5,717 matches
-
audă sunetul. În biserică se află reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei. În această mănăstire a fost instalată, în anul 1682, o tigografie în care se tipăreau cărți în limba greacă și arabă. Multă vreme s-a spus că din curtea domnească de la Cetățuia și până în curtea domnească de la Iași (actualul Palat al Culturii) ar exista un tunel care ar trece pe sub apa Bahluiului. Nu s-a verificat această presupunere. Cetățuia rămâne unul din cele mai interesante monumente de artă din a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei. În această mănăstire a fost instalată, în anul 1682, o tigografie în care se tipăreau cărți în limba greacă și arabă. Multă vreme s-a spus că din curtea domnească de la Cetățuia și până în curtea domnească de la Iași (actualul Palat al Culturii) ar exista un tunel care ar trece pe sub apa Bahluiului. Nu s-a verificat această presupunere. Cetățuia rămâne unul din cele mai interesante monumente de artă din a doua jumătate a secolului al XVIIlea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nume Poliz, fapt ce reiese dintr-o scrisoare din 1 aprilie 1766, adresată de acesta domnitorului Grigore Alexandru Ghica, în care scrie că, el ar fi făcut-o din temelie, împodobind-o pe dinăuntru cu toate cele trebuincioase, pe locul domnesc pe care l-a primit de la Matei Ghica Vodă (1753-1755) și, cu întăritură de la Scarlat Vodă (1757-1758). Tot de aici aflăm că, din alte izvoare, rezultă că biserica ar fi fost refăcută din piatră de un Gheorghe Catargiu, în anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
domnii a lui Petru Șchiopul, în Moldova (1582-1591), curteanul Melentie Balica, distingându se în niște lupte avute împotriva unui pretendent la Scaunul Moldovei, a primit în dar pământ, la poalele dealului Cetățuia. În amintirea acestei victorii și a Înaltului gest domnesc, Melentie Balica a ridicat în anii 15841585 o biserică, cunoscută apoi, sub numele de Biserica lui Balica. După moartea sa, fiul său Isac Balica, cu sprijinul lui Ieremia și al lui Simion Movilă, a refăcut biserica. N.A. Bogdan, în monografia
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un răgaz înainte de intrarea în târg. Este vorba nu numai de negustorii sau călătorii diverși care veneau de la Galați sau de la Țarigrad, ci și de domnitorii care, după investitură veneau cu rădvanele și cu suitele pentru a-și ocupa scaunul domnesc. Răgazul alaiului noului domn era necesar și pentru ca aici să i se prezinte și să-i cunoască pe dregători, pe boieri și pe alți oameni de seamă ai Ia șului și ai Moldovei, astfel încât, anunțându-se oficial intrarea în Iași
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în lemn în stilul Renașterii, stil care se distinge și în execuția în ulei a icoanelor. În biserică se află portretele familiei lui Grigore Ghica. În stânga ușii de la intrare se află mormântul domniței Ruxanda, fiica lui Grigore Ghica, precum și emblemele domnești. Turnul de clopotniță a fost ridicat pe la 1730, sub Ghica Vodă, apoi rezidit cu cheltuiala lui Ioasaf Voinescu, arhitect fiind Martin Kubelka. Inscripția de pe frontonul clopotniței menț ionează: În biserică, se află obiecte valoroase din punct de vedere istoric și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lucrare artistică ce merită să fie vizitată. Palatul de peste ziduri, ridicat sub îndrumarea lui Martin Kubelka, a fost folosit de Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa i s-a dat diverse folosințe: reședință domnească de vară, apoi mănăstire. După secularizarea averilor mănăstirești (mănăstirtea fiind închinată la Sinai), curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, apoi în Spital militar pentru boli de ochi, Spital de copii, Școală primară. Schimbările de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Kubelka, a fost folosit de Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa i s-a dat diverse folosințe: reședință domnească de vară, apoi mănăstire. După secularizarea averilor mănăstirești (mănăstirtea fiind închinată la Sinai), curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, apoi în Spital militar pentru boli de ochi, Spital de copii, Școală primară. Schimbările de destinație și-au spus, treptat, cuvântul. Nedesmințându-și și astăzi numele, biserica Frumoasa este o podoabă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cercetat de arheologul Vlad Zira. În mârmânt s-au găsit două brățări, un inel sigilar, doi cercei, nasturi, toate din aur, precum și broderii din aur și argint. În curtea mănăstirii Galata s-a construit chiar de către Petru Șchiopul o locuință domnească. Aceasta nu s-a păstrat. A fost înlocuită de Grigore Matei Ghica, în prima sa domnie (1726 1733) cu o altă construcție, care în anul 1765, fiind grav avariată, a fost dărâmată de către Grigore Alexandru Ghica. În anul 1799, Constantin
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
avariată, a fost dărâmată de către Grigore Alexandru Ghica. În anul 1799, Constantin Ipsilanti a construit noi curți, care au ars în anul 1814. Construcția ce se vede azi a fost făcută pe cheltuiala Ruxandei, sora domnitorului Mihail Sturza. În casa domnească, Petru Șchiopul a ctitorit și un paraclis cu hramul Sf. Apostul Iacov. Azi există aici și un muzeu cu exponate de o frumusețe aparte. Prin anul 1865, la Galata a funcționat o școală de sericicultură, al cărei conducător era M.
