11,536 matches
-
noi medicamente, a eradicării unor boli înainte mortale, a informării populației cu privire la prevenție/tratament, ceea ce a dus pe parcursul ultimelor șase decenii la o creștere spectaculoasă a speranței de viață și a calității vieții în țările dezvoltate. În ciuda acestor progrese din partea dezvoltată al lumii, în cazul țărilor sărace (sau în curs de dezvoltare) dezvoltarea economică este prima stavilă care determină o sănătate precară a populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare) dezvoltarea economică este prima stavilă care determină o sănătate precară a populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau mor din cauza unor boli eradicate de mult în țările dezvoltate. Țările dezvoltate au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor grupuri dezavantajate economic și sociosanitar, de disparități în oferta de servicii medicale între regiuni, de unele boli răspândite pentru care nu există încă tratament la nivel mondial (printre care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea economică este prima stavilă care determină o sănătate precară a populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau mor din cauza unor boli eradicate de mult în țările dezvoltate. Țările dezvoltate au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor grupuri dezavantajate economic și sociosanitar, de disparități în oferta de servicii medicale între regiuni, de unele boli răspândite pentru care nu există încă tratament la nivel mondial (printre care cele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o lipsă a bolii, ci și la o stare de prosperitate fizică, mentală și socială. Prin această definire modernă, sănătatea individului este strâns legată de conceptul de calitate a vieții mai mult ca niciodată. Pornind de la această viziune, în țările dezvoltate oferta de servicii de sănătate este combinată cu succes în prezent cu servicii de consiliere psihologică sau de asistare socială, cu servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale pentru persoane cu dizabilități sau cu alte tipuri de probleme medicale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al lumii. Transportul oamenilor și al mărfurilor, precum și migrarea intensificată reprezintă un risc care poate fi doar parțial controlat de autoritățile sanitare, în ciuda eficienței politicilor naționale adoptate în domeniu. Astfel, problemele de dezvoltare și sănătate ale unor societăți mai puțin dezvoltate pot afecta indirect și societățile dezvoltate. Poluarea în creștere a mediului este, de asemenea, un astfel de problemă, cu un impact global asupra sănătății și dificil de rezolvat pe termen scurt. Aceste tipuri de probleme au generat strategii comune de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mărfurilor, precum și migrarea intensificată reprezintă un risc care poate fi doar parțial controlat de autoritățile sanitare, în ciuda eficienței politicilor naționale adoptate în domeniu. Astfel, problemele de dezvoltare și sănătate ale unor societăți mai puțin dezvoltate pot afecta indirect și societățile dezvoltate. Poluarea în creștere a mediului este, de asemenea, un astfel de problemă, cu un impact global asupra sănătății și dificil de rezolvat pe termen scurt. Aceste tipuri de probleme au generat strategii comune de cooperare regională, între țări, cu sprijinul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a serviciilor de sănătate într-un mod profitabil, eficient pentru o națiune și în sensul unei dezvoltări sociale durabile este o temă dezbătută la nivelul tuturor sistemelor europene de sănătate. Resursele alocate sănătății reprezintă un efort chiar și în țările dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în totalul populației; de asemenea medicamentele și tehnicile de ultimă generație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în totalul populației; de asemenea medicamentele și tehnicile de ultimă generație sunt costisitoare. Toate aceste presiuni fiscale fac ca și țările dezvoltate să își pună probleme asupra unor noi surse financiare, asupra unui management cât mai eficient al resurselor existente sau a unor modalități alternative de organizare a serviciilor (un mix între privat și public). Fiecare dintre modelele europene se confruntă cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
