3,786 matches
-
benefică pentru partea românească, care a avut posibilitatea să lucreze cu aparatură modernă și să realizeze un schimb de experiență cu adevărat academic. Rezultatele cercetării au fost obiectul a cinci lucrări științifice care au fost publicate în volumul „Marea Neagră în cumpănă”, dedicat împlinii a 70 de ani de la înființarea Stațiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea” de la Agigea și a 60 de ani de ani de la dispariția fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Canada, iar Cristina Pălici în Anglia. În 1996, cu ocazia împliniri a 70 de ani de la înființarea Stațiunii și a 60 de ani de la dispariția fondatorului, profesorul Ioan Borcea, a fost organizată o Conferință națională jubiliară, cu genericul „Marea Neagră în cumpănă”. Cu această ocazie a fost dezvelit un bust al profesorului Ioan Borcea și a fost montat un medalion al celui mai mare algolog român, Maria Celan, care a lucrat peste o jumătate de veac la Agigea. A fost reluată seria
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
primiți. Puteam spune că aveam și noi deschiderea la Marea Neagră. Am venit cu studenții câțiva ani la rând. Mai ales cu studenții de la Tiraspol, dar nu numai. În 1996 am participat la Conferința Națională cu participare internațională MAREA NEAGRA ÎN CUMPĂNĂ, care a avut loc în luna octombrie. Conferința era organizată de domnul prof.dr.Gheorghe Mustață, directorul STAȚIUNII. Atunci am descoperit calitățile umane și manageriale ale mai tânărului coleg. Domnia sa m-a invitat la Universitate să țin prelegeri de Ecologie studenților
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
comanda sa refuza să recunoască această subordonare, pretinzînd să discute de la egal la egal fiecare plan de ofensivă și refuzînd să execute ordinele cu care nu era de acord, cauza lui a fost cîștigată. Nu s-a mai pus în cumpănă tot ce se știa despre unele lipsuri ale lui Sarrail de la Verdun, nici despre aplecarea spre politica de lojă143, iar comandantul armatei orientale plecă fără ca destituirea să mai fie scoasă din buzunarul lui Castelnau. La un dejun dat de Barrère
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ambasadorilor și aducea sprijinul spiritului său fin și al cunoștințelor sale în problemele discutate la masa unde se luau hotărîrile; Philippe Berthelot, servit de o memorie infailibilă, era cunoscătorul tuturor textelor din istoria diplomației, o personalitate excepțională dacă puneai în cumpănă calitățile și defectele sale. Regăseam aici pe directorul de cabinet al ministrului Afacerilor Externe, Pichon, pe ministrul Legrand, fost coleg la Roma, care ar fi ajuns ambasador de rang înalt dacă nu ar fi fost țapul ispășitor al incidentelor cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
viață, ci pentru că nu ne-a lăsat să murim. Ca să trăim, mai depinde și de noi. aprilie 2002 Robotism și lucru pe durere încet-încet, coaja ermetică a gimnasticii începe să pîrîie. Nevoia de idoli a românilor trece prin momente de cumpănă, atunci cînd ei află despre falsuri în acte, vertebre tasate, foame programată. „Au încercat și alții pregătirea centralizată. Ne-au acuzat de robotism, i-am enervat, dar am cîștigat“, spune fostul antrenor al lotului național, Adrian Goreac, acum stabilit în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
răsturnare dezrădăcinantă a componentelor lăuntrice ce erau anterior stabile, ferm așezate și capabile de a conferi o armonie funcțională generală pentru interioritatea mea. Vom spune aici că sunt bulversat, adică descumpănit. Descumpănirea este o stare lipsită de actul corect al cumpenei, de acțiunea firească a acesteia. Ca instrument palpabil, fizic, material, balanța sau cumpăna poate să nu își mai exercite rolul propriu, acela de a fi unealtă prin care greutățile sunt controlate întru echilibru și împăcate, sunt conciliate într-un balans
