27,663 matches
-
fiind tema seminarului, membrii grupului nu trebuiau căutați prea departe, afinitățile create în timp recomandîndu-i de la sine pe protagoniști. "Una din temele îndelungatei prietenii care mă leagă de Gabriel Liiceanu este aceea a angajării religioase. ș...ț Fapt e că, decenii întregi, între noi s-a instalat un sistem de schimburi, născut din nevoia de a-l seduce pe celălalt înspre teritoriul tatonărilor proprii: el mă ispitea cu Heidegger și căuta soluțiile unei etice rezonabile, eu îl ispiteam cu orizonturi mistice
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
precisă, cu intenții clare și logice, Mazzola a lăsat muzica să pătrundă în mintea și sufletul ascultătorului și a solicitat la maximum concentrarea orchestrei. 7 . Violonistul Leonidas Kavakos este o apariție binecunoscută a publicului bucureștean. Cu mai bine de un deceniu în urmă susținea tot aici un recital de muzică franceză. Substanțialul său palmares înregistra și integrala Capriciilor de Paganini...de atunci aparițiile sale au fost din ce în ce mai apreciate, evoluția lui pur artistică fiind extraordinară. Concertul în Re de Brahms a primit
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
cu cea a simfoniei vocal- instrumentale Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței sale schițând marginalii care, fără a ignora istoricul epocii, să acorde atenție creatorului. Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50’? Răspunsuri aflăm în scrisul memorialistic sau analitic ce-i poată semnătura. Referirile noastre sunt
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50’? Răspunsuri aflăm în scrisul memorialistic sau analitic ce-i poată semnătura. Referirile noastre sunt gânduri păstrate în volumele Muzica și Nimbul poeziei (1986), ca și în Portretul pentru Internet, două decenii mai târziu. Căile de abordare la o asemenea cuprindere temporală, pot fi multiple. Pentru ce ne-a dăruit ar merita să poposim mai ales în preajma peisajelor inspiratoare care, totodată, prin opțiunile formulate, îl descriu pe artistul care le-a locuit
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
admirație profundă înspre personalitatea Orfeului moldav. Dialogurile muzica timpurilor se continuă în lumea Anotimpurilor vieții, trăiri pornite de la celebrele concertele ale lui Vivaldi și ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine din adolescență - spune autorul - mi-au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit...” Ne învecinăm aici cu ceea ce semnifică pentru Maestru natura - fie pașii purtați de-a lungul unui râu (Cvartetul devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua cale, urmând exemplul rapsozilor populari”), dar și nemărginirea apelor din simfonia coral-instrumentală Vocalizele mării. Spațiul imens al lumii ca sistem îl receptăm în Vis Cosmic, poem orchestral gândit cu decenii în urmă, când omul sfida înălțimile, “...un studiu pe drumul unei evoluții tehnice, având la bază o serie ondulată descoperită de compozitor..”. Canti per Europa nu este oare o ancorare în realitatea imediată, dar și o premoniție a actualității, la
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
observăm că prima apropiere explicită de lumea orientului este lumească și aparține anilor tinereții: Variațiunile pe o temă de Anton Pann. Drumul a condus mai departe la cercetarea problematicii paleografiei bizantine și a izvorât sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca ecou al viziunii inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo), Eterna întoarcere (vioară și pian) Concertul “Tryinity” (vioară și orchestră), triadă
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Festivalul Muzicii Românești, după patruzeci de ani! Carmen CHELARU Cu aproape patru decenii în urmă, în mai 1973 lua ființă la Iași un eveniment rămas unic în viața muzicală a țării, atunci ca și acum: Festivalul Muzicii Românești. Indiferent ce nume a căpătat de- a lungul timpului, evenimentul a întruchipat - la început anual
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
100. footnote> Timpul a dovedit cât de întemeiate au fost aceste afirmații, prin momente ce au marcat istoria recentă a Iașului muzical. Între acestea, premiera concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat după eveniment: „Afirmând că prezentarea operei Oedip de George
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească, după un deceniu și jumătate de incursiuni periodice în cele mai diverse genuri și stiluri de muzică românească. Noua serie a Festivalului Muzicii Românești Au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca ideea - ce a continuat să existe în mintea multor muzicieni ieșeni
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Festivalului Muzicii Românești Au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca ideea - ce a continuat să existe în mintea multor muzicieni ieșeni - să prindă din nou viață. A fost cu certitudine nevoie de ceva curaj pentru asta: ceea ce cu decenii în urmă pornise dintr-un ordin de partid, urmat curând de conjuncturi favorabile și mai ales cu mult voluntariat, acum întâmpina diverse alte bariere: peste tot numeroase manifestări consumatoare de buget; incomparabil mai multe tentații culturale pentru public, tot mai
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
aceste noi maniere de a face muzică se exprimă prin intermediul melodiei acompaniate. Stilul omofonic avea să marcheze trecerea muzicii din biserică în salon ,iar pe planul structurilor sonore, trecerea de la construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
vor fi realizate de doi elevi si săi, Stein și Zumpe. Aceștia vor dezvolta în paralel cele două mari școli de constructori de piane, școala vieneză și cea anglo-saxonă. Aproape ignorată în timpul vieții sale, invenția lui Cristofori câștigă teren în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție: „A Bartolomeo Cristofori / Cembalaro
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
