5,148 matches
-
acest sens Karl Jaspers, înseamnă a pătrunde în ființa însăși. Dar acest lucru nu se poate face decât indirect, căci atunci când vorbim, gândim prin referire la obiecte. Este necesar ca printr-o astfel de gândire obiectuală să întrevedem indiciile nonobiectualității cuprinzătorului"703. Cuprinzătorul nu este obiect de cunoaștere, așa cum l-au tratat metafizicile tradiționale, dar nici de comuniune mistică. El poate fi perceput doar în cadrul gândirii orientată obiectual. Aici "are loc saltul omului în cuprinzător. (...) El ne eliberează din cătușele gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Karl Jaspers, înseamnă a pătrunde în ființa însăși. Dar acest lucru nu se poate face decât indirect, căci atunci când vorbim, gândim prin referire la obiecte. Este necesar ca printr-o astfel de gândire obiectuală să întrevedem indiciile nonobiectualității cuprinzătorului"703. Cuprinzătorul nu este obiect de cunoaștere, așa cum l-au tratat metafizicile tradiționale, dar nici de comuniune mistică. El poate fi perceput doar în cadrul gândirii orientată obiectual. Aici "are loc saltul omului în cuprinzător. (...) El ne eliberează din cătușele gândirii determinate, nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândire obiectuală să întrevedem indiciile nonobiectualității cuprinzătorului"703. Cuprinzătorul nu este obiect de cunoaștere, așa cum l-au tratat metafizicile tradiționale, dar nici de comuniune mistică. El poate fi perceput doar în cadrul gândirii orientată obiectual. Aici "are loc saltul omului în cuprinzător. (...) El ne eliberează din cătușele gândirii determinate, nu prin abandonarea ei, ci prin împingerea ei până la limită. (...) Ființa însăși, atotîntemeietoare necondiționatul tinde să îmbrace o formă obiectuală în fața ochilor noștri, deși această formă îi este neadecvată și trebuie să se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
împingerea ei până la limită. (...) Ființa însăși, atotîntemeietoare necondiționatul tinde să îmbrace o formă obiectuală în fața ochilor noștri, deși această formă îi este neadecvată și trebuie să se prăbușească de la sine, lăsând în urma ei, prin distrugerea sa, pura claritate a prezenței cuprinzătorului"704. În această ipostază, cuprinzătorul este ceea ce se numește transcendență. În sfârșit, "metafizica problemelor" este o direcție de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însăși, atotîntemeietoare necondiționatul tinde să îmbrace o formă obiectuală în fața ochilor noștri, deși această formă îi este neadecvată și trebuie să se prăbușească de la sine, lăsând în urma ei, prin distrugerea sa, pura claritate a prezenței cuprinzătorului"704. În această ipostază, cuprinzătorul este ceea ce se numește transcendență. În sfârșit, "metafizica problemelor" este o direcție de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
profund de modul clasic de a gândi. Rațiunea clasică construia realul cu idei compatibile care se implicau reciproc, dialectica lui Bohr vrea să înțeleagă rațional realul, prin idei, propoziții și teorii care se opun unele altora, într-o viziune mai cuprinzătoare, care se îmbogățește prin acceptarea acestor opoziții"742. Tocmai datorită acestui specific, ideea complementarității a devenit suport pentru multe idei ce țintesc depășirea paradigmei clasice de gândire. În acest sens, ea este asociată cu nașterea unei noi paradigme culturale, "holist-complementariste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posibilitatea includerii lor în domeniul moralității, ci mă voi limita doar la acele cazuri relevante pentru domeniul cercetat. Etica mediului presupune extinderea sferei moralității dincolo de limitele comunității umane, adică ridică problema dacă nu cumva comunitatea morală ar putea fi mai cuprinzătoare decât comunitatea umană, dacă putem include în ea și alte ființe decât oamenii sau chiar și altceva decât ființe. În general, orice extindere a sferei moralității ar presupune o asemenea trecere dincolo de marginile comunității umane. Problema drepturilor animalelor sau problema
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
