7,054 matches
-
divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea părinților. Pentru a-i ajuta să depășească această situație, este esențial ca ei să fie menținuți în afara conflictelor, explicându-li-se totodată situația, recurgând la termeni simpli. Responsabilitatea părintelui este să îl asigure pe copil că, indiferent de situație, relația
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
primite din partea unuia din părinți, o stare banală de disconfort), până la altele mult mai grave, cum ar fi: certurile dintre părinți, divorțul acestora, decesul unuia dintre ei sau a unor rude apropiate, o boală incurabilă, pierderea locuinței din diverse motive, despărțirea îndelungată de părinții plecați la muncă în străinătate etc. Dacă aceste cauze vizează familia, alte cauze au ca sursă școala, imperfecțiunile sistemului de educație. Familia, primul mediu de viață al copilului, exercită o influență decisivă asupra dezvoltării acestuia. Orice părinte
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
gândirea și trăirea intensă constituie natura esențială și cea mai intimă a spiritului. Avem des tendința de a confunda viața cu situațiile de viață. Evenimentele, nu întotdeauna pe placul nostru, se succed uneori cu ritmicitate, alteori vin din ce în ce mai grave : boli, despărțiri, altercații, lipsuri... Pentru a putea pricepe de ce mi se întâmplă tocmai mie, e necesar a porni de la lucrurile simple. Nu există lucru, fără să fie legat de existența altuia. Nu există fenomen ori manifestare, fără o cauză declanșatoare. Toate științele
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
comune ale ambilor părinți. Atitudinea necontrolată, neprincipială, lipsită de orice simț al datoriei față de educarea copiilor lor produce efecte negative atunci când au loc discuții pe un ton ridicat, se iscă neînțelegeri în viața de familie, care pot degenera pană la despărțirea definitivă a soților. În procesul educației morale din mediul familial poate interveni și opinia publică, dar ea nu poate avea rolul decisiv, hotărâtor, ci doar acela de a corecta unele aspecte ale educației morale, de a asigura un grad mai
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
cutreieră Dobrogea, și nu numai, prestând munci necalificate pe șantiere, ajunge tocmai la Petrila, unde se angajează miner. În 1954 e la București. Divorțând, se recăsătorește, în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un basm în versuri, Fata pădurarului, urmat peste un an de altul, Gelu, iar în 1957
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Caracterul penibil al stării se explică prin faptul că nu are Întotdeauna o justificare, este ceea ce a fost numit “ teamă fără reprezentare”. Anxiosul recunoaște că nu-și Înțelege starea iar declanșatorul acesteia este de cele mai multe ori ipotetic și general: eșec, despărțire, moarte, etc. Starea de anxietate reclamă nevoia de securitate; anxiosul are nevoie să fie contrazis și asigurat că pericolul iminent perceput subiectiv nu este real. Într-o altă etapă, anxiosul devine autoagresiv, deși nu conștientizează acest lucru, prin modalitățile de
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
în general sedentar (bunicii nu-i solicită la activități, așa cum ar fi făcut-o părinții); stressul zilnic și dorul de părinți. Prețul plecării părinților la muncă în străinătate este foarte mare: ”Sute de copii vasluieni au tulburări de comportament din cauza despărțirii de părinții plecați la muncă în străinătate, ei au devenit extrem de sensibili și sunt predispuși la depresii.” <footnote Ana Rinder-psiholog, Evenimentul Zilei, nr.,5011, din 1 sep.t, 2006 footnote> Acești copii se bucură de o libertate mai mare în lipsa
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Dmitri Tolstoi, care vizitase Basarabia la 1867, găsea absolut anormală situația că românii basarabeni nu cunoșteau limba rusă și În multe parohii serviciul divin continua să fie oficiat În limba română. El considera „absolut necesar a se pune capăt acestei despărțiri de stat, Întrucât, acum, poate mai mult ca oricând, cultura rusă a moldovenilor din Rusia a căpătat o semnificație politică, deoarece unirea Moldovei cu Valahia și formarea unui principat aproape neatârnat și puțin binevoitor pentru noi produc o acțiune de
