3,260 matches
-
de institutor în Consiliul general, unde „domnul Gh. Ionescu Tutoveanu, conservator, a obținut 16 voturi, nefiind ales.” * „... Îmi place sufletul lui și‐mi place înfățișarea care i‐l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui al b, sticlos, frânt pe o cravată nouă, meticuloasa lui acuratețe de floare. Îmi place sunetul vocii, în care‐ i bate inima, ochiul lui cinstit, lumina de statuie de parc a fizionomiei. Parcă ar avea o pelerină lungă, neagră, și parcă, dedesubtul ei, o spadă de sma
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sunt tunși, deși regulamentul permite 5 centimetri de păr pentru ofițeri. Le este interzis să apară nebărbieriți după 8 dimineața. (14a) Conform Manualului, când este în civil, un ofițer de marină trebuie să aibă capul acoperit, să poarte cămăși și cravate de culoare închisă și costume în culori nețipătoare. (14b) Nu trebuie să se plângă, nici să critice, ci să afișeze o "atitudine optimistă". (14c) Le este recomandat să nu aibă datorii, să trăiască modest, în limita mijloacelor (14d), ca "un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
figura lui Venturiano, pornesc în urmărirea lui. Durata urmăririi e compensată de rapiditatea rezolvării punctului culminant în deznodământ, recunoașterea lui Rică și consimțământul la căsătoria cu Zița. Finalul aduce din nou în atenție ridicolul personajului principal, atunci când Jupân Dumitrache găsește cravata lui Chiriac pe patul Vetei. Unii critici din trecut, începând cu anonimul cronicar a cărui idei au fost publicate în „Binelui public“ la 24 ianuarie 1879, au susținut teza caducității tipurilor caragialiene, prin progresul moravurilor și al instituțiilor: „Biciuiește (comedia
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului/ îmi par mai moi/ decât blana de cârtiță./ Din când în când din dealul cu pruni/ cineva îmi măsoară prin binoclu/ statura./ Eu îi zâmbesc/ și-mi potrivesc pe-ndelete/ cravata...” Chiar și celebrarea erosului (ca în volumul Mereu iubirea, 1988) stă sub premoniția „marii treceri”, a „nopții” care va veni. Solitudinea, angoasa, criza de timp sunt convertite fie în interogații austere, formulate în stil folcloric (Dialog nocturn), fie în melosuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
era prea formal și mă săturasem de câte formalisme avea el, la ce-aș mai fi contribuit și eu, apoi îmi dădea de gândit faptul că-mi zisese că nu-i plac cadourile, deci era exclus să împachetez vreo cămașă, cravată, nici măcar vreo carte, și să i le trimit. Când ne văzusem ultima dată, descoperisem la el în oraș, o cafenea simpatică cu nume de pasăre exotică, un fel de variantă locală la Starbucks, dar mai colorată, iar cafeneaua aia avea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
creație, ceea ce îl preocupă sînt "Condițiile exterioare ale stării de a scrie" (E.S.). Criticul propune o bună comparație, prin care îl creionează întocmai pe poetul Lăcrămioarelor: "cum un arbitru al eleganței nu acceptă în ruptul capului să iasă cu o cravată care nu se potrivește întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba nu trage cum trebuie, dacă ora nu este potrivită". Lirica celui mai mare poet de pînă la Eminescu este într-un fericit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că e periculos, că el oricum o ignoră. Dacă i-ar sta în putere, sunt convins că domnul Talpalaru ar reintroduce de urgență, în tabăra de la Eforie Sud, regulamentul din vremea când mergeam eu acolo, și când tabăra se numea "Cravata Roșie": atunci ne roteam precum frigăruile pe jar, în cadența fluierului, câte 15 minute pe burtă, apoi pe o coastă, apoi pe spate, iar în apă se intra pe detașamente, pe rând, sub supraveghere strictă. Deși, recunosc, nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian. Firește că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău", după cum ne-ar îndemna o frumoasă tradiție etimologistă. Știu, desigur, că limba este un organism viu care se transformă sub asaltul informațiilor și conceptelor noi, dar chiar să ne "focusăm pe taskurile jobului și să fim determinați să aquiesăm
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Grosu, George A. Petre, Virgil Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe străzile pline când ies n-am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și vesta./ Sunt cel mai frumos din orașul acesta”. Eugen Simion îl definește pe S., la care, de la un moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
fărâmă de ceva, / Care-acasă trebuia / Așezat în magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit? / Cu merindea îmbucată / Te-ai suit până-n cravată / Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă a intra; / Dar pe loc o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior este redactor la editurile Meridiane (1961-1962), Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
pomină (despre care s-a transmis doar un scurt reportaj TV) au fost surprinși de aerul fiert și deprimat al fizionomiilor, mai toate congestionate și răvă șite. De pildă, D.R. Popescu a fost văzut cu gulerul cămășii desfăcut și cu cravata trasă nervos într-o parte. Scriitorii români asistau neputincioși la propria lor execuție. Mai umiliți, divizați și speriați ca oricând. 4. Nimic nu dovedește poate mai bine și mai concret polaritatea celor două culturi din țară cea oficială și cea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o manieră vizibilă. Asta înseamnă politica orașului. De altfel, nu merge prea rău, doar că e nevoie de "eroi", deoarece un bun animator social al străzii trebuie să știe să facă un buget, să fie bine crescut și cu o cravată bine pusă cînd merge să ceară o subvenție prefectului, dar să știe și karate pentru a rezista la loviturile puternice. În plus, nu e plătit decît cu 9000 F (1371,96 €) de franci pe lună. Așa că "eroii" lipsesc. Se întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să se apropie de masa de scris. El și-a construit un protocol și protocolul a devenit o habitudine de la care nu Înțelege să se abată. Cum un arbitru al eleganței nu acceptă În ruptul capului să iasă cu o cravată care nu se potrivește Întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba nu trage cum trebuie, dacă ora nu este potrivită... Într-o dimineață se trezește aproape asfixiat de fumul ieșit din soba rău
