3,573 matches
-
-i rău sub mândrul soare Bate la ea...și bat de toate Gherle bat și bat pe rând Ce le dă ispita-n gând Lanțuri grele, frig și foame Sub măreție de tumult Gerul bate sus pe coame Să zdrobească crez și cult Frământări de veac sub valuri Vâlvătăi pe-ntinsul front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum trosnesc urmași pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
asupra totalitarismului care vrea să-i întoarcă pe oameni înapoi la starea de turmă”. Turma. Romanul unei vizite de lucru (1992), ce poate fi considerat romanul-parabolă al unei epoci în care manifestațiile publice se făceau la comandă, într-un singur „crez”, întrunește virtuți ale genului, umorul și ironia, întâlnite încă din primele schițe adunate în volumul Privegheați lângă privighetori, devenind aici necruțătoare. Un episod precum acela în care frizerii și coafezele sunt aduși cu mașinile la o stână pentru a face
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
7-8/1924, subtitlul este „Literară și socială”, pentru ca, începând cu nr. 4-5/1925, acesta să devină „Artistică-literară- socială”. Director: Mihail Gușiță. Publicație de orientare tradiționalistă, continuând direcția sămănătorismului. La reapariție, în 1924, într-o Predoslovie semnată M. Gușiță, se reiterează crezul artistic al revistei, ca punct de echilibru între „năzuința de primenire” care „stă în firea omului” și „legătura trainică de ceea ce a fost”. În același număr, Simion Mehedinți proclamă Lozinca adevăraților români: „Îndărăt spre poporul nostru!” Programul este susținut atât
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
riguroasă și soliditate a argumentării. Îndeosebi Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria (1884), premiată de Academia Română și rămasă multă vreme cea mai valoroasă și mai aprofundată reconstituire a evenimentelor, vădește un istoric cu un orizont larg, făcându-și un crez din „căutarea și expunerea adevărului”. Mai puternică decât vocația de istoric, dar cu rezultate inegale, a fost pasiunea, manifestată de timpuriu, pentru cercetarea folclorului și a tradițiilor populare din perspectivă istorică, pentru descifrarea, cu ajutorul mitologiei populare, a „tainelor” unor timpuri
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
construi în propriile texte „satelit” o viziune poetică personală. Ca și la ilustrul precursor, misiunea poetului este de a se dedica unei existențe solitare, departe de zgomotul mundan, cu scopul de a-și clarifica, în liniștea confruntării directe cu sinele, crezul artistic. Într-o vreme în care intertextualitatea ia de obicei forma parodiei superficiale, D. este original prin sinceritatea devoțiunii cu rol purificator în propriul discurs. El știe să regizeze însă și explozii imagistice prin notații nemediate de subterfugiile livrești. Starea
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
bine numită puțin mai tîrziu de Umberto Eco „opera deschisă”. Pentru americani, noul limbaj trebuie să evite ermetismul pentru a nu da ocazia receptorului să cadă În capcana numinosului care transformă automat raportul autor-receptor Într-unul de putere. Cu acest crez, cultura americană pornea pe un drum care ținea prea puțin seama de ierarhiile culturii europene și-și dădea acordul lucrurilor așa cum sînt: tel quel. Pe de altă parte, Tel quel a fost o revistă de succes a aceleiași epoci, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
franceze, Înscrisă Într-o paradigmă romantică pe care moderniștii secolului ai XX-lea au dus-o la ultimele consecințe: la ilizibilitate (după unii) sau la poezie pură (după alții). Houellebecq reia, În prag de mileniu III, un proiect balzacian, fidel crezului său pozitivist: autenticitatea reprezentării este conferită de fidelitatea ei față de un determinsm ontologic ușor de observat, greu de acceptat: dispariția ideologiilor și metafizicilor, ca și extincția credințelor religioase În Occident au transformat „parcul uman” (Sloterdijk) Într-o grădină zoologică soft
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
