3,498 matches
-
recurs la ultimul mijloc de constrîngere a spiritului la principiu și euforia de stînga a intelectualilor Înaripați, obligați să descopere astăzi În oceanele și culmile Înzăpezite de sub ei simple butaforii pe care ei le cristalizaseră odinioară În neabătute ședințe de delir. Pornind de la Epistola către romani a lui Pavel, unde ni se vorbește despre lege și credință, despre „dezactivarea” legii de către credință, verbul grecesc katargein ajunge să figureze În ediția germană a lui Luther sub forma Aufheben și apoi, la Hegel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Un pesimist la sfârșit de mileniu, București, 1999; Singur împotriva tuturor. Pamflete politice. 1990-1999, București, 1999; Prizonier în închisoarea cărților, București, 2001; Dialog cu Ion Cristoiu, realizat de Cecilia Caragea, Cluj-Napoca, 2001; Istoria ca telenovelă, București, 2003. Ediții: Marin Preda, Delirul, pref. edit., București, 1991; Mihai Beniuc, Sub patru dictaturi. Memorii (1940-1975), pref. edit., București, 1999 (în colaborare cu Mircea Suciu). Repere bibliografice: Ioan Holban, Politica și cultura, CRC, 1992, 7; Cristea, A scrie, 10-42; Constantin Iftime, Cu Ion Cristoiu prin
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Francezul Philip Pinel, psihiatru la Bicêtre, a rămas în istorie ca eliberator sl condamnaților cu tulburări psihice care erau ținuți în condiții de temniță. El a observat cu deosebită atenție cazuistica și particularitățile faptelor incriminatorii și a descris „mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene psihotice cunoscute precum halucinațiile sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi anormal (maniacă, fără a fi nebun, cu delir (Pinel, 1962Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene psihotice cunoscute precum halucinațiile sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi anormal (maniacă, fără a fi nebun, cu delir (Pinel, 1962Ă. În aceeași perioadă, inițiative morale asemănătoare au avut Chiaruggi, în Italia, și Tuke, în Anglia. Se conturau, la începutul secolului al XIX-lea, în întreaga lume tot mai multe argumente care pledau pentru diferențierea dintre tulburările de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de personalitate. În continuare, vom lua ca punct de plecare concepția lui Livesley (1991; 2000; 2001; 2004Ă. Autorul consideră că în cazul tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vedere ce trimit mai ales la modelul spectrului. Ambele perspective vor fi invocate. Clusterul A: personalități ciudate, excentrice. Acesta cuprinde TP paranoidă, schizoidă și schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu tulburările psihotice - de exemplu, schizofrenia - sau simptome psihotice - halucinații, delir. Interpretarea e de obicei făcută prin modelul spectrului, în sensul că tulburările de personalitate din acest cluster ar reprezenta variante atenuate ale tulburărilor psihotice severe de pe Axa I. În DSM-IV se precizează că diagnosticul de TP schizotipală e provizoriu și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
probleme judiciare ale detenției sau din secolul al XIX-lea și probleme ale psihiatriei. Primele comentarii în domeniu au remarcat lipsa tulburărilor cognitive, ale „rațiunii” care însoțesc unele comportamente aberante, de unde și expresia de „folie sans delire” a lui PINEL (delirul semnificând perturbările ce azi le numim psihiatriceă și „moral insanity” a lui PRITCHARD (1835Ă. În vremea lui PRITCHARD s-a dezvoltat și o psihiatrie morală, mai ales în Germania (HEINROTHĂ care susținea principiul conform căruia cauza bolii psihice este păcatul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
