4,260 matches
-
literară” (1972), și editorial, cu volumul de versuri Esopia (1982). Indiferent de registrul adoptat, exercițiul imaginarului trădează la D. un amestec de umilință și orgoliu care duce la însingurarea pe „insula nimănui”. Poemele, trecute prin vama solitudinii, au o tonalitate difuză, cețoasă, scrise fiind ca pentru sine. Credința în puterea orfică a cuvântului („Un acoperiș plin de îngeri, un pustiu sub cer, / doar cuvântul ieșit pe fereastră ca un bărbat / prins în adulter / spintecă bolta și se răstignește pe cruce iubit
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
știe să regizeze însă și explozii imagistice prin notații nemediate de subterfugiile livrești. Starea poetică, aptă să „comunice” întreg cuprinsul lumii fenomenale, încearcă să surprindă momentul desfacerii lumilor și a timpului, al condensării și încâlcirii emoțiilor, inclusiv al unui erotism difuz. În absența iubirii, se pronunță divorțul estetic de lume cu Poeme golănești (1997), aici totul funcționând ca un alibi: „Trage la țintă, cât încă tânăr pierzi vremea printre femei/ de duzină, cât trupurile lor în valuri te poartă-n/naufragiul
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
tocmai, cu prețul travesti-ului În carne și oase, al dispariției, adică, de la locul ei (și, de altfel, din orice loc: literatura nu mai are loc căci, dislocată, scoasă din Ideea ei romantică și recuperată ca joc, ea devine la fel de difuză ca umanitatea neidentificată sexual a celor două personaje din roman). Pascal Quignard, Pierre Michon, Pierre Bergounioux, Anne Garréta: cetățeni de onoare ai Europei-Atlantida obligați să supraviețuiască, astăzi, sub apă. Dar, dacă primii trei acceptă ca cetățenia europeană pierdută să le
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
La Compagnie des spectres (1997) sau din La Conférence de Cintegabelle (1999), aflate la acea limită În care obsesiile personale Întind marginile elastice ale realului la maximum, În punctul din care cele două ordine (realul și imaginarul), amalgamate de percepția difuză a timpului, se Întrepătrund. Compania spectrelor (Premiul Novembre obținut la Cassegrain, aleasă cartea anului 1997 de redacția revistei Lire) se Înscrie În același “teatru al cruzimii” artaudian. Romanul, monologat În cea mai mare parte, este o fișă clinică a unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
europeran - Asia de sud-est (China) - sau, dimpotrivă, În țările Europei de est. Este o epocă În care viețile oamenilor sunt la cheremul miilor de delatori și informatori, ei Înșiși lichidați la un moment dat. Ceea ce se petrece În romanele lui Volodine este un război difuz, nu numai a vieții cu moartea, ci mai ales a ordinii cu haosul. După ce, În 1988, una din primele sale cărți, Enfers fabuleux (Infernuri fabuloase) era populată cu mutanți rezidenți ai unei mănăstiri, care se Îndeletniceau cu arderea de vii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
orientarea organizațională. Din punct de vedere al conținutului său, „frăția” nu este semnificativ diferită de cea întâlnită în alte forme de organizare a societăților țărănești din zonă, dar nomele sunt prescripții precise, uneori și scrise, ceea ce îi limitează mult caracterul difuz. Membrii „vecinătății” sunt incluși în grupul lor de apartenență ca și orice alt țăran, dar există, virtual cel puțin, opțiunea intrării și posibilitatea de ieșire, astfel încât atunci când condițiile istorice o vor permite, această virtualitate să se transforme relativ firesc în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cooperative. Patologia sinelui observată în tulburările de personalitate constă din aspecte disfuncționale ale funcționării sinelui, cogniții maladaptative, deficit de integrare a diferitelor componente ale sinelui într-o structură coerentă. Se vorbește, de obicei, despre șase elemente ale patologiei sinelui: limite difuze, lipsa unei clarități și certitudini a sinelui, un concept de sine labil, inconsistență și fragmentare, lipsă de autonomie și inițiativă în acțiune, sens defectiv al sinelui. Sinele se structurează în ontogeneză introjectând imago-urile altora, în sensul în care teoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cercetare-dezvoltare. Aceasta