10,827 matches
-
la certificatele de încadrare într‑o categorie de handicap, emise de comisiile județene sau ale sectoarelor municipiului București. Aceste comisii sunt organizate ca organe de specialitate în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, cu activitate decizională în domeniul încadrării în grad de handicap pentru persoanele adulte. La comisiile de expertiză medicală a persoanelor adulte cu dizabilități se pot prezenta, în vederea încadrării într‑un grad de handicap, persoanele cu deficiențe fizice, senzoriale, psihice, mintale care le împiedică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în locul lor. Această formă de interacțiune între consilier și consiliat implică asumarea și respectarea unor principii: - respectarea dreptului persoanei consiliate de a decide singură în rezolvarea propriilor probleme și în alegerile care îi vor influența viitorul; - ajutarea consiliatului în procesul decizional; - încurajarea clientului să evolueze pe coordonatele pe care și le‑a ales; - explorarea atentă a situației sau problemei, din perspectiva persoanei consiliate; - negocierea obiectivelor relației de consiliere și acordul reciproc; - furnizarea de informații relevante și utile pentru clienți/consiliați. Consilierea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). depresie - stare psihică morbidă, fenomen psihopatologic caracterizat printr‑o scădere a tonusului activității psihice și motorii însoțită de stări de tristețe, deprimare, fatigabilitate, anxietate, încetinirea proceselor cognitive, incapacitate decizională, astenie, insomnie, tulburări somatice, lentoare psihomotorie etc. dezinstituționalizare - termen aflat în relație directă cu cel de normalizare, evidențiat prin mișcările sociale de transferare a persoanelor cu dizabilități din instituții/centre rezidențiale mari în centre rezidențiale de dimensiuni apropiate locuințelor normale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
3.1. Definiția ocupației - Consilierii pentru integrarea sociofamilială și prezervarea relațiilor familiale asistă, avizează și sprijină copilul, familia naturală, lărgită sau substitutivă, familia adoptivă, alți profesioniști care se ocupă de copil cu atribuții operaționale (educator specializat, asistent maternal etc.) sau decizionale, pentru a stabili, dezvolta sau normaliza raporturile și relațiile socio‑familiale în interesul copilului, pentru a menține copilul în familie (evitând intrarea acestuia în sistemul de protecție) sau pentru a‑l integra/reintegra în familie (dacă se află în sistemul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în tehnologie; • TC6-Sisteme de comunicații; • TC7-Modelarea și optimizarea sistemelor; • TC8-Sisteme informaționale (comisia cea mai puternică), cu șapte grupuri de lucru: - WG8.1 - Evaluarea și proiectarea sistemelor informaționale; - WG8.2 - Interacțiunea sisteme informaționale - organizație; - WG8.3 - Sisteme de sprijinire a procesului decizional; - WG8.4 - Afaceri electronice (E-Business: cercetare și practică multidisciplinară); - WG8.5 - Sisteme informaționale în administrația publică; - WG8.6 - Transferul și extensia tehnologiilor informaționale; - WG8.7 - neatribuit; - WG8.8 - Carduri inteligente; • TC9-Relația calculatoare-societate; • TC10-Tehnologia sistemelor electronice de calcul; • TC11-Protecția și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
apar în spectrul magnetic constituie obiectul de activitate al celor ce lucrează în serviciile speciale SIGINT. Rolul lor este de interceptare a tuturor semnalelor, decodificarea lor, decriptarea, traducerea, sintetizarea și analiza, astfel încât să ofere informațiile cele mai relevante necesare factorilor decizionali. De regulă, SIGINT este folosit de serviciile ce supraveghează modul de respectare și punere în aplicare a legii, dar, în ultima perioadă, și organizațiile le folosesc pentru supravegherea angajaților. La rândul său, SIGINT-ul cuprinde și alte subdomenii: COMINT - communications
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
obțină anumite avantaje fie materiale, fie informaționale. Atacurile cu scop de supraveghere tehnică asupra centrelor de prelucrare automată a datelor nu au ca obiectiv primar aspectele tehnice ale activităților desfășurate în aceste locuri, ci, mai degrabă, au rol în procesul decizional al firmei. Din această cauză, sălile în care se discută planurile de modificare a sistemelor informatice, birourile programatorilor, fiind martorele unor discuții mult mai importante decât sălile de consiliu sau ale executivului, sunt mult mai interesante și, deci, mai expuse