demers, recunoaștem că îi putem asigura coerența doar într-un mod limitat, mai cu seamă de la atingerea pragului cuprinderii mediului abiotic încolo. Dacă revenim asupra listei de mai sus, constatăm că nu am reușit să propunem un criteriu unitar și cuprinzător de includere în comunitatea morală. Poate o altă strategie va avea un succes mai mare. 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" O altă strategie pe care o putem urma este aceea a luării în considerare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valorii a tot ceea ce este natural, atunci vom fi constrânși să acceptăm și că natura se pricepe cel mai bine și că cea mai bună atitudine umană posibilă ar consta în neintervenția în procesualitatea naturală. Dacă lucrăm cu un concept cuprinzător de natură de tip categorial, asemenea conceptului de Ființă pe care îl utilizează metafizicienii, atunci ajungem la consecința absurdă că tot ce se petrece în lume este parte a naturii, deci este natural. Dacă Natura este atotcuprinzătoare, atunci orice este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ponderarea nevoilor relevante ale diverselor obiecte și de înțelesul pe care îl dăm noțiunii de nevoie. Dacă admitem că putem să vorbim despre nevoi și în cazul altor ființe decât oamenii, atunci vom construi un concept de nevoie permisiv și cuprinzător, prin acceptarea unui criteriu larg pe baza căruia vom atribui nevoi unor entități din ce în ce mai diferite și aflate din ce în ce mai departe de felul de a fi și de genul ființei umane. De fapt, ne aflăm într-o situație obișnuită în etica mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
posibile 128. Putem să ne descriem pe noi înșine și fără a face apel la categoria de om, plus că această categorie este inclusă în altele. De exemplu, putem să considerăm sintagma aristotelică zoon politikon. Putem să folosim descrieri mai cuprinzătoare sau mai restrictive. Astfel, putem spune că suntem primate sau vertebrate, caz în care nu mai ajungem la concluzia că nu putem cuprinde în sfera eticii și alte ființe decât oamenii. Sau putem folosi descrieri restrictive, de exemplu, "grec", "bărbat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucru. O altă versiune a argumentului ar putea porni de la interese, în sensul că antropocentrismul este o consecință a imposibilității eliminării intereselor. Prin urmare, în ultimă instanță, am rămâne egoiști. Argumentul poate fi reconstruit fie prin delimitarea unei sfere mai cuprinzătoare a intereselor, caz în care am lua în seamă nu doar interesele oamenilor, fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale tuturor oamenilor. Se ajunge iarăși la centrism. Plumwood încearcă să construiască
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturală de părți interdependente nu îi poate cuprinde numai pe oameni deoarece ei se află în relație și cu alte părți, cu alte specii și elemente ale naturii. Așadar, Aldo Leopold lărgește frontierele comunității și îi dă un înțeles ecologist cuprinzător, holist. În al doilea rând, el vorbește despre crearea unei conștiințe ecologice bazată pe înțelegerea legăturii dintre om și natură și care este menită să ducă la retrasarea distincției dintre bine și rău și adoptarea unei atitudini respectuoase față de natură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și ecosistemele o au în comun, și anume, capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi diminuată, stabilitatea poate fi recuperată, frumusețea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diverse concepte ale religiilor și culturii orientale, așa cum ar fi Bhagavadgita. Realizarea de sine este înțeleasă de Naess în relație cu Sinele cosmic pornind de la așa-numita teză a identificării. Realizarea de sine presupune identificarea eului personal cu întregi din ce în ce mai cuprinzători, până la nivelul cosmosului ca întreg. Această identificare este mai mult decât o stare psihologică, ci ea presupune conștiința faptului că fiecare este prins în ordinea metafizică într-o rețea de dependențe și într-o lume a interconectivității. Științele vieții ne
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
14 față de cei cu prezența genei. Creșterea riscului de CP la pacienții cu deleția genei GSTT1 are loc într-o manieră dozădependentă între genotip și activitatea enzimatică GSTT1, deleția genei asociindu-se cu absența activității enzimatice [21]. Într-o metaanaliză cuprinzătoare se evidențiază o creștere a riscului de CP la pacienții cu genotipul nul GSTT1, dar mai evidentă la populația asiatică [22]. În privința altor polimorfisme în varianta GSTT1 (rs4630) alela C este alela de risc, iar homozigoții au o SAOR de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
