4,161 matches
-
viziunea lui Seiler, chiar de către partidul comunist). În schimb, "clivajul potențial dintre maximaliști și minimaliști nu se conturează", în principal din cauza unei "tranziții economice prea lente, ba chiar incoerente"61. România este un caz care "se lasă mai greu de descifrat" decât cazul bulgar întrucât aici "clivajul postcomuniști/democrați se încrucișează cu un centru/periferie anterior socialismului real și specific spațiului Transilvaniei", la care se adaugă fenomenul total-naționalismului în sensul lui Morin", ilustrat de Partidul România Mare, adică "o sinteză între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i, decodificat. Compararea genomului uman cu cel al lui Macacus Rhesus arată că 93% dintre gene sunt identice. Milioane de ani de selecție naturală Studiul comparativ al celor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de a "trăi cum se poate", a jucat rolul de categorie imperativă, conform filosofiei lui Kant, permițând neobișnuita recuperare. Perioada preinfinitesimală (1865-2000) cuprinde două bucle. Prima conține descoperirile bio-medicale ale călugărului botanist Gregor Mendel de la Mănăstirea din Brno, care a descifrat transferul identic al combinațiilor de culori, la bobul de mazăre, de la o generație la alta. A doua buclă conține descoperirea genomului uman. Celula primară este rezultatul unirii materialului genetic provenit din cele două componente de material cromozomic, ovulul mamei și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cei 20 de aminoacizi esențiali vieții în mai puțin de o secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala Langdon Down (mongoloidismul). În 1998 este descifrat primul organism multicelular, "viermele". În 1999 este descifrat primul cromozom uman (22), ale cărui mutații provoacă severe malformații ale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala Langdon Down (mongoloidismul). În 1998 este descifrat primul organism multicelular, "viermele". În 1999 este descifrat primul cromozom uman (22), ale cărui mutații provoacă severe malformații ale organelor. Geneticienii realizează că o mare majoritate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala Langdon Down (mongoloidismul). În 1998 este descifrat primul organism multicelular, "viermele". În 1999 este descifrat primul cromozom uman (22), ale cărui mutații provoacă severe malformații ale organelor. Geneticienii realizează că o mare majoritate a bolilor genetice sunt poligenice, adică se datorează defectului mai multor gene. Urmează o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala Langdon Down (mongoloidismul). În 1998 este descifrat primul organism multicelular, "viermele". În 1999 este descifrat primul cromozom uman (22), ale cărui mutații provoacă severe malformații ale organelor. Geneticienii realizează că o mare majoritate a bolilor genetice sunt poligenice, adică se datorează defectului mai multor gene. Urmează o explozie de descoperiri de gene și mutații. Societatea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
referitoare la întrebarea: "Ce este emoția?" Ei susțin că stimulul inițial provoacă bătăile de inimă, modificarea tensiunii arteriale, transpirația și contractura musculară, care, aduse la cunoștința creierului, declanșează instantaneu alerta, fără a putea determina cauza. Creierul are capacitatea de a descifra pe cale cognitivă cauza evenimentului emoțional resimțit. Conform teoriei Schechter-Singer, alerta fiziologică este ambiguă și numai dirijarea către creierul gânditor al sistemului permite diferențierea emoțiilor în agreabile, dezagreabile sau neutre. Contextul fiziologic al sistemului nervos autonom permite identificarea cauzei în creierul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