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319 Două tipuri de strategii 319 Strategiile de decizie și dinamica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre factorii determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de redus la acea vreme și din cauza opoziției violente la publicarea ei a unor persoane cu responsabilitate în regimul comunist. Am selectat, de asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest capitol: incertitudinea caracteristică produselor decizionale în condiții limitate de cunoaștere. În aceste condiții, incertitudinea nu poate fi complet absorbită prin actul decizional; ea are însă efecte sociale negative, fapt pentru care, pentru funcționarea normală a sistemelor sociale, devine necesară absorbția ei prin mijloace extracognitive. Charisma
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest capitol: incertitudinea caracteristică produselor decizionale în condiții limitate de cunoaștere. În aceste condiții, incertitudinea nu poate fi complet absorbită prin actul decizional; ea are însă efecte sociale negative, fapt pentru care, pentru funcționarea normală a sistemelor sociale, devine necesară absorbția ei prin mijloace extracognitive. Charisma, mitul autorității, bazat pe competență absolută, învestirea cu „plusvaloare” a soluțiilor adoptate sunt asemenea modalități de reducere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avantajoasă. Ea supune analizei nu produsul (conținutul) activităților cognitive ale unui sistem, ci forma sa, mecanismele prin care se desfășoară: din punctul de vedere al formei, a fi rațional înseamnă a adopta o serie de strategii și proceduri cognitive și decizionale ce maximizează șansa de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Delphi. Știința poate oferi o explicație acestor fapte, care nu se mai fundează însă pe evidența conștiinței noastre comune. În cazul analizat aici, o teorie explicativă ar putea scoate în evidență existența unor fenomene ca: incertitudinea ridicată ce înconjoară procesul decizional, anxietatea și tensiunea psihologică și socială asociată deciziilor importante, blocarea procesului decizional realizat cu mijloace strict raționale, nevoia unor mecanisme care să reducă din incertitudine, nevoia de a investi o valoare suplimentară în opțiunile realizate, de asemenea, efectul structurilor politice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundează însă pe evidența conștiinței noastre comune. În cazul analizat aici, o teorie explicativă ar putea scoate în evidență existența unor fenomene ca: incertitudinea ridicată ce înconjoară procesul decizional, anxietatea și tensiunea psihologică și socială asociată deciziilor importante, blocarea procesului decizional realizat cu mijloace strict raționale, nevoia unor mecanisme care să reducă din incertitudine, nevoia de a investi o valoare suplimentară în opțiunile realizate, de asemenea, efectul structurilor politice democratice sau autoritare asupra mecanismelor de luare a deciziilor. O explicație de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului decizional real. În fapt, o asemenea presupoziție, după cum voi încerca să argumentez, nu este corectă. Cunoștințele acumulate în prezent tind să indice faptul că există mai multe moduri distincte de raționalitate, în funcție de condițiile în care au loc procesele raționale. În mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod special, cantitatea și calitatea cunoștințelor disponibile impun modalități sensibil diferite de a fi rațional. Este necesar de aceea să definim de la început ce se înțelege printr-un proces de decizie rațional. În mod curent se consideră că un proces decizional este rațional dacă, utilizând o analiză logică a cunoștințelor relevante, ajunge la selectarea celei mai bune decizii. După cum se va vedea însă, o asemenea definiție, care la prima vedere este inatacabilă, cuprinde imprecizii fundamentale. În acest capitol vor fi analizate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prima vedere este inatacabilă, cuprinde imprecizii fundamentale. În acest capitol vor fi analizate patru modele ale raționalității procesului de decizie, dintre care primele două sunt tipic normative. Mai întâi este însă nevoie să ne facem o imagine asupra structurii procesului decizional: elementele sale componente și fazele prin care este adoptată o decizie. Structura procesului decizionaltc "Structura procesului decizional" Orice proces decizional presupune patru elemente componente: un decident(persoană, grup, organizație, colectivitate), o problemă de rezolvat, soluția la respectiva problemă, care urmează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesului de decizie, dintre care primele două sunt tipic normative. Mai întâi este însă nevoie să ne facem o imagine asupra structurii procesului decizional: elementele sale componente și fazele prin care este adoptată o decizie. Structura