capătul unui strălucit exercițiu retoric, pe urmele lui Nietzsche, Houellebecq sugerează că nu e totul pierdut și că, desigur, dacă vrem să evităm moartea speciei ( Într-o accepțiune cît se poate de biologică), trebuie să facem ceva. Să-i urmăm crezul. Aceasta este “platforma programatică”enunțată ritos, abia disimultă estetic sub pretextul romanului, formulă aleasă doar pentru a se fi dovedit adesea cel mai nimerit vehicul ideologic. Aceasta este tribuna la care scriitorul redevine profet. Urmărind tribulațiile unui antierou, Michel, funcționar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Houellebecq este un adept patetic de sincer al iubirii, al solidarității, al umanismului. Numai un răuvoitor l-ar putea ratașa gîndirii negative franceze, de la Derrida la Lacan, incriminate de noii filozofi gen Ferry și Renaut. Mult mai aproape se află crezul său de cel al lui Dostoievski fără Dumnezeu poți face orice. Nici un moment nu susține romancierul ideea unei reîntoarceri la o presupusă vîrstă de aur, ba dimpotrivă, umanitatea sălbatică a viitorului SF se aseamănă punct cu punct modului de funcționare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de occidentalul critic, ddezvrăjit, super-alfabetizat și extra-suspicios. A-ți asuma rolul de profet, aici, nu e o dovadă de aroganță, nici de pur spirit mercantil, ci un risc foarte mare. Așa după cum astăzi riști dacă scrii lizibil, riști dacă afirmi crezuri serioase, În iubire, În nemurire sau În nevoia de religie, riști cînd devii patetic și nu cool. Dacă Houellebecq poate fi asimilat tipului cool, atunci cînd scrie, pe urmele lui Pascal, sintagme ca "la terreur pure de l'espace" ("teroarea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și a fost recent recompensat cu premiul France-Culture-Télérama. Tel quel-ist de tînăr, avid așadar de o literatură care se scrie În vreme ce se admiră scriindu-se, Înzestrat cu o curiozitate culturală alternativă, cu un simț bine exploatat al morbidului, animat de crezul Într-o literatură a Părții blestemate, după un celebru titlu al lui Georges Bataille, Régis Jauffret rămâne marcat, mai mult poate decât orice, de acea gândire rizomatică a lui Gilles Deleuze pentru care sensul nu e o operă de realizat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel mai apreciat de publicul specialist (cu Vies minuscules, 1984), Jauffret e convins că adevăul stă pretutindeni și În nici un caz nu Își are un loc bine definit unde trebuie căutat cu orice preț. Dar mai important este poate un crez pe care-l Împărtășește toată literatura franceză contemporană cu prețul scăderii notorietății ei la scară mondială: literatura nu trebuie să păcălească cititorul cu iluzii frumoase. Cel care crede altceva e inautentic - nu e scriitor. O spune de atfel un reputat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
celorlalți, a unei alterități alienante. Ceea ce aș avea eu de reproșat minimalismului bonom ar fi tocmai blîndețea, bonomia lui, o naivitate a proiecțiilor psihice pe care mulți dintre noi am pierdut-o. Admir meticulozitatea unui scriitor serios, aplicat, al cărui crez tradiționalist Însă nu-mi este contemporan. Nu cred de bună seamă În gratuitatea creatoare de opere estetice, dar aștept de la motivații mai multă perversitate, mai multă detașare. Nu În ultmul rînd mă scot din sărite un anume masochism cu explozie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ales printre membrii comitetului de redacție al revistei „Sburătorul”. Debutează editorial în 1929 cu Romanul lui Mirel, volum din care, în „Gazeta literară”, apăruseră anterior câteva fragmente prezentate de E. Lovinescu. În 1934 este laureat al Premiului Societății Scriitorilor Români. Crezul literar al lui H. merge în sensul prozei de analiză lucidă a experienței filtrate prin conștiință. El realizează o operă structurată compozițional după principiul de natură muzicală al „variațiunilor la temă”. Incluzând patru romane antume, Romanul lui Mirel, O moarte
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