sunetului, a cărui configurație este rodul gândirii unui om, și căreia îi spunem îndeobște muzică? Omul a cărui vârstă întru personalitate o omagiem prin adresarea textului de față este compozitorul Sorin Lerescu, ajuns în 14 noiembrie 2013 la fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc Mihai Alexandru CANCIOVICI În istoria muzicii românești, în istoria culturii noastre, ceea ce a întreprins Mariana Nicolesco de la revenirea sa în țară și de la istorica sa primă apariție pe o scenă românească, în 1991, la Ateneul Român, e
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
de marea soprană în ideea de a da un nou statut cultural orașului în care a avut revelația muzicii și a propriei voci, ce avea să o poarte pe toate meridianele lumii. Festival, Concurs și Master Class care au însemnat deceniul renașterii liedului românesc. Artă ilustrată de liedurile enesciene reunite de altfel și interpretate integral de tinerii artiști români, tot la inițiativa Marianei Nicolesco, mai întâi în țară apoi la Expoziția Universală de la Aichi, la Tokio, Nagoya, Praga, Roma, Paris și
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
Internațional de Canto „H. Darclée”, Festivalul de Folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Concursul de muzică ușoară „G. Grigoriu”, Festivalul de muzică folk „Chira Chiralina, Festivalul Internațional al Muzicilor Militare. Acest ultim festival ne amintește de cele 18 decenii de când ființează în istoria românilor muzicile militare, pe lângă care nu putem trece nepăsători atâta vreme cât această „instituție” a fost prezentă la toate evenimentele istorice din epoca modernă și contemporană a țării, fiind slujită de muzicieni precum E. Hübsch, I. Ivanovici
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
evenimentele istorice din epoca modernă și contemporană a țării, fiind slujită de muzicieni precum E. Hübsch, I. Ivanovici, M. Mărgăritescu, I. Vlăduță, I. Purcărea, E. Massini, S. Horceag, D. Eremia, S. Dinu, E. Ursu și mulți alții. În cele 18 decenii de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană” de la 1830 la paradele muzicale, la concerte de fanfară și la show muzical. Fanfarele au adus în parcuri, în săli de bal și de concert repertoriul european - de la
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
exces de modestie, să nu mai vorbesc despre viața ei de artistă la termenii care consacră vreun titlu de protocol, deoarece felul ei de a fi se deosebește de reverențele acordate unor asemenea titluri. Rămâne deci alternativa observațiilor cotidiene, pentru deceniile de carieră pline de repetiții, înregistrări, concerte, colaborări, proiecte și turnee în lumea mare, realizate împreună cu Corul de copii Radio. Poate că o observație este totuși necesară, pentru a spune că „ieșirea în larg” aparține momentului în care a acceptat
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
Sile Dinicu (Radio), Alexandru Imre (Electrecord), Valen- țiu Grigorescu (Teatrul “Ion Vasilescu”), după care și-a alcătuit în 1977 propria formație, Star 2000, cu care a colindat lumea (în fosta URSS a susținut turnee de mare succes timp de două decenii). Firesc, un loc special în concert i-a fost rezervat Doinei Spătaru, cu care Petre G e a m b a ș u formează cel mai longeviv cuplu artistic, ei cân- tând împreună de 35 de ani! Au fost colegi
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
a detașat delicatul omagiu adus celui numit cândva “Caruso din Carpați” - ne referim, evident, la melodia “Caruso” a lui Lucio Dalla. Sărbătoritul a acordat o serie de diplome de excelență unor colaboratori care i- au fost alături în cele cinci decenii de carieră. Cum unii dintre aceștia se aflau chiar pe scenă, totul s-a legat. De pildă, Marcela Scripcaru, absolventă a UNMB, secția canto clasic, vine din Basarabia și face parte de mai bine de un an din orchestra actuală
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
O lucrare împlinită, reușită ca efect artistic, compusă în 1970, la începutul avangardei românești, în mod sigur o întâietate în componistica ieșeană. Dacă la prima audiție, realizată de Ion Baciu în 1971, se percepea autenticitatea expresiei românești, acum, după patru decenii, descoperim modernitatea creatoare, neuzată de timp. Epitaf, 1989 este ultima lucrare simfonică semnată de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
sub bagheta lui Adrian Morar. Maestru al artei corale, Vasile Spătărelu transpune în poemul simfonic Epitaf 1989 idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii modale (model fiind, Anatol Vieru) și subtilității sonore a profilului simfonic. Simfonia Glossă de Viorel Munteanu este cu siguranță cea mai cunoscută dintre lucrările simfonice ale Iașului muzical, prezentă constant pe scenele românești în ultimii
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Gândindu-ne la devenirea Școlii de compoziție ieșeană, constatăm la Cristian Misievici (cel mai tânăr exponent al grupării din concertul comentat) o sinteză personală exemplară. Dacă prin tehnica plurivocală a sonorității globale continuă linia deschisă de Anton Zeman cu două decenii înainte, cucerind o complexitate și o forță dramatică sporită, prin ordonarea intonației, în baza modalismului geometrizat, Misievici este un demn urmaș al profesorului său de compoziție, Vasile Spătărelu, asociindu-se astfel și cu Viorel Munteanu. Remarcăm în final acuratețea execuției
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
noastre ne-au informat că, mai rău, anul acesta se intenționa găzduirea festivalului pe o scenă montată pe plajă! Atât de preocupate au fost de “brandul de țară” Primăria și CJ încât n-au fost în stare, de vreo două decenii, să renoveze și să modernizeze Teatrul de vară din Mamaia! Ca și cum primăria din Sanremo ar muta festivalul din Teatrul “Ariston” într-o localitate învecinată... Și dacă tot am amintit de Sanremo, e momentul să taxăm declarațiile halucinante de anul trecut
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]