CLECKLEY este caracterizat de autor ca fiind activ, independent, sociabil, plăcut și convingător în relația cu alții, având un farmec superficial și o bună inteligență; este stăpân pe sine, sigur, fără nervozitate sau simptome de serie nevrotică. Lipsește de asemenea delirul și semne de gândire irațională. Are o bună inteligență socială și este abil în a rezolva probleme interpersonale în folosul său. Față de aceste caracteristici ce-i asigură un succes social - cel puțin limitat - el este pe de altă parte un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înmulțesc referirile și aluziile de natură religioasă. Sugestii de aceeași natură conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă de delir”. Scriitorul a publicat și impresii asupra picturii, îndeosebi a celei murale. SCRERI: Cu privire la opera lui Mihail Eminescu, București, 1950; Cu privire la valorificarea moștenirii literare, București, 1954; Prin templele naturalismului mexican, București, 1968; Pictori muraliști mexicani, București, 1972; Din albumul unui călător
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
și tragice ale eului. Calvarul suferinței psihice e adus în text și înregistrat în consubstanțialitatea lui cu interogațiile existențiale ultime, resimțite dramatic, și obiectivate cu luciditate într-un discurs nu „confesiv”, ci mai degrabă oracular. Cititorul e confruntat direct cu delirul și suferința extremă, „înscenate” aievea și, totodată, ridicate la măsura marii poezii. O poezie oarecum manieristă (în sensul „bun” al termenului), o poezie desigur „viscerală” (mai mult în recuzită), dar și „critică”, rece, distanțată până la înstrăinare. O poezie cristalină, dacă
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
despre arta medievală românească pentru La Petite Encyclopédie Larousse și colaborează, foarte rar, la alte inițiative publicistice ale exilului. Romanul Parages, scris în maniera discursivă și voit alambicată a rememorărilor suprapuse, determinate de asociațiile întâmplătoare ale monologului interior, cultivat până la „delir” - cum însuși autorul spune -, se construiește de fapt în jurul ideii de înstrăinare și dezrădăcinare. În esență, este o scriere ieșită din experiența exilului, din nesiguranța unei existențe puse veșnic sub semnul provizoratului și al neputinței dobândirii unei speranțe. C. atinge
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
să dea cheia viziunilor din Visul (1989). Aici, Costache Conachi face casă bună cu John Lennon și „Wc-ul public din piața galați” - cu Vergiliu și Leonardo Da Vinci. Totul (1985) avea să însemne cvasiamurgul unei energii în derivă: în vreme ce practica delirul dicteului (semi) automat, C. scria o carte despre erotica eminesciană, unde aplicațiile psihanalitice ale doctorilor Vlad și Nica se sublimau în viziuni verbale de crudități amețitoare. Publicată abia în 1992, Visul chimeric, cartea despre Eminescu reprezintă „șperaclul” în viziunile freudian-daliniene
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Timișoara, 1998; Călătorie spre centrul Infernului. Gulagul în conștiința românească, București, 1998; Femeia cruciat, Pitești, 1999; Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Iași, 2001; Veneția cu vene violete, Cluj-Napoca, 2001; Tricephalos, Cluj-Napoca, 2002; Imaginarul violent al românilor, București, 2003. Antologii: Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, pref. edit., Pitești, 2000. Repere bibliografice: Ion Cristofor, Călătorie la capătul coșmarului, TR, 1990, 49; Claudiu Constantinescu, Visul în oglindă, RL, 1991, 12; George Vulturescu, Zona vie, PSS, 1993, 7-8; Simona Sora
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
Poantă, Dicț. poeți, 56-58; Geo Vasile, „Oceanul schizoidian”, TMS, 2000, 2; Grigurcu, Poezie, I, 230-240; Luminița Marcu, Critica visului poetic, RL, 2001, 17; Petraș, Panorama, 180-181; Gheorghe Grigurcu, O Veneție „monstruoasă”, RL, 2002, 17; Mircea A. Diaconu, Poemele carnale ale delirului livresc, CL, 2002, 11; Ștefan Borbély, Relecturi: „Oceanul schizoidian”, LAI, 2002, 49; Mircea Iorgulescu, Un poem eseistic, „22”, 2003, 676; Marius Chivu, În cheia sexualității, RL, 2003, 40; Dicț. analitic, IV, 621-623. E.M.
