7,252 matches
-
nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Sfântul Munte Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile moldave, nemțene. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul, așa cum afirma într-una din cărțile Preasfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș spovedaniei acestora, să se farmece cu ingenuitate copilărească de rostirile lor înțelepte, cu arome de fâneață înflorită înainte de tăișul coasei. Nu-i altă pe lume mai desfătătoare zăbavă, cum scrie cronicarul. Întâlnirile cu pământenii, de astă dată patriarhi, ierarhi, preoți de mir, sunt cele din care portretistul își trage sevele și se întemeiază el însuși ca slujitor din cei chemați ai Bisericii. Este un proces similar, așa mi se pare, cu
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
tipărită, 1805,, după ediția 1780 cu Samuil Micu, rămân colecțiile de documente în trei volume,alte câteva lucrări în scop de popularizarea știnței dar din punct de vedere al apartenenței la Școala Ardeleană este Pasul înspre Dimitrie Cantemir și istoriografia cronicarilor. Referință Bibliografică: GHEORGHE ȘINCAI RETORICUL PRIBEAG / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]
-
însă de partea rușilor, participând la cucerirea Brăilei. Deși Brâncoveanu a făcut mari eforturi pentru a convinge pe otomani că gestul lui Toma Cantacuzino nu a exprimat voința sa, o nouă acuzație s-a adăugat la adresa voievodului. Învinuit, după cum spunea cronicarul turc Mehmed Rașid, că „adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent” , Brâncoveanu a fost mazilit in 1714, în apropierea Paștilor. Împreună cu întreaga
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și marii istorici creștini ai acelei vremi Socrate, Sozomen, Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută să-i redăm Împăratului portretul său cât mai fidel: Împăratul era înalt ca statură, cu gât puternic, umeri lați și trup atletic, ceea ce îl făcea impunător
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cu tutun, Când eu vă las întreagă-averea lui Dobrogeanu, parcă Gherea, știu codri mari de brazi, molizi, în mine tu nu mă închizi, nu port nici plumbi, arginți, magnezii, eu îl iubesc pe T. Arghezi , lacustrele bacoviene, romanțele minulesciene, pe cronicarii lui Urmuz ce au luptat și la Oituz. Cu Topârceanu facem jocul, cum vine rima cu norocul, dar nu poate a fi uitat ce-au scris domnii Maniu și Pillat, eu lui Barbu Ion , am să-i ridic în marmuri
URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > PERPESSICIUS Autor: Ovidiu Dinică Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vieții sale. Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din marii cronicari ai literaturii române. Creșterea și formarea sa a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
la diferite licee din țară, inclusiv în Brăila. În anul 1923, l-a secondat pe Emanoil Bucuța la organizarea și conceperea publicației Buletinul cărți și începe activitatea la revista Spre ziuă a lui Felix Aderca. Aici are loc debutul de cronicar literar și pornește cruciada bunului gust, refuzând să facă debușeuri în fața prostiei, obrăzniciei și șantajului, numele său fiind echivalent cu calitatea. Va pune în discuție doar valoarea artistică a operei literare. Crezul său, menționat la rubrica În tinda unei registraturii
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
în fața prostiei, obrăzniciei și șantajului, numele său fiind echivalent cu calitatea. Va pune în discuție doar valoarea artistică a operei literare. Crezul său, menționat la rubrica În tinda unei registraturii, este: „Însărcinarea mea este în primul rând aceea a unui cronicar... Voi merge în pasul timpului și voi face ca rubrica aceasta să fie cel puțin sucursala unei vitrine literare. Nume și scrieri ce apar în geamul librarului se vor vedea trecând cât mai neîntârziat și-n acest galantar. Voi vorbi
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
să arate că opera e vaccinată cu un cât de relativ interes. Deci voi căuta întotdeauna să adaptez entuziasmului meu o cutie de rezonanță în care să vibreze emoția pe care o dă opera literară.” Petre Pandrea îl consideră pe cronicar având structural vocația de Gnostic și cu siguranță nu greșea. Curiozitatea și dorința de cunoaștere a tuturor aspectelor literaturii contemporane cu Perpessicius, i-au fost cronicarului trăsături principale, pe care le-a promovat în toate gazetele la care a colaborat
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
să vibreze emoția pe care o dă opera literară.” Petre Pandrea îl consideră pe cronicar având structural vocația de Gnostic și cu siguranță nu greșea. Curiozitatea și dorința de cunoaștere a tuturor aspectelor literaturii contemporane cu Perpessicius, i-au fost cronicarului trăsături principale, pe care le-a promovat în toate gazetele la care a colaborat. De altfel, libertatea propriului cuget l-a ajutat și la conceperea lucrării Antologia poeților de azi, la care a lucrat între anii 1924-1928, când alături de Ion
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
