6,546 matches
-
instruită, virtuoasă și bună!" Tânărul care vorbea astfel în colegiul Via-Sacra din Vizeu înțelegea să se țină de cuvânt, își închina timpul formând oameni - și desăvîrșindu-se pe sine, prin lecturi sistematice, prin convorbiri cu mai marii lui. Pasiunea lui de dascăl o dovedesc articolele pe care le scria pentru revista colegiului și în care vorbea despre minciună și adevăr sau despre meditațiile religioase la care lua parte cu atâta interes la viața colegiului încît scrie un prolog în versuri pentru carnavalul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al libertății a sosit. Euforia puterii e atât de amețitoare încît "Academia" pătrunde pe neașteptate în sălile de cursuri și, neștiind ce să distrugă mai întîi, se apucă să sfarme băncile de pe care generații întregi de studenți ascultaseră înțelepciunea iluștrilor dascăli ai Coimbrei. Dar nu se opresc aici. Există în Universitatea din Coimbra o sală care, de veacuri, terorizează imaginația studenților; este așa numita Capelos, marea sală unde au loc toate ceremoniile, unde se țin examenele de doctorat, unde fiecare student
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
destul de puternică pentru a putea într-o zi stăvilii dezmățul guvernărilor demagogice. Deocamdată, această forță nu se face simțită. Antonio Maria da Silva guvernează, cum am văzut, până la 15 Noiembrie 1923. În tot acest răstimp, Salazar își continuă activitatea de dascăl la Universitatea din Coimbra și munca lui modestă de educator moral. Este straniu, totuși, că această continuă osteneală nu duce la alcătuirea unui grup de credincioși, strânși pe viață și pe moarte în jurul șefului lor spiritual și politic. Salazar, chiar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care o mâncam pe uliță. Alteori eram fericiți cu colaci de 5 bani unul. Sărăcia noastră, mai ales a lui Raicu Ionescu și a mea, era mare. El n-a avut niciodată foc iarna, în odaia lui de la un dascăl. Noi, se cheamă că aveam foc, dar în casă era așa încît ne înghețau urechile. Dar ce ne păsa! Nu ne păsa nici când ne erau botinele rupte și umblam cu omăt în ele. Raicu, în asemenea caz, punea o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
strălucitori, sufocată parcă de o pasiune, cu capul pe spate, cu gura închisă, aspirând aerul pe nările dilatate. (Temperamentul fundamental se vădește în toate reacțiile unui om: diagnoza mea este justă!) Pe când ne aminteam cu Timotin de profesorul de matematici, "dascălul de răcan", care explica trei luni în șir la tablă, fără să se întoarcă spre noi o singură dată, adunând, scăzând, înmulțind și împărțind ațe plus bețe (acșbc), în timp ce noi jucam cărți, citeam romane proaste și redactam scrisori în proză
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
străbuni. Uitaseră obiceiurile. Uitaseră până și rugăciunile și rânduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să-l boteze. Preotul Fadei abia dacă se mai putea ridica din pat, așa că slujeau doar dascălul și pălimarul, Îmbătrâniți și ei mult prea devreme, care scurtau rugăciunile și Încropeau slujbe de mântuială. Nici nunțile, nici Înmormântările nu mai erau ca altădată. De fapt, se slujea otova, astfel că nu mai deosebeai vecernia de utrenie și prohodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vechi și oale ruginite le serveau drept clopote, iar crengile Înflorite de mălin, drept sfeșnice și candelabre. Biserica era o salcie pletoasă, icoanele - frunzele de brusture, iar lumânările - clopoțeii și narcisele culese din cimitir. Gligori era preot, iar Mașa, când dascăl, când pălimar. Înarmați cu cădelnițe confecționate din cutii de conserve goale găsite lângă graniță, umblau tămâind copacii și tufele de zmeură ce creșteau din abundență pe marginea pârâului, plecându-și cu smerenie capul spre pământ. Gligori știa toată liturghia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ciugulea uneori după terminarea liturghiei din sfântul potir ultimii stropi de undelemn sau vinul rămas de la Împărtășanie. Aceasta, desigur, ca să-și dreagă glasul... Știa să bată toaca, să tragă clopotele și să imite atât de bine vocea preotului și a dascălului și a Întregului cor, Încât de multe ori, trecând prin dreptul bisericii, bătrânele evlavioase se apucau să-și facă de zor semnul crucii, crezând că au Încurcat zilele obișnuite cu cele de sărbători, iar atunci când cu inima strânsă se Încumetau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