demersurile din ultimii ani în această direcție, strategiile de reabilitare a infrastructurii școlare și de relansare a învățământului rural având rolul de a reduce diferențele dintre învățământul din mediul rural și cel din mediul urban, dintre comunitățile sărace și cele dezvoltate. De asemenea, prin strategiile și programele naționale prezentate mai sus, au fost introduse în structura sistemului educațional principiile europene atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și calitatea învățământului. Rapoartele elaborate de Comisia Europeană privind starea reformelor în sistemul educațional arată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementarea lor în special în mediile defavorizate, de lipsa capacității administrative și de ritmul greoi în care are loc descentralizarea sistemului de învățământ. De asemenea, domeniile pe care le menționează rapoartele Comisiei din ultimii doi ani ca fiind încă insuficient dezvoltate țin de conținutul învățământului, de calitatea predării și, implicit, de programele de formare și instruire a cadrelor didactice, de nivelul încă sub cel european al ratelor de școlarizare și cuprindere în învățământ (în principal, în cel secundar), precum și de formarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
50% sau 60% din venitul mediu realizat în economiile naționale. Necesitatea de a surmonta problemele apărute ca urmare a decalajelor imense dintre diferitele țări ale lumii sau, așa cum spune Townsend (2002), de a crea o punte între acestea și țările dezvoltate a condus la soluția utilizării a două praguri de sărăcie, ca și la exprimarea performanțelor economice în unități convenționale (USD la PPP). Se folosesc în prezent pragurile de 1, respectiv 2 USD/zi pe persoană ca praguri de sărăcie în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
respectiv 2 USD/zi pe persoană ca praguri de sărăcie în țările sărace, paralel cu 4 USD/zi pe persoană în țările în tranziție, respectiv metode relative sau pragul de 11 USD/zi pentru familia de trei persoane în cele dezvoltate. Cu toate limitele metodologice și dinamica implicate de conceptul de set minimal de nevoi, pragurile de sărăcie au supraviețuit datorită utilității lor politice și administrative (Krueger, 2005). Performanțele economiilor naționale se exprimă în dolari la paritatea puterii de cumpărare, o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segmentul celor mai săraci dintre locuitorii unei țări este în unele situații sub 1% din totalul veniturilor disponibile, în timp ce la extrema bogată se pot aglomera chiar și peste 40% dintre veniturile/cheltuielile disponibile/realizate la nivel național. În cazul țărilor dezvoltate promotoare ale paradigmei liberale ponderea cheltuielilor realizate de cei mai săraci 10% se situează între 2 și 2,5 procente din total, în timp ce bogații își dispută 25-30 dintre acestea. În cadrul țărilor cu tradiție social-democrată, consumul este egal distribuit: săracii realizează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contextul globalizării Intensificarea liberei circulații a persoanelor, produselor, serviciilor și banilor între zone/țări cu poziții diferite pe axa bunăstării este, probabil, în firescul dezvoltării, dar nu înseamnă neapărat aplatizarea inegalităților, prin creșterea nivelului de trai în țările mai puțin dezvoltate. La nivelul unei națiuni importante sunt resursele naturale de care aceasta dispune, dar modul cum este proiectată politica veniturilor populației, nivelul de dezvoltare economică atins, contextul economic și politic național și cel internațional de la un moment dat au un cuvânt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au înegistrat abia la sfârșitul anilor ’70. Un alt bine cunoscut exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este de regulă acceptat că liberalizarea comerțului se face resimțită prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mondial sunt considerate performanțele economice scăzute ale politicilor naționale (Mkandawire, 2002). Autori precum Wade (2001) observă că fluxurile financiare din zilele noastre „curg” spre țările bogate, în pofida deschiderii a tot mai multe piețe naționale spre cea internațională. Țările mai puțin dezvoltate intră, de regulă, în competiție pe piața produselor cu prelucrare primară, nestrategice pentru economia mondială, pentru producerea cărora există „avantaje comparative” la nivel național. Stimularea dezvoltării exporturilor unui set de produse pentru care există resurse naționale în țările lumii a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forței de muncă locale. Odată cu extinderea activității are loc și extinderea ierarhiei puterii și stratificarea socială la nivel global (Townsend, 2002); salariile de la vârf sunt ridicate pe măsura