32,433 matches
-
și azi convins că Mircea a făcut exces de zel anticapitalist, într-o încercare eșuată de a convinge, implicit și explicit că pe-aici, la noi, arta n-a devenit o marfă. Mircea avea un talent extraordinar de a-i convinge pe alții de lucruri de care el însuși nu era convins. Dar cu această postfață i-a iritat chiar și pe unii dintre apropiații săi. Din amiciție, dar și de dragul acestui roman remarcabil, postfața a fost treptat trecută sub tăcere
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
într-o încercare eșuată de a convinge, implicit și explicit că pe-aici, la noi, arta n-a devenit o marfă. Mircea avea un talent extraordinar de a-i convinge pe alții de lucruri de care el însuși nu era convins. Dar cu această postfață i-a iritat chiar și pe unii dintre apropiații săi. Din amiciție, dar și de dragul acestui roman remarcabil, postfața a fost treptat trecută sub tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
rupere. Poezia se realizează, aici, mai mult prin explicații asupra felului în care înțelege autorul lirica, la antipodul oamenilor obișnuiți. Pledoaria pentru cărțile subțiri este făcută în mod direct, și de la bun început, în această carte - întâmplător - subțire: "oamenii sunt convinși/ că în poezii nu se întâmplă nimic/ că ele ar trebui citite/ după moarte/ când e bine să nu mai ai pofte/ idei// oamenii nu deschid cărți subțiri/ iar dacă o fac/ observă imediat că înăuntru sunt/ puține cuvinte pe
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
amplă. Acesteia din urmă i se pune înainte un categoric "nu". Că e vorba de atitudine, iar nu de întâmplare, și că lucrul ține mai curând de o intenție asumată la nivelul scriiturii decât de un accident de marketing, ne convinge cea mai recentă carte de poezie a lui Mihai Ignat: Klein spuse Klein (Editura Cartea Românească, 2006). Nu numai Klein e același pe care-l știm de ani buni (de altminteri, jumătate din volum reprezintă reluarea subversivei plachete din 2001
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
valabilitatea și în cazul acestuia proaspăt apărut în librării. Sau e numai o impresie? Personal, deși îmi apare limpede faptul că arta construcției se numără printre atuurile - și implicit mizele -esențiale ale poemelor centrate în jurul lui Klein, nu sunt deloc convins de excelența tehnică a lui Ignat. Și nu spun aceasta numaidecât prin comparație formală cu scrupulosul Dan Sociu sau cu arborescentul Claudiu Komartin. Pur și simplu, o anume formă de miopie îl face să simtă precis arhitectura întregului, pierzând și
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
Cum a colaborat și cu un al treilea mare naționalist, cu mai multe pseudonime revoluționare, iar pe nume, după nevoie, când Bodnarciuc, când Bodnăraș, când Bodnaraș. Cu tact, răbdare și inspirație, cu risc, de asemeni, aceștia au izbutit să-l convingă pe Hrușciov să scoată trupele sovietice din România. încă mai mult, au ridicat și problema tezaurului nerestituit, de care guvernanții de astăzi par să fi uitat cu desăvârșire. Când, către sfârșitul interviului, crainicul, mutându-și de pe un obraz pe altul
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
umanității nu este decât o pastă fetidă care, din clipa nașterii oricărui individ, nu face decât să își urmeze procesul de descopunere. Drama condiției umane constă în aceea că, dacă fiecare individ are iluzia unicității sale (iubește, are ambiții, este convins că își urmează propria cale), privit din înălțimea dumnezeirii, el nu este decât o vietate oarecare ce își urmează drumul către moarte și care poate fi oricând suprimată, precum furnicile anonime care invadează vara bucătăria poetului. Din acest punct de
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
oricând suprimată, precum furnicile anonime care invadează vara bucătăria poetului. Din acest punct de vedere privită viața, progresul devine o iluzie, generațiile care se succed nu fac decât să se învârtă într-un cerc îngust, chiar dacă fiecare nouă generație este convinsă că merge cu un pas mai departe decât cea care a precedat-o. "Cel dintâi a început să mărșăluiască/ pentru a ajunge într-un punct anume/ într-o situație anume/ și a înaintat și a mărșăluit și a înaintat/ dar
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
