5,945 matches
-
precis i-au furat de undeva. Dar Ana nu-și poate lua ochii de la săgețile luminoase care traversează din cînd În cînd cerul - se aud răpăituri pe diverse tonalități, Întîi dintr-o parte, apoi, ca un răspuns, din partea cealaltă. E convinsă că luminile de pe cer sînt fie stele căzătoare, fie focuri de artificii. Mama ei e foarte speriată, cumpără un brad de la țigani și pornesc Înapoi spre casă ocolind mult, pe alei printre blocuri, trecînd printr-un gard viu. — Uită-te
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Întîi tragem și apoi punem Întrebări) de rău augur. Mă strecor printre blocuri pînă În Calea București. Se vede cum sun la ușa Danei, surpriza e enormă, părinții Danei, care tocmai plecau la o altă petrecere, au Împietrit În ușă, convinși că au În față un terorist. Se vede că bem bere și dansăm, iar eu sînt de-a dreptul ridicol (treningul e murdar de noroi, miros ciudat, deși m-am spălat, și oricum nu se aștepta nimeni să apar, cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
oamenii lui Ceaușescu, pe Emil Bobu, l-au prins chiar aici, pe aeroportul militar, pilotul a aterizat pripit după ce i s-a transmis că În radare se Înregistrează un atac aerian... — Așa că, imaginează-ți, ne-am trezit În miezul poveștii, convinși că ne atacă cineva să-l salveze pe omul lui Ceaușescu... Abia după vreo cîteva zile am aflat că ne-am căcat pe noi degeaba, că omul a fost mutat destul de repede. Ăla a fost un moment, pîrÎiau pistoalele-mitralieră noaptea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
am spus, dar se pare că ele s-au pierdut pe drum. Dacă tu cunoști o astfel de persoană, te rog să-i dai adresa mea. Te rog să nu te superi, Îți doresc să-ți Împlinești visele. PS SÎnt convinsă că România va fi bine, poate cu o stîngă socialistă care nu va mai naște dictatori. Noi toți sîntem de stînga aici, avem convingerea că ăsta trebuie să fie viitorul Întregii Europe. Monica privea incredulă scrisoarea. Ce dracu’ e asta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și-o uniformă pe el și-i spun că la el e puterea și-au fătat un monstru. Așa se Întîmplă, nebunia asta e conta gioasă. Ajunge omul nostru bun la inimă să le facă mizerie semenilor fără să clipească, convins că așa se obține mai binele. A-hăăă, cîte nume n-a avut ticăloșia de cînd e omul... Singurul animal de pe planetă care scoate omorul din planul sărac al justificărilor biologice și-l umple cu bogăția noilor lui instincte, Înnobilate de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de George, își irosește viața și dragostea ei nu-i face lui nici un bine, dimpotrivă îl face să turbeze. Dragostea ei e ca un fel de datorie morală, e ceva sublim, alcătuit din idealism și excesivă încredere în sine. E convinsă că va reuși să-l înalțe până la ea. Și ar trebui, dimpotrivă, ea să îngenuncheze alături de el. — I-ai spus acest lucru? — Firește că nu. E prea mândră, e cea mai mândră persoană pe care am cunoscut-o vreodată. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
toată înțelegerea mea. M-am gândit mult la dumneata și cred că am ajuns să te cunosc bine. Oamenii sunt foarte răi și nu încearcă să te înțeleagă. Eu știu că ești un bărbat foarte singur și nefericit și sunt convinsă că aș reuși să te...“ — Oh, oprește-te! — „Te rog să-mi telefonezi oricând...“ — Oribil! Oprește-te! — De ce-i oribil? Are cele mai bune intenții. Intenții bune! O vorbă bună ajută uneori. Poate că nu ne spunem destule vorbe bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în articolul lui Sefton. În schimb, mamele din Ennistone nu împărtășiseră nici o dorință instinctivă de a-și vedea pruncii înotând, și a fost necesar să fie instruite și să asiste la o serie de demonstrații reușite, înainte de a se lăsa convinse că baia sugarilor era de dorit sau măcar posibilă. Numeroși comentatori din afară consideră încă acest aspect al „creșterii copiilor la Ennistone“ primejdios și, oarecum, scandalos. (O atenție specială trebuie acordată chimicalelor din apă.) Inițial s-a propus ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
