KorAP: Find »[drukola/base=devenire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...199 >

4,964 matches

Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521

cărora se formează procesul identității și alterității. De asemenea, capitolul propune analiza și evidențierea raporturilor dintre eu/non-eu, eu/ceilalți și eu/noi-ceilalți, considerând că, în timp ce eu/non-eu implică un raport ontologic, celelalte trec din planul abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Un punct esențial al acestui proces îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
eu/non-eu implică un raport ontologic, celelalte trec din planul abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Un punct esențial al acestui proces îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent schimb la nivelul conținutului. În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
de abordări a ideii de om probabil că mai importantă decât conturarea unei definiții ar fi formularea unor întrebări fundamentale despre natura umană. Aceste întrebări, însă, trebuie să facă distincție între instinctele și predispozițiile cu care se naște omul și devenirea sa în umanitate și cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși planul nevoilor sale primare, prin urmare nu

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
nu generează automat și schimbări profunde la nivelul acestora, omul fiind capabil să găsească numeroase situații excepționale pe care să le folosească drept pretexte. Însă, acest lucru nu presupune că atitudinile omului față de imagini și reprezentări sunt imuabile și nesupuse devenirii. În mod evident, există numeroase diferențe atât între imaginile și reprezentările diferitelor obiecte de la o epocă la alta, cât și între atitudinile față de acestea de-a lungul timpului, istoria și cultura transformând nu doar nevoile omului, ci și capacitatea acestuia

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
un salt fundamental de la lumea animală prin faptul că are acces la universul lui interior, fiind capabil nu doar să gândească lumea, ci să se gândească pe sine. Acest din urmă proces este propriu doar omului și este dezvoltat odată cu devenirea acestuia de la copil la adult. Mai mult, reflecțiile asupra propriei existențe stau probabil la baza capacității omului de a avea reprezentări abstracte și de a trăi lumea prin imagini. În termenii lui Hans Jonas, "animalul poate percepe fie asemănarea, fie

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
și alteritate, considerând că "diversitatea formelor sociale unde apare marginalizarea este legată de procese și evenimente care stau la originea atitudinilor de excluziune"171, pe care Geremek le numește context istoric. În acest sens, istoricul trebuie să fie preocupat de devenirea istorică și de procesele de marginalizare, a căror evoluție diferă în funcție de sistemul social și de schimbările din interiorul acestuia 172. În afară de dimensiunea socială care influențează identitatea și alteritatea, J. Ki-Zerbo vorbește despre importanța pe care o are imaginea unei rase

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât și sistemul de referință al subiectului imaginii, întrucât "orice imagine, orice stereotipie

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită devenirea acestora în logic și istoric. Considerând, în termenii lui Jean Piaget 188, că fiecare structură este în același timp construcție în raport cu formele inferioare și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
logic și istoric. Considerând, în termenii lui Jean Piaget 188, că fiecare structură este în același timp construcție în raport cu formele inferioare și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
192. Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la care indivizii se raportează inconștient 193. Din perspectiva lui Fernand Braudel, răspunsul pe care omul îl dă provocărilor cu care se confruntă este răspunsul

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
o analiză complexă a arhetipului femeii influența universală pe care arhetipul o are în formarea imaginilor, vorbind, la fel ca și Jung, despre imagini arhetipale. Spre deosebire de imaginile istorice ale căror simboluri sunt ancorate în epocă, fiind în mod constant supuse devenirii, studiul arhetipurilor lui Erich Neumann include analiza imaginilor întâlnite la mici societăți tribale, în care se ascund tradiții și motive arhaice care sunt valabile și astăzi. Când psihologia analitică discută despre imaginea primordială sau arhetipul zeiței mamă nu se referă

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere și reprezentare. Dacă arhetipul și formele inconștiente țin de natura umană putem vorbi despre caracteristici psihologice și comportamentale specifice speciei umane? În ce măsură arhetipul influențează devenirea individului, religia și cultura? Contextul în care se dezvoltă individul, istoria lui și a epocii sale contează până la ce punct atunci când vorbim despre reprezentări și imagini? Deși Carl Gustav Jung nu neagă influența culturii și a mediului asupra dezvoltării comportamentului