furia și bucuria), restul fiind expresii parțiale ale acestora. Oare sediul instinctului fricii se află în amigdale? În cadrul creierului emoțional, amigdalele s-au dovedit a avea un rol-cheie. Comportamentul complex al fricii există la întreg regnul animal, el putând fi descifrat de la vierme până la Homo Sapiens; aceasta înseamnă că este prezent din momentul în care apare viermele Caenorhabitis elegans (dotat cu 300 de neuroni și 7500 de sinapse) pentru a se menține până la homo sapiens (cu 100.000.000.000 de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Universității Columbiei Britanice și autorul patentului SIFT (scale-invariant feature transform), cel mai popular algoritm în detectarea și descrierea fizionomiilor. 17 Mattingley J.B. publică în anul 1998 cercetarea sa în domeniul stingerii funcției vederii (a "extincției vizuale") în aria desemnată să descifreze fizionomiile. 18 S. Zeki, împreună cu S. Shipp, studiază relațiile interneuronale ale ariilor vederii V2 și V4 la Macacus Rhesus. Acest studiu marchează un pas înainte în înțelegerea fiziologiei vederii. 19 Rees analizează implicațiile asupra conștiinței ale noilor realizări în neurofiziologia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și cel de public. Nu mă Îndoiesc că și În America de Nord, În jurul marilor centre universitare, succesul „de stimă” are Încă prevalență, adică opinia celor câtorva critici de prestigiu care Întâmpină o carte, dar și ajută publicul interesat În a o „descifra”, făcând prin așa-zisa „critică de Întâmpinare” o primă triere a textelor, dar și o reliefare și o relevare a unei cărți și a unui autor de valoare certă. În SUA se lucrează mai ales cu agenți literari, o modalitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un reproș neînțeles, a fost - și este! - cu siguranță Tatăl, „autorul” zilelor mele, cum se spunea În romanele lui Dickens. Dar, rareori, dezamăgitor de rar, visele mele m-au Învățat ceva, atât cât am fost eu În stare să le descifrez, stângaci și inabil În această materie și, mai ales, prea puțin „viclean”, deoarece dacă ceea ce numim „vise”, dacă acel „teritoriu” are o anume „legitate și existență” ca un „organism viu”, atunci noi cei care ne desprindem cu greu din straturile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cruzi sau a dușmanilor care ne urmăresc fără o pricină anume. Sau... pe care am uitat-o! Și-atunci, așa cum am procedat și În scrierea de față, am Încercat - nevindecat de infantila, gregara mea foame de profeție! - „să surprind”, să descifrez acest „viitor” și, poate mai mult, să-mi Înțeleg propria-mi fire (ce-mi producea atâtea probleme!Ă din unele mărunte, infime elemente ale vieții trecute. Luându-mi, cum s-ar zice, sub microscop, propria-mi existență. Destul de iute am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prea Încurajatoare”! Ce... vor să ne spună Zeii, dacă ei ne mai „asistă” În turbionul nostru Îngâmfat iconoclast, ce vor ei să ne transmită prin mesajele lor cifrate mai mult sau mai puțin, văzând că nu suntem capabili să ne descifrăm visele, cât de cât, observând cu tristețe, cu uimire, că ne-am ucis sau marginalizat profeții! Că nu-i mai recunoaștem, că vocea lor - a Poeților, de exemplu, sau a „nebunilor” din științe și artă! - se Îneacă În hărmălaia „bunului-simț
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
este foarte puțin cercetată. Vina este cred eu, și a inertelor și abuzivelor metodologii ale secolului trecut, care, Încă „impresionate” de marea descoperire psiho-biologică a darwinismului și a ceea ce s-a numit „darwinismul social”, nu au mai fost capabile să descifreze sau să definească unele boli și manifestări umane, individuale sau colective decât sub semnul condiționării de mediu sau al variației speciilor. Mișcarea legionară românească, timp de o jumătate de secol, manipulată de propaganda primitiv marxistă, a fost, după părerea mea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
uimitoare actualitate nu doar poetică, ci și științifică. Dar nu cumva îi încărcăm cuvintele cu sensuri ce sunt ale noastre? Și, pe de altă parte, admițând că lectura e fidelă, are ea o valoare în sine sau ne ajută să descifrăm mai bine structurile imaginarului poetic? Că natura și cultura funcționează după aceleași legi ale spațiului și timpului se știe. Însă efectele acțiunii lor nu sunt identice și datoria criticului e de a pune în valoare diferențele specifice. Prevăzând posibila obiecție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unor lucrări științifice necesare în construirea modelului critic. De la G. Munteanu preia ideea "cercurilor dialectice", pe care le interpretează însă, prudent, ca cercuri hermeneutice, interesând deopotrivă obiectul comentat și comentatorul. Grație unei fascinații pitagoreice a numărului, opera eminesciană va fi descifrată prin parcurgerea a 9 cercuri dialectice, în replică la cele 9 cercuri dantești. Primul cerc pune în relație opera cu personalitatea poetului; refuzând separația eu