nu mai trăiesc decât în visele și reveriile sale. Berăria însăși este privită cu ochii goi ca un vast cimitir virtual (birtual). Vechii clienți s-au retras discret, unul după altul, definitiv, spre a fi înlocuiți din mers de alții, convinși pentru o clipă că lumea începe cu ei. Mai devreme sau mai târziu însă, noii veniți vor împărtăși aceeași soartă: "încercam să-mi aduc aminte cum a fost aici înainte/ când terasa nu era decât o curte/ iar toată foșgăiala
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
preocupările și judecățile care îți deveniseră familiare ale agreabilului tău partener de discuții nu se regăsește în substanța ficțiunii. Realmente ai sentimentul că, în pofida semnăturii de pe copertă, noua carte a fost scrisă de altcineva decât de persoana pe care erai convins că o cunoști atât de bine. Întrebările firești pe care ți le pui după prima uimire sunt când a avut timp prietenul tău să se documenteze atât de bine în domenii care păreau să îi fie cu totul străine și
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
frumoasă lecție a tranziției românești: securiștii îi scot din case pe activiști! Dar cea mai spectaculoasă lecție ne-a dat-o tot Armata. Scriu de ani de zile că e ceva putred cu sistemul militar românesc, dar exemplele stupefiante nu conving pe nimeni. Alcătuită, la vârf, chiar și azi, în ianuarie 2007, din mulți oameni construiți pe calapodul onoarei ghipsuite a lui Victor Atanasie Stănculescu, comportamentul Armatei române îmi ridică serioase semne de întrebare. Cele trei salve de pușcă trase în
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
Unii au fugit din casă, preferând potopul explodării acoperișurilor. Ultima izbucnire a fost cea mai puternică, și n-au lipsit persoanele care se pregăteau de sfârșitul lumii. Înclinată să descopere corespondențe între rutina vieții și minunile din Vechiul Testament, s-a convins și Joana Correia de Castro că nu era vorba de un potop oarecare, ci chiar de adevăratul Potop. După ani de zile, de câte ori insistam să aud din nou ce se întâmplase, cuvânt cu cuvânt sau cu minime variante, harul ei
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
însăși Catarina care, când ne vizita, nu venea niciodată în negru. De cum sosea bunica, lumea căpăta altă culoare. Dormeam în aceeași cameră, ea îmi spunea povești, se plimba cu mine, îmi aducea răsfățul la zi. Mai ales căuta să mă convingă să încep să vorbesc. Deoarece muțenia Joanei găsise în mine un discipol zelos: deși dădeam semne că înțeleg ce mi se spune, nu pronunțam niciun sunet, cu atât mai puțin un cuvânt. În zadarnicele tentative de a face conversație cu
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
chiar ce gîndește, naiv pentru că își închipuie că sinceritatea poate fi un argument în favoarea convingerilor sale. Pasolini se numără printre acei rari exaltați care își închipuie că, dacă scriu sincer, vor fi crezuți, de parcă onestitatea ajunge prin ea însăși să convingă pe cineva. Complet fals. Ca să convingi nu trebuie să fii sincer, ci persuasiv, numai că persuasiunea înseamnă duplicitate versată de histrion public, iar Pasolini, oricît de rafinat i-ar fi ochiul de cineast, nu are fler de cabotin, lipsindu-i
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
închipuie că sinceritatea poate fi un argument în favoarea convingerilor sale. Pasolini se numără printre acei rari exaltați care își închipuie că, dacă scriu sincer, vor fi crezuți, de parcă onestitatea ajunge prin ea însăși să convingă pe cineva. Complet fals. Ca să convingi nu trebuie să fii sincer, ci persuasiv, numai că persuasiunea înseamnă duplicitate versată de histrion public, iar Pasolini, oricît de rafinat i-ar fi ochiul de cineast, nu are fler de cabotin, lipsindu-i de aceea diplomația curtenitoare a măștii
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
vrut să-l miroasă. S-a ridicat pe marginea patului și s-au privit intens: ea holbată de uimire, el senin și arogant. Mîța s-a retras tiptil trei pași, apoi a fugit îngrozită, ca un om care s-a convins că a văzut o stafie. Cînd doarme, mai ales, noul venit are o activitate intensă: clipește, vorbește într-o limbă necunoscută și face gesturi largi și precise adresate unei lumi invizibile pentru mine. Îi pun un cîntecel de Schubert și
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
am ieșit, contra lui Ceaușescu, din CC, am avut o poziție critică, asta era suspect. Nu, în România din victimă poți deveni erou. Deci eu am simțit - și ăsta a fost unul dintre meritele mele, nici măcar talentul, eu nu sînt convins că am avut vreodată talent, eu talentul mi l-am fabricat, ca pe orice lucru secundar; nu talentul este important; de altfel, talentul te duce pînă la douăzeci și opt-treizeci de ani, dacă nu aglomerezi cultură, rutină, meserie; cum îi