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
faptul că formele culturii umane sunt profund influențate de dimensiunea arhetipală a speciei. În acest sens, toate culturile, indiferent de localizarea lor geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în devenirea culturală a omului. Astfel, multitudinea de simboluri ale umanității nu ar reprezenta altceva decât un număr de variații ale unor teme recurente universale, care sunt legate indisolubil de căutarea permanentă a sensului. Omul modern, susținea Jung225, este bolnav pentru că a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
dificultatea incoerenței logice. Interesant este faptul că multe mituri, în special cele ale creației, coexistă, fiecare dintre acestea fiind bazate pe o înțelegere intuitivă sau pe o interpretare logică, iar viziunea pe care o propun reprezintă o parte din procesul devenirii întru ființă. Din acest motiv, deși sunt diferite între ele, miturile sunt considerate adevăruri care nici nu se exclud reciproc și nici nu sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
anumit timp primordial, astăzi miturile preiau o parte din respectivele evenimente și-i promit individului că va lua parte la ele prin folosirea unor anumite produse, servicii sau prin alegerea unor anumiți conducători. Astfel, miturile trec printr-un proces de devenire, fiind filtrate de imaginarul epocii și de necesitățile individului de a-și reprezenta simbolic lumea. Într-o analiză complexă a dimensiunii ludice a miturilor moderne, Thomas Ryba277 consideră că acestea conțin elemente pe baza cărora are loc construcția simbolică a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
sensuri vizând luminosul, transcendentalul, insondabilul"309. De fapt, în timp ce semnul rămâne ancorat în funcția lui practică, simbolul, chiar dacă o are la bază, o depășește pentru a contura o dimensiune hermeneutică a existenței. La fel ca și mitul, simbolul este supus devenirii, formele acestuia având capacitatea de a depăși granițe culturale, spațiale și temporale, dar în același timp de a se adapta nevoilor și experiențelor omului. Dacă în trecut forța vindecătoare a pietrelor prețioase era legată de faptul că acestea erau guvernate

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
la specie, arhetipul își pierde din intensitate în primul rând pentru că trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse devenirii culturale și se adaptează timpului pentru a se obiectiva. În al doilea rând, fiind o temă sau o întrebare fundamentală, arhetipul nu își găsește răspuns în toate epocile, fie pentru că acestea nu reușesc să lămurească acele conținuturi ale extensiei lui

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
și în plan secundar, aceea de categorii ontologice. Deși, așa cum vom vedea, există o serie de autori care se referă la identitate ca la un concept ontologic, pot fi regăsite și abordări care privesc identitatea și alteritatea drept construcții supuse devenirii. Din perspectiva lucrării de față, deși vor fi analizate ambele puncte de vedere, identitatea și alteritatea trebuie studiate interdisciplinar, fiind termeni care definesc ființa umană, care, așa cum spuneam în primul capitol, este foarte greu de înțeles doar din unghiul unui

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
și alterității ar reprezenta soluția pentru o analiză interdisciplinară, dacă nu a naturii celor două concepte, măcar a structurii și funcționării acestora. În acest sens, punctul de plecare în studiul identității și alterității are în vedere ideea unor structuri supuse devenirii, transformării, fiind în strânsă legătură cu situațiile istorice și depinzând de mentalitățile unui grup și ale unei epoci 345. Identitatea și alteritatea sunt legate de interacțiunea unei serii de factori, precum familie, religie, clasă, gen, regiune, segment de vârstă, naționalitate

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
în ceea ce privește identitatea și alteritatea, în sensul că omul are nevoie să se diferențieze, dar, în același timp, să atribuie semnificații celor din jur, cu ajutorul cărora să contureze distanța dintre eu și non-eu, însă conținuturile acestora sunt supuse unui proces de devenire în funcție de o serie de factori, fiind construcții sociale, culturale și istorice. Din această perspectivă, identitatea și alteritatea sunt categorii ontologice în același sens ca arhetipul, așa cum am detaliat în cel de-al doilea capitol, acestea însoțesc procesul de reprezentare asupra

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
toate acestea, Piaget punctează importanța proceselor de acomodare, asimilare și imitare în formarea identității, subliniind că un copil trece de la stadiul de supunere față de grup la cel de găsire a propriei autonomii 352. Identitarea începe cu separarea de univers și devenirea întru sine, întrucât "conștiința de sine se naște, efectiv, din disocierea realității, așa cum o concepe conștiința primitivă, și nu din asocierea conținuturilor determinate"353. La acest nivel, trebuie subliniate raporturile dintre eu/non-eu, eu-noi, eu-ceilalți și eu/noi-ceilalți, trecându-se

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
se naște, efectiv, din disocierea realității, așa cum o concepe conștiința primitivă, și nu din asocierea conținuturilor determinate"353. La acest nivel, trebuie subliniate raporturile dintre eu/non-eu, eu-noi, eu-ceilalți și eu/noi-ceilalți, trecându-se din planul abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Din acest punct de vedere, mecanismul identității și alterității poate fi căutat în interiorul unor construcții, unor procese supuse devenirii. Perspectiva ontologică eu/non-eu

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Din acest punct de vedere, mecanismul identității și alterității poate fi căutat în interiorul unor construcții, unor procese supuse devenirii. Perspectiva ontologică eu/non-eu indică relațiile logice care stau la baza ideii de identitate și alteritate și conturează două categorii fundamentale: unul și celălalt. În acest sens, Aristotel pune problema identității având în vedere opoziția dintre unul și multiplu, despre

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]