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
unui organism înfometat este un întăritor pozitiv („Srein”), o lumină puternică sau un șoc e un întăritor negativ. Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează probabilitățile de întărire. După Skinner, toți cei trei termeni trebuie specificați. Merită să consemnăm acest ciudat „delir experimental” care sucombă în uimitoare generalizări și extrapolări. 1. Întărirea operatoare (operant reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
, revistă care a apărut la București, lunar, din septembrie 1930 până în iulie 1931 (șapte numere), având ca director pe Aurel Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două”, ceea ce ar putea constitui o sui-generis declarație de intenții. Ei
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
și stimula ideologia consumismului. Imaginarul european este constrâns, la rându-i, iar temele pe care le tratează în narațiunile tributare "miraculosului științific" sunt, în general, cele mai cuminți. Cu foarte rare excepții, în Franța scriitorii sunt departe de invențiile și delirurile prezente în producțiile americane: se intră în viitor... dar cu încetinitorul. Capitolul 2 Evoluția SF-ului Cum nu putem reduce SF-ul la un gen clasic este necesar să explorăm domeniile pe care acesta și le-a însușit. Extensia nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
specializați, cititori asigurați grație unui sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi Hugo, Nebula și nenumărate altele). Recunoașterea și definirea SF-ului permit o dezvoltare a tematicilor sale, uneori la limita delirului, grație fascinației față de posibilitățile imaginare sau nu derivând din progresul științei și tehnologiei, dar și explorării consecințelor sociale care decurg de aici. Totul permite elaborarea unei culturi originale underground în raport cu discursul legitimizat -, dar la fel de reprezentative. Aspectul negativ al activității lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
H. G. Wells; la modul general, SF-ul actual, prin tematica mutanților (cf. de pildă Scara lui Darwin), nutrește povestirile de aici și se folosește de teoria respectivă pentru a-și alimenta reflecțiile. Astfel, SF-ul construiește ficționalizarea unor situații prin delir, amplificare sau extrapolare, anamorfoze sau efectul fluture -, care produc o multitudine de lumi posibile, ilustrând mai mult sau mai puțin conștient ideologiile. Din această perspectivă, SF-ul constituie un mijloc de explorare a lumilor create. Pentru a realiza acest lucru
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
recurg la aceste mecanisme sunt etichetați de către cei din jur drept „nebuni”. Par de pe altă lume, așa cum copiii funcționează într-o altă lume decât aceea a adulților. Dintre aceste mecanisme fac parte: 1. proiecția delirantă care constă în dezvoltarea unui delir, de obicei de tip persecutiv, despre realitatea externă. La copilul mic, „mamă rea, vrăjitoare”, care nu este aici când am nevoie. La adulți: „nu mă înțeleg cu partenerul de viață din cauza mamei lui!”sau din cauza faptului că ni s-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini ce în delirul celui mai sublim amor devin însele o poezie încarnată, și legile umane, convenințele societății nu le lasă a-și manifesta poezia, nici cu vorba, nici cu scrisul, nici cu penelul, nici prin note, nici însuși cu suspinul"107. Cum se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spectacol să ofere două sute de gratuități fotolii și rezervate, celor care m-au primit astăzi așa de frumos. Trăiască armata română și marele public bârlădean! În această seară vom juca exact ca la premiera de la București". Nu vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa sa sala de spectacol, condus cu fanfara până la Manzavinatos, unde a urmat banchetul și unde Costică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Să fiu chiar eu adversarii faimoși, masa, tacurile, bilele colorate (bila albastră, bila maro, bila verde, bila galbenă, bila roz), plus restul bilelor roșii și cea albă. Ar fi un spectacol nemaipomenit! Publicul, mai ales cel feminin, ar aplauda în delir, suindu-se în picioare pe fotoliile matlasate, ridicându-și entuziast fustele, orbindu-ne cu strălucirea bombată a feselor despicate de emoție. Imperturbabili, după ce am dezvolta traiectorii incredibile pe postavul verde, am câștiga amândoi și l-am pune, capricioși, pe arbitru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor povestite 347. Amestecul de procedee moderne (focalizare internă, interpretare psihologică) și de elemente
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]