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de a conferi o armonie funcțională generală pentru interioritatea mea. Vom spune aici că sunt bulversat, adică descumpănit. Descumpănirea este o stare lipsită de actul corect al cumpenei, de acțiunea firească a acesteia. Ca instrument palpabil, fizic, material, balanța sau cumpăna poate să nu își mai exercite rolul propriu, acela de a fi unealtă prin care greutățile sunt controlate întru echilibru și împăcate, sunt conciliate într-un balans ce tinde spre neutralitatea mișcării, fiind determinate la poziționări aproximativ egale, niciuna nesituându
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prin care greutățile sunt controlate întru echilibru și împăcate, sunt conciliate într-un balans ce tinde spre neutralitatea mișcării, fiind determinate la poziționări aproximativ egale, niciuna nesituându-se prea jos sau prea sus în raport cu cealaltă. Într-un astfel de context, cumpăna își pierde identitatea de cumpănă în sensul că nu mai cumpănește, nu mai echilibrează aproape uniform și echidistant. Se prăbușește investind radical toată energia apăsării într-unul dintre poli, celălalt fiind abandonat spre o înălțime deschisă prăbușirilor în genuni ale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru echilibru și împăcate, sunt conciliate într-un balans ce tinde spre neutralitatea mișcării, fiind determinate la poziționări aproximativ egale, niciuna nesituându-se prea jos sau prea sus în raport cu cealaltă. Într-un astfel de context, cumpăna își pierde identitatea de cumpănă în sensul că nu mai cumpănește, nu mai echilibrează aproape uniform și echidistant. Se prăbușește investind radical toată energia apăsării într-unul dintre poli, celălalt fiind abandonat spre o înălțime deschisă prăbușirilor în genuni ale magnetismului gravitațional. Tot astfel, descumpănirea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Brădești. Localitatea aparține de comuna Vinderei, actualmente, și este situată în extremul sudest al județului Vaslui, acolo unde, în trecut, se învecinau ținuturile Tutova, Horincea și Covurlui. Zona este deluroasăsunt și cote peste 300 de metriși se află la o cumpănă de ape, de aici limitele ținutului istoric Tutova. Din dealuri unul dintre satele comunei se numește semnificativ Obârșeni izvorăsc mai multe pârâie colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
legate, pe jos de la postul lui de jandarmi unde îl avea arestat, către primul post de jandarmi din drumul spre oraș. Era o zi călduroasă de toamnă. Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o fântână cu cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ț inea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de jandarmi din drumul spre oraș. Era o zi călduroasă de toamnă. Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o fântână cu cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ț inea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se punea carne, resturi de la păsările sau de la mieii tăiați. Groapa era înconjurată cu sârma care era prinsă sus într-o cumpănă ca de fântână. Când cădea în capcană câte un câine, mai ales noptea, se auzea în tot satul jalnica chelălăială a câinelui strâns de gât. „MAMA MARE” era tare bună la suflet și frumoasă la chip și foarte inteligentă. „Mama
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la 0.1 minute pentru valoarea goniometrică a măsurării unghiulare. Deoarece măsurarea se aplică Într-un plan vertical, valorile unghiulare Își păstrează valoarea pe parcursul măsurătorii, ele nefiind influențate de deplasările În profunzime. Camera video a fost poziționată orizontal, folosind o cumpănă cu bulă. Necesitatea orizontalizării camerei video este impusă de facilitățile softului de procesare a imaginilor digitale achiziționate prin camera video și de necesitatea plasării liniei centrului de greutate, a liniilor verticale și de aplicare a unei rețele de puncte GRID