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poporul nostru muncitor primea cu nespusă bucurie vestea constituirii Întâielor detașamente de pionieri la noi În țară (Ă). Un succes incontestabil Îl constituie faptul că până În prezent un număr de 101.000 elevei s-au dovedit demni de a purta cravata roșie. (Ă), Încă din februarie a acestui an, revista Pionierul a deschis o anchetă printre cititorii săi, cu Întrebarea: «Despre ce ați dori să citiți În noile cărți ce se scriu despre voi?» (Ă). Sunt mape Întregi, mape voluminoase care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă)». Astfel, Eugen Jebeleanu ne arată răsunetul pe care-l are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca veche străpunsă de glonț, mânjită de sânge și pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
făcute din „zefir” sau din stambă. În materie de încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al iubitului Conducător. Modificări importante au survenit și în privința vestimentației cu care oficialitățile trebuiau să se afișeze la aceste evenimente. De pildă, pentru sărbătorirea zilei de 16 octombrie 1936, consilierii municipalității băcăuane au fost obligați să poarte următoarea ținută: „frac, cravată, mănuși albe și decorațiuni”. În aceste zile, autoritățile publice și școlile erau obligate să înceteze orice activitate și să arboreze drapelul național. În fiecare an, sărbătorile prilejuite de Zilele Naționale ale României au prilejuit organizarea unor solemnități de amploare - 24
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locală Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație București, Țesătorie Întreprinderea textilă - de lucru str. manuală, "Aurora" București Sfinții fulare, Apostoli basmale nr. 68 și fire pentru croșetat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier de comună Fire pentru Întreprinderea " Filatura - țesătorie Otopeni croșetat de lină pieptănata" Măgura București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Cravate, Întreprinderea de matase Perdele de lucru Snagov, baticuri, "Select" București țesătorie satil fulare, Tincabesti perdele ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Prelate, Întreprinderea " Filatura Prelate, de lucru Balotești saltele, si finisajul" Balotești saltele, saci, plase, saci, plase, sfoară de sfoară de tapițerie tapițerie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Pălărie tip vânătoresc - fetru; culoare verde 24 luni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Căciulă - blană naturală neagră 36 luni sau brumărie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. 18 perechi șosete - BBC în amestec; culoare 12 luni verde 16. 5 perechi ciorapi - lână în amestec; culoare 12 luni verde 17. Cravată - mătase sau țesătură 12 luni sintetică; culoare verde ──────────────────────��───────────────────────────────────────────────────────── 18. Fular - lână sau tip lână; 24 luni culoare verde ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Însemne ────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------- *) Culoarea se identifică în conformitate cu ghidul "Pantone textile" (varianta 1992, ISBN 1-881509-32) și se explicitează pe articole după cum urmează: - nr. crt.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174636_a_175965]
-
din același material ca și scurta de iarna. Se compune din clapă față și spate și clape laterale (urechi). Clapele sunt dublate pe partea exterioara cu blană sintetică de culoare neagră sau brumărie. II.5. ECHIPAMENT DIVERS II.5.1. Cravata - se confecționează din țesătură tip mătase, de culoare verde. II.5.2. Cureaua - se confecționează din piele naturală semigroasă, de culoare maron sau neagră. II.5.3. Mănușile - se confecționează din piele de culoare maron sau neagră. Au formatul obișnuit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174636_a_175965]
-
Elastice 11. Ambalaje noi și vândute ca atare 12. Sfori pentru ambalare și pentru agricultură; sfori, frânghii și funii, altele decât cele precizate în anexa nr. 3 nr. 38*1) 13. Șervețele textile 14. Batiste 15. Plase pentru păr 16. Cravate și papioane pentru copii 17. Bărbițe pentru copii; mănuși de spălat șervețele cosmetice 18. Fire pentru cusut, remaiat, brodat, prezentate pentru vânzarea en detail, în cantități mici și a căror masă nu depășește un gram 19. Benzi pentru perdele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188789_a_190118]
-
izerabilul ? stă�. Dup? care s? a �ntors spre Iorga ? i spre Argetoianu spun�nd: �? i voi s�nte? i ni? te mizerabili! � �n cele din urm? s?a aruncat �n bra? ele lui Iorga (dar, conform spuselor lui Argetoianu, o iritau barbă ? i cravată ieftin? a acestuia). Iorga a �ndep? rtat? o cu bl�nde? e ? i i? a spus: �Ei bine, doamn? , nu mai este nimic de spus dup? primirea pe care le? a?i f? cut? o reprezentan? ilor guvernului ?? rîi�. Iorga ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
așa ceva, la fosta Școală de partid, de pe fosta Karl Marx, azi Lascăr Catargi). De cîțiva ani buni, nelipsiți de la tot ce înseamnă cuvînt de deschidere, aparat de televiziune etc. Sosesc mai devreme, numai nu se țin de mînă, își ajustează cravatele, toate trei vineții, își înfoaie batistele de la butonieră, toate trei verzi, știu exact unde să se plaseze, ca să fie optim filmați. Trei crai (de curte veche) de la Răsărit. Încerc, ludic, să mixez trei imagini Nae Ionescu: fotografia din anii brianți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]