3,237 matches
-
și rasiste împotriva lui Fujimori ale unor susținători ai lui Vargas Llosa (Guillermoprieto, 1995: 82; Vargas Llosa, 1993: 472-3, 476)7. Discursul lui Fujimori, devenit din ce în ce mai maniheist în turul doi, afirma că societatea era împărțită în "poporul pur" și "elita coruptă". El a conceput alegerile ca o "confruntare între elita albilor ... și poporul de rând care nu era de culoare albă" (de la Torre, 2000: 124), considerând că el face parte din cholos-ul peruvian (săracii cu pielea închisă la culoare), nu din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să analizăm guvernele care au venit la putere în intervalele lăsate libere de cabinetele lui Mečiar. Comparațiile sugerează faptul că impactul negativ asupra democrației slovace a avut mai puțin legătură cu aspectele idelogice populiste - discursul cu privire la "poporul pur" opus "elitei corupte" -, cât mai degrabă cu ideologia naționalistă (în această situație un popor definit din punct de vedere etnic contra altuia) - și cu refuzul limitărilor impuse de instituții, aspect care de multe ori este pus în legătură cu populismul, dar care nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe care le aduce puterea politică, privind elitele trecutului ca fiind toate o apă și-un pământ și judecându-le aspru pentru lipsa lor de preocupare față de cetățenii obișnuiți (susținând, de exemplu, faptul că guvernul lui Dzurinda a fost la fel de corupt precum cel al lui Mečiar). Asemenea lui Mečiar, Fico și-a îngustat în cele din urmă definiția "poporului" în conformitate cu anumite calități; deși, spre deosebire de Mečiar, Fico a pornit de la criterii socio-economice și doar mai târziu s-a îndreptat spre ideea etniei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sloganul de campanie al lui Fico, din 2002, "Așa cum furau sub Mečiar, tot astfel fură și sub Dzurinda" era tehnic incorect (spectrul și scara corupției erau mai reduse sub Dzurinda, decât sub Mečiar), accentul pus de Fico pe înlăturarea elitelor corupte conținea măcar promisiunea unei guvernări îmbunătățite. Faptul că guvernul lui Fico nu a rezolvat problema, în special în domeniul corupției încetățenite, are legătura mai mult cu opțiunile guvernării lui Fico, decât cu potențialul rol de remediu al populismului în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiști caută să dea glas și putere grupurilor marginalizate, dar tind și să combată însăși existența forțelor de opoziție și să încalce regulile competiției politice (Rovira Kaltwasser, 2012). Modul în care anumite forme ale populismului definesc "poporul pur" și "elita coruptă" determină tipul și gradul de incluziune pe care acestea le promovează. Ca să folosim cuvintele lui Mouffe: "Nu referirea la "popor" este echivocă. (...) Problema stă în modul în care acest "popor" este creat" (2005a: 69). De exemplu, în societățile relativ bogate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
subliniem o asemănare revelatoare pe care o regăsim în toate capitolele cărții, și anume lipsa de respect a populismului față de contestarea publică, derivată din perspectiva monistă asupra societății. Într-adevăr, populismul face o distincție maniheistă între "poporul pur" și "elita coruptă", care nu lasă prea mult spațiu pluralismului (de la Torre, 2000; Hawkins, 2009; Mudde, 2004). Conform definiției minimale a lui Dahl, democrațiile care există în realitate diferă în multe privințe. Astfel, nu ne surprinde faptul că specialiștii propun, de regulă, explict
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
menite să ducă la înființarea de noi trusturi media care să promoveze ideologia populistă. În esență, populismul nu crede în existența unei mass-medii independente, ci mai degrabă percepe peisajul mediatic prin lentila mahieistă a distincției între "poporul pur" și "elitele corupte". Pe de o parte, există o mass-media onestă și legitimă, care exprimă "voința poporului", iar pe de altă parte, există o alta, frauduloasă și antidemocratică, menită să apăre interesele elitelor (Waisbord, 2011:100). Nu este întâmplător, conform analizei detaliate a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mișcarea Tea Party din Statele Unite a fost una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte mișcări populiste din afara spațiului SUA. Utilizarea unor definiții diferite pentru "poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează în maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Electoral Independiente) (Venezuela), 231, 233, 234, 235, 236, 239, 253, 336 Correa, Rafael, 263, 265, 292, 348 corupție, 48, 50, 110, 127, 128, 132, 137, 143, 152, 159, 161, 165, 201, 203, 232, 254, 303, 317, 321, 322, 324; elită coruptă, 62, 94, 126, 322 Costa Rica, 292 criză: a datoriei, 223, 225, 232; a legitimității, 176, 183; a reprezentării, 69, 267; constituțională, 164; economică, 173, 174, 229, 234, 255, 267, 273, 275; instituțională, 223, 228, 264, 280, 292; morală, 128; politică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu mândrie neascunsă articolul Juriștii în teatru menționează nume de prestigiu ale lumii literare care provin din breasla profesioniștilor dreptății, începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
științifice, nici unul dintre ei nu s-a străduit să descopere o modalitate științifică de implementare a lor. Toți ajung să depindă, invariabil, fie de forță, fie de persuasiune, fie de o combinație a celor două ca să realizeze transformarea de la prezentul corupt la viitorul utopic. Științifici în ceea ce privește modelarea statelor lor ideale, gânditorii utopici abandonează știința atunci când apare problema aducerii la viață a utopiilor. Dacă ar fi rămas coerenți cu pretențile lor științifice, ar fi trebuit să se orienteze spre sociologie, să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5 ani, am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat”(barbat, 27 ani). Mulți dintre cei care emigrează au avut o tentativă de a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