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în 1893 cu marile ei realizări de teamă ca lumea să nu le treacă sub tăcere și ca dulce târgul Ieșilor să nu fie scos din circuitul mondial al ideilor socialiste. O energie impresionantă, într-adevăr. Dar, când pui în cumpănă Premiul Academiei Române, de 7.500 lei, pentru cea mai bună carte de literatură a momentului, un premiu care ar fi fost dat pe merit și pe tăcute, ce iese din această comparație?. Când mai adaogi și pensia de stat, amânată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat. Aici, la Galați, ne-am despărțit. Despărțirea noastră a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu, oriunde, și distrugerea neamurilor, toate puse la cale de către un creier mondial-unic, cu agenturi în fiecare țară, creier ce se numește Masonerie. Conștiința națională și credința în Dumnezeu, prin aceste valori a trăit neamul românesc și a biruit toate cumpenele. Credința în Dumnezeu oprește pe om de a cădea în mocirla păcatului. Dumnezeu este modelul unic, perfecțiunea, lumina eternă spre care omul trebuie să năzuiască. Denigratorii și potrivnicii, comunismul, consideră credința o sclavie. Ei sunt împotriva ordinii naturale și a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
om politic, fiind ales de două ori senator. Cărțile de literatură ale lui T., puține la număr în comparație cu cele dedicate religiei sau politicii, au o consistență fragilă, reușitele artistice fiind secvențiale și ocazionale. Textele de proză scurtă din volumul În cumpănă (1919) respiră aerul secolului anterior, autorul aplicând o formulă narativă apropiată de cea postpașoptistă. Personajele nu sunt suficient de bine individualizate, construcția nuvelelor și a povestirilor suferă de schematism, ideile nu au anvergura așteptată, ba chiar propensiunea tezistă induce, uneori
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
Negru pe alb, București, 1910; Maica Sofia, București, 1912; Vladimir Solowiev, București, 1912; De știut, București, 1913; Medalii și plachete, București, 1913; Santa Melania, București, 1913; Vasile Lascăr (1852-1905), București, 1914; Papa (prelucrare după Iosif de Maistre), București, 1915; În cumpănă, București, 1919; Din frământările trecutului, București, 1920; Câțiva sfinți, București, 1920; Norocul lui Iani, București, 1921; Eugeniu Carada (1836-1910), București, 1922; Stingher, București, 1923; Sofia Svetșin. Viața și scrierile sale, București, 1924; Furculeasca, București, 1925; Discursuri politice (1918-1927), București, 1928
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
Viața și scrierile sale, București, 1924; Furculeasca, București, 1925; Discursuri politice (1918-1927), București, 1928; Sufletul românesc, Oradea, 1928; Efimeridele, I-II, București, 1930-1937; În voia soartei, București, 1938. Ediții: Vasile Lascăr, Discursuri politice, I-II, București, 1912. Repere bibliografice: „În cumpănă”, „Ideea europeană”, 1919, 13; Davidescu, Aspecte, I, 93-96; I. Laus, „Din frământările trecutului”, „Steagul”, 1921, 946; Ibrăileanu, Opere, III, 398-399; Verax [Ioan Lupaș], „Eugeniu Carada”, T,1922, 11-12; „Stingher”, „Timpul”, 1923, 70; Trivale, Cronici, 250; E. Samoilă, Ziaristica, București, 1936
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care se închide, AFT, 1988, 10; Florin Manolescu, Tema singurătății, AFT, 1988, 10; Mihai Dragolea, „Tainele inimei”, ST, 1988, 11; Valentin F. Mihăescu, „Tainele inimei”, LCF, 1988, 53; Simion, Scriitori, IV, 629-637; Papahagi, Cumpănă, 350-358; Vlad, Lect. prozei, 257-268; Țeposu, Istoria, 121-123; Lovinescu, Unde scurte, V, 115-120; Negoițescu, Scriitori contemporani, 435-437; Alex. Ștefănescu, Sociogonie, RL, 1996, 17; Perian, Scriitori, 191-197; Dimisianu, Lumea, 436-440; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 31, 35, passim; Manolescu
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
excelent o idee din introducerea la antologia Literatura română contemporană: „modernii se tradiționalizează, fără să vrea, tematic, iar tradiționaliștii se modernizează, fără să vrea, în expresie”. De asemenea, pe larg scrie S. despre V. Voiculescu, care „a ținut o dreaptă cumpănă a lirismului nostru”, lucrând cu vremea în spiritul inovației, cu etape mereu suitoare. Voiculescu nu este uitat nici ca poet al inspirației religioase, situat alături de Tudor Arghezi. Criticul comentează numeroși alți poeți, de la Dan Botta la Ștefan Aug. Doinaș, de la
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]