și pentru că specialistul În marketing are tendința de a face să pătrundă În laboratoarele de cercetare-dezvoltare a propunerilor de nivel tehnic și științific constant. În IMM-urile românești, funcția de cercetare-dezvoltare există numai de o manieră informală și difuză - de aceea se și situează pe locul doi, după producție. Astfel, numeroase avantaje economice induse de inovații tehnologice sunt repede pierdute. Întreprinderea informațională investește mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să inoveze pentru a crește valoarea și competitivitatea produsului la preț constant. A patra tipologie, abordarea tehnologică, evidențiază trei categorii de firme: 1) cu practică tehnologică intensă (33%) - alocă 5% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 2) cu practică tehnologică difuză (21%) - alocă 3% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 3) cu practică tehnologică de „străpungere” (46%) - alocă 2,3% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare. O caracteristică comună a acestor firme este sentimentul frustrării, datorat insuficientei dimensiuni și fragilității rezultatelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Deși acordurile includ Întotdeauna detalii financiare privind repartizarea și economisirea resurselor, ele conțin rareori un scop social explicit. Relațiile intercorporatiste par să fie mai rodnice atunci când sunt mai puțin analitice și raționale, mai familiale. În acest caz, obligațiile devin mai difuze, direcțiile de colaborare mai largi, iar Înțelegerea individuală se consolidează treptat printr-o comunicare intensă și frecventă. Pentru ca alianțele să reziste În timp și să creeze valoare, partenerii trebuie să Îndeplinească o serie de criterii, numite sugestiv „cei opt I
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii - tind să fie ori să apară ca o inițiere în necunoscut. De veghe, luciditatea propune în aceeași
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
este substratul a ceea ce, din punct de vedere morfopatologic, a fost descris ca "insulită", adică prezența infiltratului inflamator limfocitar la nivelul insulelor pancreatice, imediat după debutul diabetului. La 1 an după debut, insulita este rar prezentă, însă se constată necroza difuză a celulelor ß și atrofia consecutivă a insulelor, dispersarea celulelor α și δ și, rar, insule regenerate din epiteliul ductal (1). În ultimele decenii, au fost identificați mai mulți autoanticorpi, dintre care cel mai bine descriși sunt anticorpii antiinsulari citoplasmatici
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
amatorilor de SF. Ea este discutabilă pe alocuri, dar permite reperarea tipului de lectură pe care SF-ul o promovează. Povestirile de acest gen sunt, desigur, văzute ca ficțiuni, dar ar poseda, în plus, "o parte de adevăr", grație prezenței difuze a științei, ca efect al distilării ei în ficțiune. Ficțiunea SF ar fi deci legată de lumea realității prezente și viitoare, pierzându-și statutul de ficțiune pură. Considerat a fi diferit de literatura "mainstream", SF-ul este prezentat de unii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a concetățenilor săi. E destinat viitorilor poeți care se vor face din oameni de rând. Mediocrilor. Geniul intervine acolo unde resursele sunt puține, ca o garanție universală, acordată tuturor. Misiunea sa e să deschidă nelimitat câmpul literaturii, printr-o cuprindere difuză, imprecisă și nonexclusivă a disponibilităților creatoare. De aici și entuziasmul lui Mumuleanu: în sfârșit, are despre ce scrie. Despre "materia subțire" a poeziei nu erau multe de spus, abia îi iese un text de cinci pagini. Prefața Caracterurilor e însă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei realizări superioare prin creații spirituale, e vorba de literatura însăși, care încearcă să își înțeleagă productivitatea. Din acest punct de vedere, scenariul nașterii unei culturi literare nu reprezintă decât aplicația particulară a unei realități mai vaste - aceea a distribuției difuze, comune și accesibile a literaturii. Geniul ne ajută să înțelegem în ce fel operele pot fi făcute de oricine, și din orice materie. 1.4. Sărăcie și literatură Dacă ar fi să rezum, aș spune că genialitatea e o tehnică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