creșterii responsabilităților și pentru a stimula dislocarea personalului în țări mai puțin dezvoltate și/sau cu riscuri sociale ridicate, în timp ce la bază sunt limitate superior, replicând, în bună măsură, nivelul mediu de salarizare al țării-gazdă, excepție făcând segmentul restrâns al personalului de conducere. Pe de altă parte, în situațiile în care avansarea capitalului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale ridicate, în timp ce la bază sunt limitate superior, replicând, în bună măsură, nivelul mediu de salarizare al țării-gazdă, excepție făcând segmentul restrâns al personalului de conducere. Pe de altă parte, în situațiile în care avansarea capitalului spre țări mai puțin dezvoltate se face prin fuzionări și achiziții nu are neapărat ca efect crearea unor noi capacități productive (Mkandawire, 2002). Aspecte controversate sunt legate și de libera circulație a forței de muncă. În etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mkandawire, 2002). Aspecte controversate sunt legate și de libera circulație a forței de muncă. În etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea acestui factor, dar este o provocare constantă pentru piețele naționale ale forței de muncă în țările dezvoltate și pentru proiectanții sistemelor de protecție socială. Valuri de migrație a forței de muncă, forțate sau nu, se regăsesc în toate etapele. Mai întotdeauna a fost vorba despre migrația forței de muncă spre zone/țări cu economie locală dinamică și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin creșterea cererii pe segmentul de muncă slab calificat, ceea ce a permis menținerea unor salarii reduse în partea inferioară a distribuției lor. Și în prezent valurile migratorii sunt create sub presiunea forței de muncă slab calificate din țări mai puțin dezvoltate și/sau în care au loc convulsii sociale (America Latină, țări de la periferia Europei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu) către țările din vestul Europei și ale Americii de Nord. La aceasta se adaugă un flux al forței calificate de muncă provenind din țările fost comuniste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acorde atenție nu doar celor afectați de sărăcie severă, ci întregului segment al săracilor relativi, care probabil că nu se vor putea redresa prin propriile forțe în urma trecerii prin perioadele de criză economică. Tentația împrumuturilor la care țările mai puțin dezvoltate puteau avea acces pe calea programelor de Ajustare Structurală (PAS) a impus reducerea subvențiilor pentru alimente și energie, reducerea ocupării și a salariilor în sectorul public, promovarea programelor de suport social bazate pe testarea mijloacelor, descentralizarea și promovarea sectorului privat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care cele mai importante au fost accesul la educație, calificare profesională, asigurări de pensii și sănătate) de obiectivele statului bunăstării și orientarea (tocmai datorită bunăstării dobândite) spre sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
medie este de 14% (UNICEF, 2001). În cazul comparațiilor pe baza ponderii angajaților salarizați la nivel minim (național), un indicator mai ușor de reținut datorită definirii mai exacte a punctului de referință, dispar diferențele dintre țările în tranziție și cele dezvoltate. În țări precum SUA, Marea Britanie sau Spania, care au adoptat ca fundament pentru politicile lor de protecție socială filosofii diferite, nivelul acestui indicator este între 1 și 3% din totalul salariaților, comparabil cu cel al Republicii Cehe. De cealaltă parte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârful ierarhiei privind nivelul minim de salarizare. (tabelul 5). Distribuția principalelor venituri ale românilor În cele ce urmează, să observăm mai în detaliu evoluția distribuției principalelor venituri ale populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon al bugetelor gospodăriilor datorită certitudinii obținerii lor (în pofida devalorizării în timp) și faptului că segmentul pensionarilor a depășit, de-a lungul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei este ascensiunea migrației pentru muncă în calitate de tip predominant. Destinațiile sunt preponderent țări dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie), deși situația economică a României face atractive inclusiv state mai puțin dezvoltate ca Turcia, Grecia, Ungaria, Serbia. Israelul, prin politica activă de atragere a forței de muncă pe care o implementează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]