puțin grave decât cele care ajung în secțiile de urgență medicală. Putem crede că acest lucru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai bună identificare a acestor adolescenți deprimați implică, de asemenea, și o informare a publicului, în special a acelui public care intră în mod obișnuit în contact cu adolescenții. Rolul educatorilor, al profesorilor poate fi esențial. Un adolescent vine la consultație cu atât mai rar cu cât este mai deprimat. Poate fi deci necesar să venim în întâmpinarea lui: acest lucru s-a realizat prin organizarea unor servicii permanente de consiliere asigurate de profesioniști (asistenți medicali, psihologi) în cadrul școlilor. Adolescenții se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot permite reducerea riscului de trecere la un nou act (să se debaraseze sau să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
potrivit pentru tine. Cristina a repetat apoi cu sucecs exercițiul de una singură. Ședința de urmărire la șase luni a relevat faptul că Cristina a fost de două ori la dentist fără să mai experiențieze probleme profunde, nici în cursul consultației și nici înainte. Rezumat Abordarea folosită cu Cristina demonstrează clar un număr de aspecte cheie din abordarea hipnoterapeutică integrativă. În primul rând a fost stabilită o relație colaborativă în faza inițială a terapiei. A fost realizată o scurtă demonstrare și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vezi Hockel, 1992, p. 648). Este necesar să se facă o distincție între aplicarea psihologiei și activitatea practic-psihologică. Aplicația este concepută ca legătura dintre o problemă externă cu un domeniu de cunoștințe. Activitatea practic-psihologică este constituită prin rezolvarea problemelor prin consultație, consiliere, tratament și selecție. Profesia psihologului cuprinde trei domenii de sarcini: amplificarea numărului de cunoștințe psihologice, aplicația la problemele sociale din exterior și practica psihologică, în sensul exersării activităților psihologice fundamentate științific în specialitate. 2. Calități personale ale psihologului Psihologul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aprobată de o instanță judecătorească. „Din datele culese de Amnesty International rezultă că În spitalele de boli psihiatrice au fost trimiși disidenți care nu avuseseră anterior manifestări de violență și că, În multe cazuri, nu existau fișe de consemnare a consultației și diagnosticului de specialitate”6, amintește Dennis Deletant. Prin urmare, pe baza Decretului-lege nr. 12, Doina Cornea putea fi internată Într-un spital de boli psihiatrice printr-un ordin al procuraturii. Putem specula așadar că referirile constante la o probabilă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conversații/discuții prin care se solicită interlocutorului să formuleze un răspuns, și (ii) întrebări cu funcție structurală în cadrul unor tipuri specializate de dialoguri unde perechea de adiacență întrebare-răspuns reprezintă modul de organizare a discursului (în discursul didactic, în justiție, în consultația medicală, în psihoterapie, în interviul mass-media, în interogatoriul poliției, în anchetele de marketing și sondajele de opinie, în interviul de angajare etc.). Comportamentul de ranforsare (de întărire) se constituie ca răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de libertate și este deschisă tuturor opțiunilor permise de limbă în contextul de comunicare dat. Conversația este considerată forma prototipică de comunicare în cadrul societății. Discuția este un dialog cu caracter instituțional: se desfășoară într-un cadru instituționalizat (ședința de redacție, consultația medicală, ora didactică, interpelările parlamentare, procesele în instanță, solicitarea de informații la ghișee specializate etc.); are ca scop prestabilit rezolvarea unor probleme de tip instituțional; semnificația este negociată de pe poziții de rol; are grad mare de structurare tematică și, în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aceste instrumente, adică posedă sau nu mijloacele de a acționa. Lucrările reiau aceeași semnificație, adăugând noțiunea de jenă. Visul poate astfel sugera dificultățile întâmpinate în relațiile de comunicare dintre oameni, precum și greutățile în ceea ce privește evoluția. Vezi Castel, Casă, Turn. A consulta, consultație A consulta înseamnă căutarea ajutorului și a sfatului. Visul îi recomandă subiectului să ceară o părere, să-și lase egoul deoparte și să admită că nu este atotputernic și că celălalt îi poate aduce informațiile, cunoștințele, chiar afecțiunea de care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
că nu este atotputernic și că celălalt îi poate aduce informațiile, cunoștințele, chiar afecțiunea de care are nevoie. Visul este deci un apel la umilință. În orice caz, consultarea indică recunoașterea problemelor și ieșirea din starea de negare. Totuși, natura consultației oferă și alte informații simbolice. A consulta înseamnă, dacă este vorba: - de un bancher: preocupările materiale și nevoia de a fi consiliat la nivelul gestionării banilor, dar mai ales al energiei; - de un medic: slăbiciunea fizică și angajarea într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Journal of the American Medical Associationă Medicii, în cadrul activității lor specifice (consultațiaă se confruntă cu mai mulți factori de presiune: Personalitatea și suferința pacientului Nevoia de siguranță, a acurateței diagnosticului Alegerea strategiei terapeutice eficiente (raportul cost / beneficiuă Parcurgerea agendei de consultații Stabilirea relației terapeutice Comunicarea în practică medicală este adesea cauza unor disfuncționalități, dar poate deveni resursă de creștere a eficienței și confortului profesional al medicilor, precum și satisfacției pentru pacienți. Utilitatea unor studii / cercetări având drept obiectiv diagnoza serviciilor medicale, ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
București, în trei clinici, și în patru clinici în provincie. Există și o rețea de cabinete, cu care sunt încheiate contracte de colaborare, care oferă servicii abonaților din toată țara. Numărul abonaților este de aproximativ 50.000, iar numărul de consultații zilnice este de circa 1.100 . Actul medical este unul complex: de culegere de informații, diagnostic, recomandări terapeutice, monitorizarea și evaluarea eficienței tratamentului. El se desfasoara adesea în mai multe secvențe, utilizând o tehnologie modernă și integrand informații diverse din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
etc.Ă sau de la colegii de alte specialități. Timpul alocat este un reper important în derularea fiecărei secvențe și un factor constant de presiune în acest tip de activitate medicală.Pacienții sunt programați la intervale standard de timp, în funcție de natură consultației și le este respectat spațiul rezervat întâlnirii. Monitorizarea activității profesionale se face extrem de atent și riguros atât din perspectiva eficienței tratamentului, dar și a gradului de confort al pacienților și de respectare a timpului alocat, a resurselor utilizate, a comportamentului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ale proprie-i persoane, care să-i permită stabilirea unei relații terapeutice eficiente. La cea de a treia întrebare, „care sunt aspectele negative ale profesiei dumneavoastră”, pe primul loc - pentru toți subiecții - s-a situat timpul scurt și limitat al consultațiilor, ceea ce face ca acesta să se constituie în factorul cel mai disconfortant. Comunicarea cu colegii și păersonalul medical mediu a fost pe locul al doilea la dificultăți. Alte aspecte negative, nemajoritar formulate, au fost resursele personale de a accede la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]