empiric vs. eu creator și optând pentru perspectivele logicii dinamice a lui St. Lupasco, criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Gândul lui Eminescu izbândește de minune în această "gigantomachia perí tes usias" (cum numea Heidegger metafizica), întrucât se adapă la izvoarele filosofiei occidentale (antice și moderne) și orientale deopotrivă, și mai ales la cele ale mitologiei proprii spațiului spiritual românesc (descifrând pe îndelete simbolistica din Tinerețe fără bătrânețe și viața fără de moarte, de exemplu). "Peste toate însă, sinteza eminesciană poartă pecetea ei inconfundabilă". Teoria arheității este recompusă admirabil de către Dl Theodor Codreanu, al cărui text limpede și concis pune în valoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îl apropie, în opinia noastră, de Ibrăileanu și desigur de întemeietorul criticii literare românești, Titu Maiorescu. Provocarea valorilor mizează programatic pe o ambiguitate. Valorile clasice, prin chiar condiția lor axiologică perenă, reprezintă pentru criticul tânăr o permanentă provocare. Fiecare generație descifrează în scrisul celor vechi sensuri ce corespund sensibilității epocii, "spiritul veacului", pentru a relua o sintagmă celebră. Deopotrivă, capodoperele trecutului pot fi provocate în fiecare clipă, prin noi și noi interpretări critice, din unghiuri de vedere inedite, inconformiste, chiar "eretice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale ființei umane. Mitul lui Oedip (transformat de psihanaliză în "complexul lui Oedip") este unul dintre cele mai profunde ale antichității. Dar toată osatura construcției psihanalitice se bazează și pe un abuz de interpretare. Tragedia lui Oedip nu poate fi descifrată doar prin erotism, ci are rădăcini ontologice mult mai cuprinzătoare. Cheia ne-o oferă un alt mit străvechi al lui Narcis și al nimfei Echo. Interesant că și-n psihanaliză narcisismul ocupă un loc privilegiat. Descoperirea celor două forme de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
accesibilă unei sensibilități mediocre, destul de greu de dezrădăcinat. Și acestea mai cu seamă atâta vreme cât opera poetului nu fusese dată la iveală integral. Acum însă, când uriașul travaliu de editare a operei complete început de Perpessicius (care și-a pierdut vederea descifrând manuscrisele cu nobila sa pietate) s-a încheiat recent de o echipă condusă de D. Vatamaniuc și Petru Creția, cu același devotament față de creația eminesciană, datele problemei se schimbă. "Eminescologia" s-a constituit treptat pe măsura descoperirii operei și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au recurs în favoarea acestor erori se întreabă autorul, avându-i în vedere pe criticii epocii și după ei pe toți ceilalți, sau aproape toți și n-au recurs la o considerare critică a izvoarelor?" Pentru că, în dedesubturile cazului Eminescu se descifrează, din ce în ce mai deslușit, crede domnia sa, o cabală, o conjurație, în care s-au implicat forțe politice de un nivel superior, slujite cu abilitate de un diagnostic medical greșit, sau intenționat greșit și el. În primul rând criticul atacă șablonul conform căruia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
triplă apoi) ar putea fi numită istoria unui destin. Pentru amatorii de scenarii care guvernează lumea, cartea este parțial expresia unui asemenea scenariu, în care faptele dobândesc o cu totul altă semnificație decât cea pe care am putea s-o descifrăm în hazardul și coincidențele universale de exemplu, sau pur și simplu într-o succesiune de slăbiciuni și oboseli umane... Scenariul profesorului Codreanu nu se referă la un timp limitat am în vedere anii ultimi ai poetului -, ci el încearcă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deschise, cu o polivalență semantică nelimitată, iar critica profesionistă are oricând de găsit semne ale inepuizabilelor semnificații. Și astfel se întreține longevitatea reciprocă. Însuși exhaustivul Theodor Codreanu are convingerea că, oricâtă abnegație ar cheltui, critica e departe de a-i descifra enigma existențială și estetică. Fenomenul Bacovia, de o unicitate indiscutabilă, este interpretat prin prisma "complexelor de cultură" care caută să deslușească, acum cu argumente noi, și alte dimensiuni ale bacovianismului. Harnicul exeget pune în mișcare multă știință și o arguție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]