eu cât și prietenii mei nu ne-am mai ostenit să mergem la capelă ci, am fost orânduiți Împrejurul gropii, așteptând ca groparii să pregătească coșciugul pentru a-l introduce În groapa dinainte pregătită. Nu am văzut nici preot ori dascăl cu ustensilele lor dar, am observat atât femeile cât și barbații dintr-o sticluță metalizată la fiecare schimb de cuvinte sorbeau câte o Înghițitură În așa fel Încât ce-i prezenți se Înveseleau proporțional cu golirea containerelor...! Mai mult. O
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
măsură și - BOCITOARELE - special plătite de unele familii bogate Încât, te pune pe gânduri un asemenea ridicol spectacol...! Ajuns la cimitir, tragic - comedia se repetă cu o intensitate fulminantă...! După slujba religioasă oficiată de un preot or doi preoți cu dascălii nelipsiți În bocetele celor prezenți, coșciugul este așezat deasupra gropii iar unul din rudele mortului ține o cuvântare Înșiruind numai fapte bune din viața anterioară a celui decedat. În timp ce groparii se pregătesc să introducă coșchiugul În groapă manipulând frânghiile, unele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zeci de mii suflete nevinovate timp de peste șapte secole...! Iar dacă privim retroactiv alte regiuni ale planetei locuite de oameni unde religiile au diferite forme de terorizare, de crime săvârșite, de ritualuri besmetice, in timp ce unii schizofrenici Teologi,Oratori, Dascăli, Clerici, Pastori ori Predicatori și cine mai poate ști ce altă denumire a fost atribuită unor șantajiști ce incită ascultătorii la fanatism În numele unor religii inventate ce activează și În prezent În plină civilizație, sfidând dreptul la viață a celor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rândul lui Încălță cismele de cauciuc intrând În betonul turnat, impulsionând muncitorii, ajutând acolo unde era nevoie.Absorbit În totalitate de fixarea stratului de beton la cotele stabilite, nu observă pe șeful bisericei care-l privea stând de vorbă cu dascălul. Presupunând la mijloc o mică neînțelegere, Tony Pavone se duse la paroh cu mâna Întinsă pe care acesta o refuză afișând o figură ostentativă. Totuși, avea nevoe de o explicație pe care o ceru imediat. „Dece domnule preot procedați În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ai părăsit misiunea Încredințată de Dumnezeu și te ocupi de betoane...?” Muncitorii râseră zgomotos În timp ce preotul ridică vocea. „Ascultă tovarășe inginer, cum Îți poți permite să insulți o față bisericească...? Dumitale nu ți-e rușine...?” Plin de furie se adresă dascălului. „Încuie din nou porțile...!!” Tony Pavone Încercă să-l convingă. „Stimate domn, fi-i om de Înțeles. Nu te așeza Împotriva muncii noastre, s’ar putea să mă ambiționez lăsând totul baltă. Pentru a procura acest beton am cheltuit timp
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
poată fi folosit În cazuri de apsolută urgență. Așa dar, pleacă de aici, dute, roagăte la Cel de Sus să te mai instruiască În legătură cu turnarea betonului...!!” Preotul Însă avea chef de scandal. „Tovarășe inginer, ai Întrecut limita bunei cuviințe...!” Porunci dascălului să pună lanțul Închizând din nou intrarea În cimitir, strigând cât Îl țineau bojocii. „Am să te reclam la toate nivelurile, să dai socoteală de obrăznicia dumitale sperând să fi-i aruncat afară din serviciu pentru incompentență profesională și insultă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
călcâie, Iubirea și dorul de tine-mi rămâie Și-avea-voi odată, ca-n slove citit, Un trup care arde de dor de iubit... Carmen POPESCU Emil Cioran <biography> M-am M-am născut la 10 septembrie 1960, într o familie de dascăli de țară, îndragostiți de literatură. Cartea a stat la căpătâiul meu de când eram foarte mică. Școala, pentru mine si familia mea, a fost a doua casă, de aceea am reușit să-mi determin cu ușurință părinții să accepte continuarea tradiției
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cupe de argint laureații premiului nobel sunt eliberați conferențiarul este primit în audiență lupanarul este deschis până la orele zero zero urmează stația anii douăzeci cu peronul pe partea dreaptă câțiva pescari își agață cârligele de stele nu departe un tânăr dascăl scrie pe hârtia de ziar AAA realismul socialist capismul die blaue vier gruparea contimporanul suprarealismul elementarismul grupul celor patru scuola italiana unismul cercle et carré dier progressive noua obiectivitate arta concretă atenție se închid ușile de piatră doar pleoapele se