corupția percepută este foarte ridicată, la nivel local intensitatea percepției corupției este mai scăzută, iar în rândul societății, intensitatea percepută a corupției este cea mai mică. În virtutea unor practici comuniste reproduse și după 1989, medicii sunt percepuți a fi mai corupți ca restul profesiunilor. Totuși, empiric, ei sunt încorporați în configurație alături de celelalte profesiuni liberale intrate în analiză. Acest lucru arată că, în ciuda faptului că procentul corupției percepute în rândul lor este mai ridicat, pattern-ul percepției corupției între medici este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
categorii, fiecare cu un alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale, În care autorii Încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea În această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii În scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, În sfîrșit, autoritarismul birocratic, un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme! într-un derizoriu existențial. Aceste elemente, deși
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceva, ci pentru a obține anumite efecte". Un tip de intelectual (român) "de efecte" și de impresionisme intelectualist-mediatice se află în coaja lui elitistă... Dar, în general, intelectuali de defecte (de conștiință; de atitudine; de percepție; de morală). O societate coruptă este una antivalorică și antiumanistă! Ea se bazează prin membrii ei obedienți! pe anumite "tehnici" (perverse) de a mima gândirea și pe anumite pattern-uri de interpretare! Într-un stat corupt și clientelar, ierarhia acest simbol al religiei și al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conștiință; de atitudine; de percepție; de morală). O societate coruptă este una antivalorică și antiumanistă! Ea se bazează prin membrii ei obedienți! pe anumite "tehnici" (perverse) de a mima gândirea și pe anumite pattern-uri de interpretare! Într-un stat corupt și clientelar, ierarhia acest simbol al religiei și al politicii 21 nu se mai constituie într-un mod firesc pe baza unor diferențieri structurale între membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
această stare de corupție social-politică autorizează istoricismul modern ca practică în confruntările dintre forțe, dintre oameni. Vedem aici actualitatea lui Marx, a lui Nietzsche, a lui Foucault și, totodată, formularea unei întrebări esențiale: cum este posibilă o elită, dincolo de relațiile corupte și coruptibile ce sunt dezvoltate între intelectuali și politicieni? Onoare excepțiilor... Ar fi de regândit o întreagă tehnologie instituțională a puterii, dincolo de un mod nazist de a fi în politică și în societate. Acest mod nazist al puterii proclamă principiul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aristocrația roșie a regimurilor comuniste, condițiile de producere a extremismelor nu ar fi existat și astfel s-ar fi scris istoria ultimilor 200 de ani! Societatea de azi nu reprezintă un "bun plac" al mai marilor zilei împreună cu "elita" lor coruptă, îndoctrinată (cu idei liberale și socialiste), închisă, cinică, politic și material interesată, anticivică și manipulantă pentru proști. Pozitivitatea științelor moderne se află în faptul istoric că statul și societatea au instituit o serie de discipline a căror funcționalitate este vitală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
e altceva decât an open dictatorship. O dictatură deschisă, evident cu libertăți restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri media, intelectuali corupți, edituri vestite etc., face jocurile apariției și dispariției în spațiul public, atacă și exercită presiune asupra "potențialilor inamici". Printre victimele acestei "spălări de creiere" în "condiții de libertate" sunt tinerii și criticii sistemelor. Cât despre "stânga" românească, cu excepția unui număr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întemeia existența pe minciuna politică din 1989, își găsește astăzi sfârșitul prin dezautorizarea pozițiilor ideologice "de dreapta" și "de stânga". Comuniștii și anticomuniștii români de după 1990 sunt ultimele rămășițe intelectuale și politice ale unui perfid stalinism în gândire. O societate coruptă nu poate avea o civilitate matură și funcțională, în ciuda stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile etc.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
postdecembriști, ale căror degenerări comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
relațiile între Socrate și sofiștii săi? Putem învăța că Socrate nu gândea autosuficient și politic interesat; era critic cu cei din jurul său și cu filosofii sistemului; discuta simplu cu oamenii; trăia cu idealul reformării cel puțin teoretic unei vieți grecești corupte și coruptibile; a murit de mâna sofiștilor... Ce putem învăța din evenimentele românilor între 1989 și 1991? Că minciuna și manipularea au fost loc fondator pentru o nouă societate. Putem cunoaște că, după mineriade, cele două grupări ("stânga" și "dreapta
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
jos, ci una circulară și imprevizibilă pe relația civic-politic. Civilii sunt guvernați, dar la rândul lor pot guverna prin diverse acțiuni politice și practici discursive. Nesupunerea civică este o necesitate social-politică și epistemologică pentru societăți ca ale noastre (oligarhice și corupte). Emplotment-ul lui Hayden White la adresa realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history"249, iar cartea în cauză a dus la întemeierea unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]