etape. Prima este doar de câteva luni în 1929, la scurt timp după data de 01.11.1928, când s-a înființat postul național de radio. A doua, între 1934 și 1938, i-a permis să-și etaleze aptitudinea de cronicar și critic, dând viață emisiunilor Viața Cărților și Cărți noi. Reeditează opera literară a lui Mateiu I. Caragiale, cu prefață, note și variante, completând cu analize pertinente aspecte mai puțin cunoscute din viața și opera acestuia. Odată cu schimbarea orientării politice
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
a operelor literare a înființat în 1957 Muzeul Literaturii Române, sub tutela căruia a întemeiat și condus revista Manuscriptum. La vârstă de 75 ani este sărbătorit la nivel național. Ultimul său volum publicat a fost Lecturi intermitente, o paralelă a cronicarului cu observația criticului. Deși Perpessicius a decedat la 29 Martie 1971, viața sa, petrecută printre cărți și autori, cu înțelepciunea intelectualului rafinat, a cărei flacără încă mai arde, a trecut pragul nemuririi. Referință Bibliografică: PERPESSICIUS / Ovidiu Dinică : Confluențe Literare, ISSN
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
social. De multe ori, istoria care ne-a fost făcută cunoscută a fost falsă, dar din scrieri puse cap la cap, se trag concluzii corecte, mai clare despre diverse perioade. Nu degeaba s-a spus că scriitorul este și un cronicar al timpului său. "Gânduri de utrenie" și" Puterea cuvântului" - Aveți și activitate redacțională? - Fac parte din colectivul de redacție al revistei literare on-line Cetatea lui Bucur, împreună cu Elisabeta Iosif, care este redactor șef, Cristian Neagu, P.Polidor, ș.a și
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
supranumit cel Sfânt (la acea dată românii cunoșteau aproape un mileniu de creștinism), ungurii și-au îndreptat campania expansionistă spre Transilvania. Cronicile timpului - în primul rând cele ungare - fac dese referiri la prezența ungurilor în Transilvania. Dar tot ele, inclusiv cronicarul anonim al regelui Bela III, menționează prezența masivă a românilor (vlahilor, olahilor). Prevalându-se de anumite pasaje rupte din contextul documentelor pe care le distorsionează până la falsitate, ignorând și respingând toate dovezile (arheologice, numismatice, lingvistice, toponimice, hidronimice etc.) care, indiscutabil
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
țineau loc cuvintelorfata de crai salvată în tinerețeera adorata noastrăsearasub luna ne ridicaca pe un bidiviu fermecat să-l călărimsăream peste scaune ne prăvăleam rădeam ... IV. PERPESSICIUS, de Ovidiu Dinică, publicat în Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014. Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vieții sale. Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari ai literaturii române. Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii, negând evoluția stilistica a artei literare. Liber de ... Citește mai mult Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vietii sale.Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari ai literaturii române.Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
valahi s-a aflat și vestitul Pintea dar și unii viteji „curunți”, în amintirea cruciaților lui Gheorghe Doja. Răsculații conduși de Racoți al II lea au repurtat multe victorii, eliberându-se de ocupațiile austriecilor și primind simpatii și admirații de la cronicarul Ion Neculce dar și de la domnitorii Moldovei, Antioh Cantemir, de la Mihail Racoviță precum și de la Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Trebuie menționat că un important sprijin pentru Racoți al II lea a fost David Corbea, cel care a devenit „consilier de curte
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
al înscrisurilor ori în descrierea altor categorii de mărturii istorice: - În operele autorilor medievali, începând cu cei bizantini (Kekaumenos, sec. XI; Kinnamos, sec. XII) se constata că românii, numiți de ei vlahi, sunt coloniști romani aduși de Traian din Italia. - Cronicarii medievali maghiari constatau că vlahii erau păstorii romanilor”, că ei locuiau în Panonia până la venirea hunilor (sec. V). - Umaniștii italieni din secolul al XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul papă Pius al Il-lea ș.a.) de asemenea erau de părere
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
păstorii romanilor”, că ei locuiau în Panonia până la venirea hunilor (sec. V). - Umaniștii italieni din secolul al XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul papă Pius al Il-lea ș.a.) de asemenea erau de părere că românii „sunt de neam italic”. - Cronicarii și savanții români din secolele XVII-XVIII (Gh. Ureche, M. Costin, Const. Cantacuzino, D. Cantemir, reprezentanții Școlii Ardelene - Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Șincai) au demonstrat originea comună a românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova din „vechii romani”, care au
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
conducători, învingând pe mai toți cotropitorii Moldovei. Pornea la luptă dreaptă, cu buna credință în Dumnezeu și Sfânta Evanghelie în suflet. După biruința fiecărei bătălii, ca un dreptcredincios și cinstitor al Maicii Domnului, ridica câte o biserică sau mănăstire. Spun cronicarii că Ștefan Vodă, era un om mărunt la stat, iute la căutătură, aprig la mânie, viteaz mare la război, însă foarte chibzuit, biruind pe neprietenii lui nu numai cu oștile, ci și cu un înțelept meșteșug. Stăpân pe o țară
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]