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu, Eugen L. Groza, Petre Paulescu, Vladimir Drimba, iar cu proza Ovidiu Drimba (Liga Zumbay, A cincea Universitate), Gh. Bulgar (Sub teroarea necunoscutului..., Despărțiri..., În lupta pentru lumină), Traian Birăescu (Copii am fost odată), Gh. Cosma, Traian Blajovici. Ultimul semnează și un profil critic al poetului Ion Moldoveanu. Eugen L. Groza publică dramă în patru acte Jertfă întunericului, Florian Potra își consemnează impresiile de
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
perfecțiunea absolută a kosmos-ului. 30. Despre constituția pitagoreică și confederația grecească la care visau acusmaticii, vezi A. Delatte, Essai sur la politique pythagoricienne, Paris, Liège, 1922. 31. Termenul diaspora (= „împrăștiere”) nu avea sensul folosit în zilele noastre. „Împrăștierea” nu desemna „despărțirea” confraților (sau, cum s-a întâmplat cu românii refugiați în străinătate după 1945, „disensiuni”, „certuri”, „intrigi” etc.). Pitagoreicii au păstrat neștirbită solidaritatea fraternă și au realizat chiar o unitate discretă condusă din câteva polisuri-capitală precum Tarentul sau unele orașe din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâmplat și în Franța. După Frondă, țara era bulversată. În 1645, Facultatea de Teologie din Paris a condamnat „periculoasele adunări ale companionilor” care criticau regimul politic și Biserica. Declarate sacrilegii, campionajele nu au fost sprijinite de noii francmasoni. Era începutul despărțirii. În 1646, Elias Ashmole (1617-1692) a fost inițiat în loja masonică din Lancashire. Dar era astrolog, alchimist, fizician și, pe deasupra, heraldul armatei de la curtea lui Carol al II-lea. Pentru a nu fi descoperit, Ashmole a propus și i s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a stăruit asupra „semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect în metafizica modernă carteziană. În planul curriculumului, separarea carteziană a luat forma despărțirii și a distanțării dintre educator și educat. Doll jr. crede că este sarcina curriculumului să refacă simbioza subiect/obiect în procesul educațional și să reintegreze educatorul și educatul în experiența de învățare și transformare a personalității. Cum? El consideră că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Din cauza acestui păcat, majoritatea celor care se pretind, cu inocență și bună-credință, oameni de cultură sunt de fapt niște semidocți. Ei stăpânesc fie domeniul artelor, al literaturii și al filosofiei (umaniștii), fie domeniul științelor naturii și al matematicii (realiștii). O despărțire care, așa cum am arătat în această carte, își are originea în cele două componente ale curriculumului școlilor ecleziastice creștine: trivium (artes sermocinales) și quadrivium (artes reales). Diferențele au fost amplificate de universitățile Renașterii. Este ilustrativă în acest sens deosebirea radicală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la alta... D.G.: Frica este, în finalul trăirii ei, o reacție emoțională a lipsei de explicație sau înțelegere a necunoscutelor vieții. Sentimentul de frică este unul singur, celelalte reacții sunt forme denumite după situațiile sau obiectele care-l determină. Teama despărțirii sau de necunoscut sunt reacții ereditare, una este emoțională și cealaltă cognitiv-explicativă; restul fobiilor sunt învățate sau intersectări ale celor de bază, trăite diferit, în funcție de structura personalității fiecăruia. Desigur, viitorul ne poate îngrozi și pentru că reprezentările imaginative o fac mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Am citit Paradigma feminină a României și sunt de acord cu „românismele sau românizarea”, dar și cu feminizarea caracterului național demonstrată de tine - însă nu cred că neapărat o „masculinizare” prost înțeleasă este soluția. Până și comunismul era „românesc”, iar despărțirea, declanșată prin pseudoprocesul din decembrie, a urmat felul nostru aparte de a rezolva problemele, mai bine zis, de a le încurca definitiv. O metodă preluată de la Stalin, care a reușit să „încurce” pentru 50 de ani Europa prin divizarea ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Sunt urmele greșelilor anterioare așa de adânci în spiritul nostru național, încât nu putem face altfel decât să cădem în aceleași abisuri ontologice? În concluzie, noi ne-am despărțit de comunism tot așa cum l-am început, printr-o crimă. Analiza despărțirii noastre finale este analiza crimei și a trezirii bruște din hipnoza prelungită a unui spirit adormit și dezorientat. Analitic vorbind, orice crimă împotriva unei autorități este repetarea celei originare prin care ne-am ucis tatăl real sau pe cel din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vorbit, fără a o numi direct. El este de părere că nu întotdeauna propozițiile reușesc să exprime dimensiunile unor emoții, structura prelucrării acestora și argumentele sale fiind conținute tocmai în conversația noastră. Această conversație a fost terapia sa cognitivă și despărțirea de „colectiv”.