interior până atunci neluminat, a pune în vedere ceea ce altfel nu poate fi văzut. O cuprindere sau o învăluire, un cearcăn de vizibilitate de unde se deschide perspectiva în adânc. Dispunere concentrică în care conținutul se străvede prin conținător, cuprinsul prin cuprinzător: bezna dezvăluită în lumina care o învăluie. Un sâmbure al răului mai bătrân decât moartea, imemorialul pol negativ al ființei. Nu e adevărul, ci inversul său, dar nu în sensul maniheist al principiilor antagonice care stau la baza creației. Nici
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e simpla absență a ceva ce nu mai este; prezența defunctă nu mai califică orizontul deschis de ființa lucrurilor. Ceea ce este, fără predicat ontologic, se arată în imaginea unui gol consistent, căci în vasul gol - în forma pură a unui cuprinzător fără cuprins - nu aromele, ci lipsa lor se face simțită, vorbește prin tăcere. Nu prezența retorică, ostensivă a realului care apare și barează vederea, ci omisiunea lucrătoare, bifarea strălucitoare. În această paradoxală manifestare, realul nu e adus înapoi, nu revine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ci începutul unei plecări. Perspectiva lăuntrică întoarce orizontul, căci tot ce era înainte invizibil își arată reversul, invizibil al vizibilului ieșit la lumină (inclusiv albul care se developează din apa neagră ca din propriul negativ). Vizibilul cuprins în ochi devine cuprinzător, căci el conține în sine invizibilul care apare în vedere. Pielea albă a capului înveește pe dinăuntru pentru ca lăuntrul să se dezvelească, la fel cum feței i se dezvăluie inaparentul care o învăluie: suprafața albă a luminii. Interiorul nu pune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai redus decât substanța vizionară pe care văzul o poate străbate. Și chiar dacă auzul participă la actul străbaterii, el nu o face sub semnul cuvântului vorbit, ci al unei întinderi spațiale de auzit, adică înăuntrul privirii: numai privirea poate fi cuprinzătoare pentru că orice cuprins este în fond o întindere a privirii". De aceea, "întinderea de substanță a poeziei depășește întinderea desemnată prin cuvânt: adică poeticul se arată ca fiind mai amplu decât puterea logosului" (Intrarea în infinit sau dimensiunea Eminescu, ed.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prevăzută în acest sens. Da, arta pune lumea în mișcare, dar trebuie bine strunită; domesticirea preafrumosului începe cu aducerea lui în frâul măsurii, care, impunându-i practicalitate, îl face atelabil la sfera locuirii. Își exersaseră de-o viață zâmbetul mai cuprinzător ca podul Brooklyn, tocmai pentru a putea prelua, impasibili, impactul întâlnirii cu necunoscutul. Acum surâsul lor înfrunta curajos hazardul social la el acasă, arcuindu-se avântat dincolo de sine - o zveltă structură de susținere existențială, în jurul căreia urma să debuteze consolidarea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
promptă a unor redutabile probleme de conviețuire. Nu se știe care dintre cei doi oponenți - rezolvitorii de probleme, sau problematicii - avea mai multă nevoie de celălalt; detectarea conflictelor constituia rațiunea de a fi a unei categorii sociale cu atât mai cuprinzătoare cu cât ele se disimulau mai deplin în firesc. Faptul că o asemenea rezolvare nu reprezenta decât o nouă și dureroasă înfrângere a rezistenților, capabilă să-i incite la remobilizare, nu părea să descurajeze optimismul emanat compulsiv la nivel central
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în întuneric, nu s-ar buluci lumea în ele? Ar plăti și bilet, numai să intre". Nimic nou sub soare; fără pretenții de brevet, Rică reinventase cinematograful drive-in în vogă prin America auriților ani '60, dacă nu chiar un mai cuprinzător sistem sedativ de carceralizare voluntară și reeducare fără coerciție plin încă de neexplorate posibilități. Începu să privească atent la ceilalți conducători auto pe lângă care trecea, cu aerul lor blazat și apatic, care numai a libertate nu mirosea; abia amintirea celor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în raport cu obiectivele , spre a interveni în timp util pentru ameliorarea activității didactice. Evaluarea rezultatelor școlare înseamnă, așadar, a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum și eficiența metodelor de predare - învățare folosite. Evaluarea este un concept cuprinzător, care îndeplinește numeroase și variate funcții : a) Funcția educativ - formativă urmărește obținerea de performanțe superioare în pregătirea elevilor, ca urmare a influențelor psiho - motivaționale ale rezultatelor ce le obțin prin evaluare; b) Funcția diagnostică - evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]