posibile. Resturile devin din acest punct de vedere o expresie a unei alte identități a textului literar. "Sărăcia" și temele ei nu fac decât să sublinieze relația corpului textual cu abundența și mai ales cu dispersia, cu condiția flotantă și difuză a materiei verbale. Cel de-al doilea caz privește o situație particulară, evocată într-un text de tinerețe al lui B. Fundoianu. E un articol faimos din 1925 care deschidea numărul omagial din "Integral" dedicat lui Arghezi. B. Fundoianu distinge
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la nivelul elitelor, ca o refacere a poporului pe un alt palier social. Un fel de românitate boierită. Altfel spus, Heliade Rădulescu basculează jocul democratic al drepturilor și al egalității pe un plan social determinat. În loc să opereze cu o reprezentare difuză a națiunii ca totalitate a populației, preferă să o simbolizeze - cu riscul de a o reduce la câteva zeci de oameni - prin comunitatea de boieri egali între ei65. În acest sens trebuie înțeleasă formularea din cursul de "Istoria literaturii", pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suferințele lui și i-a stins viața. E bine cel puțin la înmormântare datu-i-s-au onorurile cuviincioase!"94. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că luceafărul a fost construit pe un suport democratic care era menit să reprezinte genialitatea ca o latență difuză a corpului social; și în plus, că Eminescu n-a fost decât un produs între altele, al unei mașini de recrutare a capacităților care îl prinsese odată și pe un Iosif Hodoș. 2.7. Poezia încarnată Un lucru lipsește din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Michelet, cel care sublinia figurile retragerii, ale intimității și ale trăirii private a pasiunii, îl ajută pe Rosetti să descopere un palier inferior al vieții, consumat în afara marii Istorii și populat de micro-conduite efemere. Cu aceste forme subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de jocul forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație de teme, retragerea la moșie, insatisfacția față de puterea politică și creația supusă constrângerii: Repauzând tată-său părăsi studiile și se ocupă cu economia câmpului pe o parte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat cu monumentala lucrare a lui G. Călinescu au făcut mitul unei productivități difuze, dacă nu inoperant, cel puțin inutil. Cu cât literatura română își definea conținutul, cu cât se stabiliza lista de texte reprezentative, cu atât investiția în practicile spontaneității colective părea mai puțin folositoare. Obscurizarea mitologiei productivității a fost direct proporțională cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
riscului vascular la indivizii cu hiperhomocisteinemie. Pe plan histologic, în hiperhomocisteinemiile genetice s-au observat diverse anomalii vasculare: îngroșare intimală, ruptura limitantei elastice, hipertrofie musculară netedă și trombi ocluzivi [Rolland et al, 1995]. O particularitate este prezența frecventă de calcificări difuze situate în media și în limitanta elastică internă, fără celule spumoase sau macrofage asociate. Aceste leziuni vasculare calcificate amintesc de cele observate la pacienții uremici. Pe modele experimentale s-a constatat că hiperhomocisteinemia induce alterări vasculare, ce ar putea favoriza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ce influențează funcția cardiacă. Controlul acestor centri se realizează simultan și asupra vasomotricității, ceea ce justifică denumirea lor de centri cardiovasomotori. Sunt localizați la diferite niveluri ale SNC, cei mai importanți fiind cei din trunchiul cerebral. Centrul cardiovasomotor. Corespunde unei zone difuze din formațiunea reticulată din porțiunea inferioară a trunchiului cerebral, fiind centrul principal care controlează activitatea reflexă cardiovasculară. La nivelul centrului vasomotor se distinge o arie presoare și una depresoare. Aria presoare (cardioacceleratoare) este situată în porțiunea laterală și superioară a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]