3,349 matches
-
liberă. Societatea romană s-a organizat ca o consecință a principiului său. Ea trebuia să admire ceea ce o făcea prosperă. Acolo trebuiau numite virtuți ceea ce aici numim vicii. Poeții săi, istoricii săi trebuiau să exalte ceea ce aici noi trebuie să disprețuim. Înseși cuvintele libertate, ordine, justiție, popor, onoare, influență etc. nu puteau să aibă la Roma aceeași semnificație pe care o au, sau trebuie să o aibă la Paris. Cum vreți dumneavoastră ca această tinerime, care iese din școlile universitare sau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
interesul național; o știință care poate ajuta atît la explicarea, cît și la îndrumarea comportamentului politic în sfera internațională. În ciuda ambivalenței sale, menționate în capitolul precedent, Morgenthau a contribuit totuși la progresul cercetării behavioraliste și din ce în ce mai matematice, pe care a disprețuit-o atît de mult (Morgenthau 1970). O REVENIRE ASUPRA DILEMEI SECURITĂȚII: REALIȘTII ȘI ATENUAREA ANARHIEI Din momentul în care mulți dintre realiștii clasici și-au exprimat nemulțumirea față de încercarea de a subsuma relațiile internaționale unui model pur de politică a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1918 (cu SUA în afara Ligii națiunilor) și încercarea de a se detașa de problemele mondiale (cu excepția notabilă a sferei financiare) au constituit motivele majore pentru eșecul sistemului securității colective. Percepția lui Roosevelt asupra URSS era în mare măsură pragmatică. Deși disprețuia pe față dictatura sovietică, el nu credea că Uniunea Sovietică trebuie tratată ca situîndu-se în afara sistemului internațional. Din moment ce URSS era cea mai mare putere din Europa, nici un sistem internațional viabil nu putea exista fără ea. Aceasta era, de fapt, una
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
utilitaristă. Pentru ceilalți, inspirați mai mult din așa-zisa viziune mecanică asupra lumii a lui Thomas Hobbes (vezi Vincent 1981; Bartelson 1996; dar și Navari 1982), realismul trebuia să fie înțeles în termeni de știință verificabilă. Inginerul social, atît de disprețuit de Morgenthau (1944), a revenit în forță. Și prin efectul pe care l-au avut propriile lui scrieri despre natura politicii mondiale și a interesului național rațional (unic), el a făcut posibilă această întoarcere. Morgenthau se afla în fața unei dileme
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui C. Banu o revistă săptămânală Flacăra, care avu un mare succes de răspândire, atingând patruzeci de mii de exemplare. Succesul se poate explica în parte și prin faptul că era o publicație eclectică ce da considerație bătrânilor, dar nu disprețuia nici poezia nouă. Însă pe aceasta o adopta în formele ei cele mai îmblînzite, evitând ținutele pure. Astfel, din simbolism, Flacăra preferă feericul. VICTOR EFTIMIU Sub înrîurirea teatrului de declamație și fantezie fabuloasă al lui Ed. Rostand și al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și din valoarea intrinsecă a evenimentelor. Mai ales complexitatea oamenilor Revoluției, amestecul de fanatism și frică, de ingenuitate și intrigă, de milă și ferocitate, este cu atenție studiată. Danton e un burghez bonom, soț bun, politician ferm, fără șovăiri sentimentale, disprețuind formalismele și paperaseria, suflet suav în intimitate, tată de familie fără puritanism, care trece în chipul cel mai firesc de la pescuit la lupta în Convenție. Totul e plin de adevăr sufletesc, de cea mai rară pătrundere. Danton apare la începutul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean, un carlylian, tinerii au văzut în el dimpotrivă un mistic, un preot al iraționalului și deci al colectivului, cu toate că istoricul disprețuia amar spiritul "de duzină", "de sută" și "de turmă". Definiția a fost sugerată de elemente secundare. Pîrvan vorbise studenților de necesitatea frământării intelectuale spre a se ridica însă la generic, dar fiindcă folosise termenul de "neliniște", s-a interpretat asta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei nu puteau să ignore faptul că milioane de francezi, poate chiar marea majoritate, își trăiau stilul lor de viață tradițional țărănesc din moși-strămoși și nu vorbeau franceza pariziană, ci "patois"-ul local (adică, limbile regionale) pe care ei le disprețuiau atât de mult. Aceasta a generat a doua mare campanie a celei de-a Treia Republici efortul de "a-i transforma pe țărani în francezi", interzicându-le să mai vorbească limba lor nativă și să înceapă să vorbească limba franceză