procesului decizionaltc "Structura procesului decizional" Orice proces decizional presupune patru elemente componente: un decident(persoană, grup, organizație, colectivitate), o problemă de rezolvat, soluția la respectiva problemă, care urmează a fi identificată și adoptată prin decizie, și activitatea prin care se realizează respectiva decizie. Se pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre care primele două sunt tipic normative. Mai întâi este însă nevoie să ne facem o imagine asupra structurii procesului decizional: elementele sale componente și fazele prin care este adoptată o decizie. Structura procesului decizionaltc "Structura procesului decizional" Orice proces decizional presupune patru elemente componente: un decident(persoană, grup, organizație, colectivitate), o problemă de rezolvat, soluția la respectiva problemă, care urmează a fi identificată și adoptată prin decizie, și activitatea prin care se realizează respectiva decizie. Se pot distinge cinci faze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elemente componente: un decident(persoană, grup, organizație, colectivitate), o problemă de rezolvat, soluția la respectiva problemă, care urmează a fi identificată și adoptată prin decizie, și activitatea prin care se realizează respectiva decizie. Se pot distinge cinci faze ale procesului decizional, dintre care primele trei sunt predecizionale (vezi figura 16.1): 1. Definirea problemei. Orice proces decizional se fundează pe o decizie prealabilă: ce problemă trebuie rezolvată. De modul în care este definită problema de rezolvat depinde întregul proces decizional. 2
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care urmează a fi identificată și adoptată prin decizie, și activitatea prin care se realizează respectiva decizie. Se pot distinge cinci faze ale procesului decizional, dintre care primele trei sunt predecizionale (vezi figura 16.1): 1. Definirea problemei. Orice proces decizional se fundează pe o decizie prealabilă: ce problemă trebuie rezolvată. De modul în care este definită problema de rezolvat depinde întregul proces decizional. 2. Formularea soluțiilor alternative. Problemele au de regulă multe alte soluții posibile, unele mai bune, altele mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesului decizional, dintre care primele trei sunt predecizionale (vezi figura 16.1): 1. Definirea problemei. Orice proces decizional se fundează pe o decizie prealabilă: ce problemă trebuie rezolvată. De modul în care este definită problema de rezolvat depinde întregul proces decizional. 2. Formularea soluțiilor alternative. Problemele au de regulă multe alte soluții posibile, unele mai bune, altele mai puțin bune. Pentru a alege o soluție, decidentul trebuie să exploreze posibilul său de acțiune și să identifice cât mai multe alternative. Uneori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timpului, dar inacceptabil în raport cu comoditatea (am foarte multe bagaje). d) Ierarhizarea soluțiilor alternative. Pe baza evaluării soluțiilor respective, ele pot fi ierarhizate, formulând o ordine de preferințe. Să presupunem că aceasta ar fi: taxiul, autobuzul, mersul pe jos. 4. Faza decizională: alegerea unei soluții (decizia). Având o mulțime de soluții ierarhizate din punctul de vedere al valorii lor, o voi selecta pe cea care pare cea mai bună din punctul de vedere al multiplelor criterii luate în considerare. 5. Faza postdecizională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de vedere al multiplelor criterii luate în considerare. 5. Faza postdecizională. Soluția aleasă (decizia) este transpusă în practică; se acționează în vederea rezolvării problemei de la care s-a plecat, prin utilizarea soluției alese. Figura 16.1. Cele cinci faze ale procesului decizional În funcție de presupoziția făcută asupra certitudinii incertitudinii, pot fi desprinse trei modele ale deciziei: decizia certă într-o lume strict deterministă, decizia certă de tip probabilist și decizia în condiții de incertitudine persistentă, la care se poate adăuga un al patrulea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în condiții de incertitudine persistentă, la care se poate adăuga un al patrulea model nedecizional - modelul cibernetic. Decizia certă într-o lume strict deterministătc "Decizia certă într‑o lume strict deterministă" Acest model presupune că decidentul poate, la sfârșitul procesului decizional, să identifice soluția care este cu siguranță cea mai bună. Pentru aceasta este nevoie de două presupoziții, și anume: 1. Reductibilitatea completă a incertitudinii: în procesul decizional, incertitudinea inițială cu privire la problema de soluționat, cât și la soluțiile posibile este redusă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]