violentat de poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănătoare până la un punct, așa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
moralizează continuu sau demască racilele vremii. Un satiric curajos, cu limbaj direct și viguros („la răi să dau oglinda câteodată în obraz”) arată versurile publicate în „Steaua Dunării” și în Poezii noue, din 1856, precedate de Scrisori din Țara Țânțărească. Crezul său, transformat în laitmotiv și trecut în îndrăznețe diatribe (Solonii noștri, Strigoii), este Unirea Principatelor. Înfruntarea de mentalități - temerea de reforme raportată la ideile democratice ale timpului - susține corespondența, imaginată, între bătrânul boier Cinci Țânțari și tânărul Hafiz Țânțar, o
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
de susținere va continua să funcționeze. Sistemul informațional al firmei Tandem poate suporta mii de terminale aflate În funcțiune, fără condiționări, asigurându-se integritatea datelor, flexibilitatea și reabilitarea sistemului. Tandem Computers consideră că nici o altă firmă nu are această capacitate. Crezul firmei Tandem Computers, conceput de președintele fondator, James G. Treybig, reprezintă punctul de convergență a capitalismului Într-un mecanism ce Încorporează un amestec de ideologie și stimulente. El cuprinde cinci principii de conducere: 1. toți oamenii sunt buni; 2. muncitorii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
din H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat (Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
un dicționar al unei „voci unice”. Avantajul unui dicționar de autor decurge din coerența discursului pe care, oricât s-ar strădui coordonatorii, nu o pot atinge dicționarele cu zeci de colaboratori. Ca unic autor, Allan G. Johnson a imprimat dicționarului crezul său că sociologia este o știință contestatară. După cum se știe, fondatorii sociologiei americane au avut în vedere „ameliorarea societății”. În această direcție lucrează și Allan G. Johnson prin scrierile sale, traduse în mai multe limbi (The Forest and the Trees
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ALEXIU, Ștefan (7.IX.1900, Ploiești - 4.II.1969, Ploiești), poet și prozator. Fiu al Mariei și al lui Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
în vederea identificării unor compuși activi. Într-un cuvânt, Paulescu a posedat o bază clinică solidă și o pregătire de excepție în domeniul medicinii experimentale. Mai mult, se observă la el o extraordinară constanță în modul de gândire fiziologică / fiziopatologică, un crez aș spune, pe care și l-a însușit indirect de la Claude Bernard și direct de la Lancereaux și Dastre și pe care îl găsim exprimat încă din 1899, într-o lucrare publicată împreună cu D. Reynier (64, 65): „Istoria fiziologiei corpilor tiroidieni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
scaun și periodic trebuia să se conecteze la tubul cu oxigen, a vorbit mulțimii despre povestea rănilor care se pot transforma în lumină. A murit senin și demn, iar în jurnalul ei intim au rămas înscrise cu slove incandescente un crez și un mesaj peste timp: „e nevoie de grație divină și de forță”(Wilber, 2005, p. 425). Conectarea unui pacient aflat pe drumul către moarte, la energiile pure și eterate ale spiritualității, care îi pot modifica viziunea și atitudinea față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
punct de vedere politic? D.V.: Bineînțeles că eram conștient! C.I.: Pentru că poezia era categoric... D.V.: ... era categoric un pericol. Îmi dădeam seama de acest lucru. Dar a fost o țâșnire sentimentală de moment. Era, de fapt, miezul trăirilor mele sufletești, crezul meu sufletesc în Ștefan, în istoria acestui popor și, dacă vreți, în demnitatea acestui popor de a reveni la felul nostru plin de frumusețe sufletească din trecut. După ce s-au terminat festivitățile din 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500 de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul a afirmat: "Curierul nu face și nici nu va face politică, căci el nu aparține niciunui partid, el face
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]