simtă nevoia unei băuturi. Dacă ar lua-o înapoi spre Burkestown pe scurtătură, pe lângă vechea cale ferată, în douăzeci de minute ar putea ajunge la „Omul verde“. Ah, dar parcă-i spusese cineva că afurisitul ăsta de filozof era antialcoolic convins? Ne place să afirmăm că orice om e un egoist, dar asta-i numai o ipoteză, reluă părintele Bernard. — Bună idee, bună! spuse John Robert și adăugă: Mă interesează felul cum funcționează mintea dumitale. Dar nu mi-ai răspuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
banii. Această idee deschidea o altă perspectivă enervantă. — Noi? De fapt Pearl economisea, punea deoparte cea mai mare parte din salariul ei, și economisise și banii lui Hattie care, neobișnuit de indiferentă la rochii și „trai îmbelșugat“ nu se lăsa convinsă să cheltuiască. „Domnul Profesor“ (cum îi spunea Pearl) nu se interesa și Pearl nu socotea că-i de datoria ei să-l informeze că banii trimiși lui Hattie se adunau de zor la bancă. S-ar putea ca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a întreba pe cineva despre soția lui. — Nu, răspunse George după o clipă, cu o expresie aproape meditativă, vorbind într-un fel visător, îngândurat, ca și cum ar fi urmărit o viziune. Stella e bine. — Ai aflat ceva? — Nu, dar poți fi convinsă... că ea e bine. În ordine, spuse Alex. Uneori, ea și George se certau în mod penibil și lipsit de sens, numai pentru că, la un anumit punct, conversația lor o lua razna, făcea o cotitură falsă. Ca și cum George, aflat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sexualitate vulgară. Vreau să i se respecte inocența. Vreau un aranjament simplu și clar, fără ...situații confuze sau falsă melodramă. Înțeleg, replică Tom, însușindu-și tonul măsurat al filozofului, că nu vreți să vă pierdeți timpul cu problema asta. Simt convins că aveți o mulțime de chestiuni mai importante de rezolvat. Doriți să terminați repede cu această belea și să v-o scoateți din minte. John Robert nu luă în seamă sau poate că nu observă sarcasmul lui Tom. Răspunse: — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
alerge cât îl țineau picioarele în direcția mării, de-a lungul unei alei de arbori de tisă zdrențuiți, care formaseră cândva niște garduri vii. Rămas singur cu fetele, Emma se simțea iritat, iritat că Tom dezertase, iritat că se lăsase convins să cânte, iritat pe Pearl că-i oferise prilejul acelei conversații prostești, iritat pe Hattie care i se părea lui a fi o domnișorică țâfnoasă, cu nasul pe sus. Le spuse destul de repezit: — Ar fi mai bine să ne întoarcem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care continuă să nu se căiască. Da. Acum nu mai e în stare să realizeze nimic pe linia studiului sau a scrisului, în schimb e capabil să săvârșească cine știe ce act îngrozitor, care să-l confirme în propriii săi ochi. Sunt convinsă că visează la asemenea fapte - toate micile lui mârșăvii... Ca de pildă încercarea de a te ucide pe tine? Mă rog... a încercat într-un sens... dar... A împins mașina. Da. Încă îi văd palmele lipite pe fereastra din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dintre rochiile ei „de duminică“ de la școală, drăguță, dar nu elegantă, iar părul îi era împletit în două cozi. De fapt, în momentul când Pearl îl zărise pe John Robert, ea tocmai își scosese rochia înflorată ca să facă o baie, convinsă fiind că era prea târziu pentru o vizită a filozofului. Cuprinsă de panică, își trase din nou, în grabă, rochia peste cap, ciufulindu-și părul negru, drept, îngrijit, și o zbughi în jos pe scări, încheindu-și nasturii din mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
omoare. Mi-a zis că a văzut-o pe fata aia, Meynell, dezbrăcându-se. Ce? Cum, când? Nu știu, George minte de îngheață apele. Nu știu ce s-a întâmplat sâmbăta trecută. George e capabil să o fi violat pe fetiță, sunt convinsă că asta urmărea. Tom își aminti de toate necazurile lui, de teribila scenă cu John Robert, de coșmarul zilelor în care stătuse ascuns în Travancore Avenue, de faptul că o pierduse pe Hattie, de îndoielile astea nebunești, care-i chinuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aceluia... — Nu a dezvăluit presei, și nu i-a dat drumul în casă. — Trebuie s-o fi făcut. E o femeie rea, iresponsabilă. Ai auzit-o și tu recunoscând că s-a sărutat afară cu un bărbat, în timp ce tu erai convinsă că îl caută pe Tom. — Și de ce să nu se sărute cu un bărbat, în toți anii ăștia a fost lipsită de bărbați de dragul meu și pentru comoditatea dumitale... A sosit timpul să-și scoată masca și să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