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
dintre specialiștii noștri în laparoscopie, dacă acest cuvânt vă spune ceva. Frecventează, când timpul îi permite, librăriile și Târgurile de carte, citește din când în când și recomandările de lectură din revistele literare, iar unora le dă curs. L-am convins cu destulă greutate să se lase intervievat. (I.P.) Ce are a face, la urma urmei, medicina cu literatura? Vă pun această întrebare ca să nu mai scriu un chapeau justificativ pentru discuția de azi. Nu pot să nu mă gândesc imediat
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
am găsit de la bun început semnele clare ale adevărului artistic. Probabil că pierd. Ce să fac, îmi trebuie motive serioase ca să investesc timp într-o carte, cine-și permite să citească la întâmplare? Și pe urmă, există cărți care te conving de la bun început. Luați, bunăoară, Întâmplări în irealitatea imediată, romanul lui Blecher. Eu unul cred că puține lucruri din literatura română stau alături de primele două pagini dintr-o carte despre care îmi pare că se vorbește prea puțin... Este acesta
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
de ce te întreb? Pentru că aș merge și eu. Poate ne jucăm amândoi, pe drum. Degeaba mergi cu mine. Mai bine găsește-ți altă panteră cu care să te joci, i-am răspuns. Eu-s lup albastru. De ce ești așa de convins că ești lup albastru? Pentru că așa-s eu. |sta e adevărul. Și de ce-ai fi tu lup iar eu panteră? Pentru că tu ești panteră și eu lup. Așa e firea lucrurilor. Iar eu n-am încredere-n tine și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
cu mult zel cauza regimului de la Vichy și, numit la Stockholm, a trebuit să ocupe cu forța localul legației. Dar când a trecut prin București, în 1942, în timp ce mai era mâna dreaptă a înaltului Comisar din Siria, era de-acum convins de victoria Aliaților. Spunea că englezii vor sfârși prin a învinge, întrucât "cel moale îl roade pe cel tare". N-a acționat, deci, din interes; pe de altă parte era nezdruncinat în poziția lui morală. Atunci, de ce impuls asculta? Octombrie
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
pentru Parlamentul European) și comentariile docte ale "analiștilor politici" (o mențiune specială din punctul de vedere al grotescului apariției merită imbatabila tripletă Gâdea-Cristoiu-Stan, flancată îndeaproape de un nou venit în branșă, Victor Ciutacu) întrețin cu brio confuzia. Fiecare român este convins că știe totul despre Uniunea Europeană, dar câteva întrebări elementare sunt suficiente pentru a releva faptul că viziunile se bat cap în cap și ceea ce pentru unii este alb, pentru alții devine, invariabil, negru. Victor Iulian Tucă nu este un răsfățat
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
canonului. Faptul aduce în discuție o componentă secundară a temei de față - autoritatea în cultură, întrucît "canonul, privit ca instituție, este, ca oricare altă instituție, bazat pe relații de putere obnubilate la nivelul discursului" (p. 37). De aceasta însă, sînt convins, teoreticiana se va ocupa în altă parte. În lucrarea de față, ea rămîne fidelă mai curînd "obiectivului" americanist al temei, insistînd pe relațiile canonului cu identitatea (multiculturalitate, multirasialitate, gen etc.) în civilizația Statelor Unite după 1945. În concluzie, Cosana Nicolae a
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
nu știam mare lucru. Ea a supraviețuit gulagului rusesc de la Cercul Polar și despre amintirile ei a scris Monica Lovinescu: "După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară." Cu același gînd, sînt convins, a pornit și Dan C. Mihăilescu această antologie, pentru care îi mulțumesc și în scris.
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
degrabă o anume temperatură poetică a vremii noastre, un spirit difuz al timpului, la care scrisul celor cinci pare a se fi adaptat din mers de minune. Nu știu câți optzeciști lăsați pe dinafară vor subscrie la această nemiloasă parcelare, dar sunt convins că ea va fi pe placul, deopotrivă revanșard și sincer, al tinerilor și foarte tinerilor scriitori. Așadar, motivul pentru care prefața volumului compact - nu și selecția - a fost alcătuită de unul dintre cei mai subtili și mai talentați critici ai
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]