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut, suflete, cu-acest interval dintre mine și mine ? / E-o depărtare, o despărțire de sine ?/ Și cine să îmi spună unde să întârzii / În această cămașă fără cusătură ? / Și unde, flacără limpede să ard ?// Suflete al meu sunet de lumină / Vino peste moarte, vino peste vină !// Nu-mi ajung nici mie, golul meu
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
morală; - primul grup social în care copilul exersează comportamente sociale și se descoperă pe sine; - asigură climatul de securitate afectivă necesar dezvoltării armonioase și echilibrate a personalității; - cadrul optim de dezvoltare a individualității și de valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte - copil, cu efecte ireversibile în dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, în viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența, în care copiii au
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru a se clarifica și a decide cum trebuie să meargă mai departe. Percepții dureroase ale realității, o ambianță ostilă, despărțirea de familie, lipsa reperelor generează o derută permanentă. Personajul pare a se limpezi abia după o serie de întâmplări dure - suferințele și umilințele din timpul stagiului militar, o detenție nedreaptă într-o închisoare populată de ființe bestiale, moartea mamei naturale
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
Ursa, Un nou Alecsandri, TR, 1992, 48; Andrei Grigor, Alexandru Piru, CC, 1992, 10-12; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 27; Lucian Chișu, Luntrea lui Caron, L, 1993, 45; Nicolae Iliescu, Addenda unei vieți, L, 1993, 45; Romul Munteanu, La despărțirea de Al. Piru, L, 1993, 45; Eugen Simion, Alexandru cel Bun, L, 1993, 45; Al. Săndulescu, Alexandru Piru, RL, 1993, 45; Grigurcu, Peisaj, I, 53-56; Florin Mihăilescu, „Criticul care «știa tot»”, ST, 1994, 1-2; C. Stănescu, Fiii risipitori și marile
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
bine identitatea poetică este „noi”, un dublu cuprinzător, care conține, desparte și unește. Discursul poetic are aceeași funcție duală: unește și desparte limbajul comun de celălalt limbaj, pe care îl inventează sau doar îl visează. Se remarcă unele procedee specifice: despărțirea în silabe a cuvintelor la sfârșitul versurilor, punctuația amintind de proza beckettiană, în care punctul nu mai marchează sfârșitul unei propoziții, folosirea frecventă a refrenului, a jocurilor de cuvinte, obținute prin desfacerea și recontextualizarea metaforică a unor expresii din limbajul
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, O poveste adevărată, captivantă, CC, 1993, 10-12; Titu Popescu, Cărți și autori din diaspora. Jacob Popper, ST, 1994, 9; Călin Manilici, Ușerul Europei Libere, ST, 1995, 10-11; Constantin Cubleșan, Un frate risipitor, ST, 1996, 1-2; Aurel Rău, Despărțire de Jacob Popper, ST, 1996, 1-2; Titu Popescu, „Celălalt Coșbuc”, ST, 1996, 1-2; Radu Mareș, Condiția polemicii literare, TR, 1996, 21; Titu Popescu, „Un foc de pistol”... postum, JL, 1997, 1-4; Manolescu, Enciclopedia, 579-580. G.Bl.
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
enigma. Apar, prin urmare, negațiile, dar se forjează și un limbaj al pierderii, al retragerii și al absenței, se construiește un discurs secret. Grâul verde, umbrele, aripile ș.a. vor fi transferate în versurile din Kora. 1949 este anul rupturilor grave - despărțirea oficială a României de Iugoslavia se sincroniza cu înstăpânirea realismului socialist la București și cu excluderea din literatură a celor ce nu aderau la noua formulă. Există însă două momente importante ale reîntâlnirii lui P. cu literatura română. Primul are
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
decât moduri de existent ale obiectului.” În perspectivă istorico-literară, conceptul construit de P. comportă două aspecte majore. Întâi, autenticitatea, așa cum o demonstrează fără echivoc radicalismul ideatic din Noua structură..., este actul asumat, a cărui reușită nu mai trebuie argumentată, al despărțirii de modelul tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]