draga mea Hattie... eu am urmărit numai binele tău, am încercat să procedez cu precauție și justețe... nu a fost ușor. La aceste cuvinte, vocea lui John Robert căpătă un ciudat ton plângăreț, dictat de mila de sine însuși. — Sunt convinsă că ai avut cele mai bune intenții și că mi-ai dorit binele, răspunse Hattie cu ceva mai multă blândețe în glas. — Oh, Hattie, dacă ai ști... — Ce să știu? Cât de mult te-ași fi dorit alături de mine. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi putut avea timp, trebuia să fi avut timp, ce altceva mai prețios puteam face cu timpul meu? Am vrut să te păstrez ca pe un dar prețios și nu am îndrăznit să mă apropii prea mult de tine. — Sunt convinsă că dacă m-ai fi avut în preajmă, te-aș fi agasat cumplit, răspunse Hattie, pe un ton ce intenționa să fie indiferent, degajat. — Hattie, nu ai înțeles, poate că-i mai bine așa, poate e mai bine... Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
i-am spus și eu, adăugă Emma. Pearl, cu o figură foarte obosită, vorbi încet: Am crezut că Hattie o să vină azi. Noaptea trecută era teribil de răscolită și se lăsase, într-un fel, dominată de John Robert. Dar eram convinsă că în dimineața asta o să vină înapoi, alergând. Și am așteptat. Dar nu a venit. Asta înseamnă fie că a dus-o la Londra, fie direct la aeroport... sau i-a otrăvit mintea împotriva mea; o fi convins-o că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cumpăraseră împreună la o licitație, pe vremea când erau logodiți. Vezi, am adus înapoi figurinele netsuke, spuse Stella. George văzu pe polița cuierului micul alai de figuri palide, din fildeș. — Da, într-o zi le-am căutat cu înfrigurare. — Eram convinsă că ai să le cauți. Faptul că le-ai adus înapoi trebuie considerat ca un gest sentimental? Gestul pe care l-ar face o femeie adevărată? Și s-ar cuveni să fiu mișcat și înmuiat? Stella nu răspunse. Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
făcut o impresie proastă asupra bârfitorilor din oraș, care l-au declarat vânător de zestre. Pe de altă parte, mama lui Emma, arătând incredibil de tânără, i-a fermecat pe toți. Pețitorii amatori, care abundă la nunți, s-au declarat convinși că ea și Sir David erau făcuți unul pentru celălalt. Gavin Oare nu a fost invitat, dar Mike Seanu, ocrotit de aripa grupului Nesta, Olivia și Valerie, a venit ca să „acopere“ rubrica mondenă de la Gazette. Ruby, care nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de Studii Slavonice. Tom continuă să scrie poezii (recent i s-a publicat un poem în The Times Literary Supplement) și a început să lucreze la un roman. Deși cariera lui universitară nu a fost încununată cu lauri, orașul rămâne convins că va ieși din el măcar un mare scriitor. Mă apropii acum de sfârșit, inserând, ca document final, o scrisoare pe care am primit-o din Grecia, de la părintele Bernard: Dragul meu N, Îți mulțumesc pentru scrisoarea dumitale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
deși el i-a făcut să se întâlnească, aceasta nu a însemnat decât una din întâmplările norocoase care sfârșesc prin căsătorii fericite. Hattie e hotărâtă să nu lase ca studiile universitare să o împiedice de la fondarea unui cămin adevărat. E convinsă că primul lor copil va fi o fetiță. Poate că, până la urmă, John Robert ar fi trebuit să mai aștepte? Tom și Hattie intenționează să aibă o droaie de copii, așa că în viitor vor exista încă o sumedenie de McCaffrey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
unei anumite redacții, telefonează imediat pentru a se asigura că respectivul material informativ a ajuns la destinație. Asemenea telefoane se dau doar în cazul în care legătura cu redacția respectivă sau cu un redactor este foarte, foarte bună și sînteți convinși că telefoanele dumneavoastră nu vor supăra. După cum am afirmat și anterior, după o anumită perioadă de timp este bine să faceți un bilanț al articolelor și al emisiunilor care au promovat informații despre propriul dumneavoastră sistem. Cea mai eficace metodă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]