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
propriété non bâtie). 15 Fiziocrații erau o școală de gânditori economici care își aveau rădăcinile în Franța secolului al XVIII-lea și care credeau că agricultura era sursa prosperității, iar industria era doar transformarea surplusului generat de producția agricolă. Aceștia disprețuiau orașul și slăveau satul. 16 Aceasta diferea de ideile lui Adam Smith și Marx care credeau că valoarea era creată prin muncă și nu de pământ. 17 Diferite rapoarte parlamentare din anii 1930 subliniau aceste trăsături: Pietri (1931), Auriol (1936
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Eminescu pledează pentru măsură, în adoptarea "formelor străine", și pentru adaptarea acestora la profilul spiritual și la nevoile neamului românesc: Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost în țară a fost rău
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
capitulul general, cu excepția celor care s-ar afla prea departe sau dincolo de mare. După capitul, sunt trimiși din nou de superiorul lor, câte doi sau mai mulți împreună, în diferite zone, provincii sau orașe. 10. Ei invită mulți oameni să disprețuiască lumea nu numai cu predica lor, ci și printr-o viață sfântă și o trăire religioasă perfectă; nu-i invită doar pe cei din păturile sociale inferioare, ci și pe cei bogați și nobili. Aceștia, abandonând orașele, castelele și numeroasele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
inuman, mai ales în privința tinerilor, și critică duritatea și caracterul riscant al peregrinării lor „apostolice”. Fragment din BONCOMPAGNO DA SIGNA, Rhetorica antiqua, în LEMMENS, Testimonia Minora, 92. 1. Frații minori pot fi socotiți, de bună seamă, discipolii Domnului, deoarece ei disprețuiesc dorințele lumești (cf. Tit 2,12), își înfrânează trupul cu umiliri și chinuri, și-l urmează pe Cristos desculți și purtând ciliciu. 2. Frații minori sunt în parte tineri și adolescenți. De aceea, nu este împotriva naturii dacă, din cauza vârstei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru a se ruga, un patarin sau maniheu, conștient de faima de sfințenie pe care o avea în popor, s-a apropiat de el și, vrând să atragă poporul la sine prin intermediul lui și astfel să denatureze credința și să disprețuiască preoția, din moment ce parohul acelei parohii trăia în scandal prin viața lui în concubinaj, i-a spus Sfântului: «Trebuie să ascultăm de cuvintele acestuia și să avem o atitudine de respect față de unul care trăiește cu o concubină și are mâinile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
erudiție îi (prostește) îi face neînțelepți (cf. Fap 26,24). Acestora le răspundem că și celelalte virtuți pot fi ocazie de mândrie; într-adevăr, fără dragoste ele nu pot fi de folos, ba, dimpotrivă, pot deveni o piedică. Dacă ei disprețuiesc studiul și refuză să se umple cu cuvintele Scripturii, cum le vor putea medita ulterior? De aceea, vor avea parte inevitabil de blestem, căci orice animal care nu rumegă va fi considerat blestemat și nenorocit... ...Așadar, dacă un frățior simplu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt un nimic. La astfel de convingeri a ajuns prin studiul gramaticii și al disciplinelor teologice cu care a luat contact încă din copilărie. A continuat această îndeletnicire până când a ajuns la acea cunoaștere desăvârșită care l-a determinat să disprețuiască lucrurile trecătoare și inconsistente și să aspire cu toate puterile la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajuns la acea cunoaștere desăvârșită care l-a determinat să disprețuiască lucrurile trecătoare și inconsistente și să aspire cu toate puterile la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii, a îmbrăcat o haină cu glugă și ciliciu, s-a descălțat și și-a mortificat trupul prin vegheri și posturi. Preferând sărăcia voluntară, se hotărî să nu posede absolut nimic