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lui dragi din câmpul filosofiei valorilor și fără să le împartă cu alții, iar Cornelia nu știa și nu știe să trăiască dacă nu dăruiește: cunoaștere, moderație, dragoste, imaginea unui brad frumos, o mustrare blândă, un zâmbet alinător. Revenind la dascălii primordiali, Banu ne-a omorât încă din anul I: texte originale, altfel, căutați-vă adevărata vocație. Cu el a început excursia noastră în istoria filosofiei. Și a continuat cu Florica. Amândoi ne-au terminat (am scăpat vreo 17 din 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ale neamului care niciodată nu ies în ulițile largi: ologii și rătăciții la minte, cu fețele pururea triste, ori pururea neclintite și zâmbitoare. În furnicarea zilnică, în zarva obișnuită, răzbat corurile monotone ale școlarilor, care silabisesc litera legii după glasul dascălului. Din când în când un ceauș trece grăbit spre sinagogă; altul colindă casele cu oala nouă în care fiecare lasă să cadă banul morților. Iar drumul spre fundul mahalalelor acestora e totdeauna plin de mâzgă și anevoie te scoate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așa de deosebită, și despre vedenia din alte lumi, care trecuse prin viața lor. Iarna urmă domoală; oamenii și vitele o duceau bine. Nimic nu mai tulbura așezarea singuratică. Numai c-o zi înainte de ajunul Crăciunului, un preot ș-un dascăl se abătură călări, de la satul cel mare al lui domnu Vâlcu. Veneau să vestească și bordeienilor nașterea Mântuitorului. Intrară în curte și călugărița îi primi foarte cuvioasă și tristă; trecură și pe la bordeie, și femeile și copiii le ieșeau înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să vestească și bordeienilor nașterea Mântuitorului. Intrară în curte și călugărița îi primi foarte cuvioasă și tristă; trecură și pe la bordeie, și femeile și copiii le ieșeau înainte. Faliboga își făcu datoria cătră ei, și pe la amiază și părintele și dascălul plecară pe caiii lor, pe întinderea albă de omăt. Oamenii îi urmăriră cu ochii până ce se pierdură în depărtare ca două puncte negre. În sărbători oamenii mâncară carne de porc, după datină; cinstiră și băutură. Știau că trec într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
apoi doamnei Roxelana. Obrazul mamei s-a luminat ușor. —Părintele tău și stăpânul nostru, a zis ea, socotește că nu e destul de înțelept să te ținem departe de noi. Deci îți poruncește să te întorci un timp în serai, la dascălii tăi elini. Xtc "X" Aceasta a fost istorisirea prietinului meu, neguțătorul armean. Amurgul umbrea grădinile Istambulului. Priveam mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ani cu învățarea lui. După ce voi fi învățat pe de rost Cartea lui Dumnezeu, aveam să pot intra la colegiu, unde se învață diversele științe. — Îl voi mai învăța și câteva principii de ortografie, de gramatică și de caligrafie, preciză dascălul. Când a fost întrebat ce retribuție dorește, a făcut un pas îndărăt: — Retribuția mi-o aștept doar de la Cel-de-Sus. Adăugă totuși că fiecare părinte de elev dădea ce putea la școală în momentul sărbătorilor, aducând un dar mai serios la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
chiar și câțiva fii de robi trimiși de stăpânii lor. Sala era mare, cu gradene. Cei mai mari se așezau în fund, cei mai mici în față, fiecare cu planșeta lui, pe care scria versetele din ziua respectivă la dictarea dascălului. Acesta ținea deseori în mână o trestie, de care nu ezita să se slujească atunci când vreunul dintre noi lăsa să-i scape o înjurătură sau făcea vreo greșeală gravă. Dar nici un elev nu-i purta pică și nici el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe tăcute. Într-o dimineață, când am făcut ochi, l-am văzut în odaia mea, stând așezat la picioarele dulapului-pat pe capacul căruia eram culcat. Am tresărit, temându-mă că am întârziat la școală și gândindu-mă deja la trestia dascălului care avea să șuiere căzându-mi peste pulpele picioarelor. Harum m-a liniștit cu un zâmbet. — Azi e vineri, școala e închisă, dar străzile sunt slobode, ca și grădinile. Ia-ți un codru de pâine și o banană și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
martor fidel. Plimbarea începuse în ziua aceea precum toate celelalte. Harun voia să-și bage nasul peste tot, nici eu nefiind mai puțin curios. Știam că există în zona de apus a orașului un cartier mic numit el-Mers, despre care dascălul nostru nu vorbea decât cu o mutră preocupată. Era oare departe? Era primejdios? Alții s-ar fi oprit la aceste amănunte; noi ne mulțumeam să mergem. Ajungând în cartierul acela, spre amiază, am priceput lesne despre ce era vorba. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]