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în halul acesta, s-a întors la consistoriu și s-a prezentat papei spunându-i: Domnule, am făcut așa cum mi-ați spus; acum, vă rog, să dați ascultare cererii mele». Papa, în fața acestei situații, plin de admirație, regretând că îl disprețuise, i-a poruncit să se reîntoarcă la el curat. Francisc a alergat să se curețe de noroi și s-a întors imediat. Atunci papa, plin de compătimire față de el, a acceptat petiția și, cu privilegiul Bisericii Romane, i-a confirmat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Modul de a predica al lui Francisc și admirabila sa moarte 7. Francisc s-a dăruit astfel oficiului predicării exercitându-l cu zel prin toată Italia și în alte țări, dar îndeosebi la Roma. Poporul roman, dușmanul oricărui bine, a disprețuit în așa măsură predica omului lui Dumnezeu, încât nu a vrut nici să-l asculte și nici să ia în seamă sfintele sale îndemnuri. În cele din urmă, după ce ei au refuzat timp de mai multe zile să disprețuiască cuvântările
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a disprețuit în așa măsură predica omului lui Dumnezeu, încât nu a vrut nici să-l asculte și nici să ia în seamă sfintele sale îndemnuri. În cele din urmă, după ce ei au refuzat timp de mai multe zile să disprețuiască cuvântările sale, Francisc a mustrat cu asprime împietrirea lor: Îmi pare nespus de rău - spuse el - pentru mediocritatea voastră, deoarece nu mă disprețuiți numai pe mine, slujitorul lui Cristos, ci, prin mine, îl disprețuiți și pe Mântuitorul lumii pe care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sfintele sale îndemnuri. În cele din urmă, după ce ei au refuzat timp de mai multe zile să disprețuiască cuvântările sale, Francisc a mustrat cu asprime împietrirea lor: Îmi pare nespus de rău - spuse el - pentru mediocritatea voastră, deoarece nu mă disprețuiți numai pe mine, slujitorul lui Cristos, ci, prin mine, îl disprețuiți și pe Mântuitorul lumii pe care vi-L vestesc. Iar acum, părăsind Roma, îl voi chema pe El, care este martor credincios în ceruri, să fie martorul împietririi voastre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
timp de mai multe zile să disprețuiască cuvântările sale, Francisc a mustrat cu asprime împietrirea lor: Îmi pare nespus de rău - spuse el - pentru mediocritatea voastră, deoarece nu mă disprețuiți numai pe mine, slujitorul lui Cristos, ci, prin mine, îl disprețuiți și pe Mântuitorul lumii pe care vi-L vestesc. Iar acum, părăsind Roma, îl voi chema pe El, care este martor credincios în ceruri, să fie martorul împietririi voastre. Și spre rușinea voastră, voi merge să-L proclam pe Cristos
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un stol de ciori, care cotrobăiau prin gunoaie, peste vulturi, coțofene și multe alte specii de păsări care se aflau acolo și le spuse: «Vă poruncesc în numele lui Isus Cristos, pe care evreii l-au răstignit iar netrebnicii romani au disprețuit cuvintele predicii rostite despre el: apropiați-vă de mine să ascultați cuvântul lui Dumnezeu, în numele aceluia care v-a creat și v-a salvat de apele potopului în arca lui Noe». Imediat, la cuvintele sale, toate acele păsări, apropiindu-se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ef 6,14-15). Și anume: să meargă prin orașe și sate pentru a propovădui Evanghelia și să reformeze moravurile, dând exemplu mai degrabă printr-un comportament matur și prin îmbrăcămintea umilă decât prin cuvinte aspre de îndreptare; să nu-i disprețuiască pe cei lacomi, nici să-i condamne pe cei care poartă haine moi, pentru că doar Dumnezeu cunoaște inimile tuturor; să respecte cu seninătate sărăcia pe care au profesat-o. Umilința ce se manifestă prin cuvinte pompoase este de fapt indiciul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au avut-o, chiar dacă nu ne putem da seama prea bine de organizarea și calitatea lor. Pentru alte teme particulare, opera reprezintă și o mărturie de valoare excepțională: penitența, sub forma abstinenței de la mâncăruri, este prezentată și recomandată cu discreție, nedisprețuind o masă bună ori participarea la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece viața
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ci locuia mereu la Assisi sau într-un anumit convent pe care-l construise în dieceza de Arezzo, frumos, spațios și comod, convent ce se numește și acum Chiliile din Cortona. A șasea vină a fost că îi supăra și disprețuia pe miniștrii provinciali, dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse de el... și îi ținea sub toiagul său prin mijloace atât de dure, încât se temeau de el, precum papura lovită de apă, sau cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]