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în anul 1833 are sculpturi care prezintă motive florale și zoomorfe. Găsim în această biserică patru sfeșnice din bronz, donate de Vasile Lupu, confecționate în Danemarca și plătite în argint, după greutatea lor, două candele din argint filigranat, în fața tronurilor domnești, un candelabrâu din secolul al XVII-lea (în pronaos) cu stema Moldovei și cu vulturul bicefal. Tot aici, în biserică, se află o icoană a Maicii Domnului, căreia de-a lungul timpului i s-au atribuit puteri miraculoase de a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a Iașului și a întregii Moldove. Zidirea ei a durat de la 1 iunie 1491, la 10 august 1492. La această biserică se obișnuia de la Lăpușneanu încoace să se ungă cu sfântul Mir, toți domnitorii Moldovei, fiind considerată de pe atunci, "Biserică domnească". Ultimul domnitor care a fost uns aici, a fost Grigore Alexandru Ghica, la 2 noiembrie 1849. De asemenea, când se alegeau în Moldova mitropoliții și "mădularele" Sfatului țării, întreg poporul asista mai întâi aici la Sfânta liturghie, se închina Celui
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Liturghia, Octoihul și alte opere scrise în românește de Mitropolitul Dosoftei,. La această biserică a funcționat ca diacon Isaia Teodorescu, cel pe care marele povestitor Ion Creangă l-a imortalizat sub numele de "Popa Duhu". În prezent, Biserica sfântul Nicolae Domnesc este paraclis mitropolitan, slujbele religioasre de duminică și din zilele de sărbători efectuându se uneori cu participare arhierească. Încărcătă de istorie și de frumusețe artistică, biserica sfântul Nicolae-Domnesc este o podoabă de care este mândru poporul românesc. 31. BISERICA SFÂNTULUI
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de la fostul Ban Iani, care în vremea lui Petru Șchiopul fusese și mare vistier al Moldovei. Este singura danie care nu a fost anulată de Ieremia Movilă, după revenirea sa în scaun, deoarece Mihai nu făcuse această danie din fondul domnesc, ci din proprietatea sa personală; În 1675, în camerele din turnul clopotniței a locuit Mitropolitul Dosoftei; În anul 1714, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, la biserica sfântul Sava s-au deschis cursurile Academiei domnești și a luat ființă o tipografie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu făcuse această danie din fondul domnesc, ci din proprietatea sa personală; În 1675, în camerele din turnul clopotniței a locuit Mitropolitul Dosoftei; În anul 1714, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, la biserica sfântul Sava s-au deschis cursurile Academiei domnești și a luat ființă o tipografie slavo română și greacă, sub supravegherea și conducerea Patriarhului Chrisant al Ierusalimului și a egumenilor de la mănăstirile închinate la sfântul Mormânt. Tipografia de la Sfântul Sava a fost și de limbă grecoarabă, executând tipăriri de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
la timp. Vom vorbi aici despre acele ctitorii, care nu au lăsat nici o urmă, exisetnța lor fiind păstrată doar în documente sau în legende. 1. BISERICA DE LA CURTE Din cele scrise în diverse cronici, se poate afirma că, în interiorul Curții domnești de la Iași au existat niște biserici (poate numai niște paraclisuri). N.A. Bogdan spune că: . Astfel, pe vremea lui Ștefan Tomșa Vodă, o asemenea biserică ar fi fost a Domnului, zidită în turnul de deasupra porții principale de intrare (poarta dinspre
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Haremul Doamnei"). I se spunea Biserica Doamnei. La bisericuța primitivă din turnul de la poartă se făceau depunerile de jurământ de credință ale marilor dregători către Domnul țării, la fiecare schimbare de Domn și, tot aici, se făceau ceremonii religioase particulare domnești și ale marilor dregători. Nu există urme care să confirme aceasta. Incendiile repetate au adus totul în ruină. Doar în vremea lui Alexandru Moruzi Vodă, Curtea și turnul de la poartă au fost reconstruite, însă biserica nu a mai fost păstrată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Curtea și turnul de la poartă au fost reconstruite, însă biserica nu a mai fost păstrată. I-a luat locul o "galerie" în care cânta meterhaneaua turcească atunci când Vodă stătea la masă. În interiorul curții s-a înființat un paraclis al familiei domnești, care și acesta a fost distrus de incendiul din anul 1827. Un paraclis s-a construit și sub Mihail Sturza Vodă, reamenajat de Grigore Ghica Vodă. Era situat la partea sudică a Curții, dar, nici din acesta nu s-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă repezeam Iar în ușă la palat Iată un grec gulerat. Turcul Ce căutați voi, opincari? Bujor Vrem dreptate, boieri mari! Turcul Haide , haide, marș afară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
semnatarului demersului, ca și de "haractirul său cinstitor", îi comunica informația că, între timp, ceruse domnitorului Mihail Sturdza, prin anafora, înalta încuviințare ca solicitantul să îndeplinească funcția de "profesor la numitul institut și povățuitor școalei mecanice". Cum și "luminata rezoluție" domnească venise între timp, la 10 februarie același an, Epitropia se afla deplin îndreptățită a-l și oficializa ca "profesor al secției practice acelui institut și povățuitor școalei mecanice, pentru a cărora pregătire, organizație, punere în lucrare și urmare (subl. ns
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acelei ferme model, menită a asigura facilitățile promise "recomenduitului" încă din acea vară și a evita, în felul acesta, risipirea salariului (de 10.000 de lei anual) alocat de Casa Școalelor 10. Luând act și procedând în spiritul înaltei rezoluții domnești, Epitropia, prin vocea aceluiași mitropolit, comunica lui Vodă Sturdza, la 3 martie 1839, că hotărâse a organiza mai întâi școala mecanică, devansând astfel des invocatul Institut agronomic, după un plan al cărui proiect 11 fusese elaborat și înaintat cancelariei instituției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21. Evident, demersul său, avizat și justificat instituțional sub semnătura mitropolitului Veniamin Costachi, a beneficiat și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din bugetul Casei Școalelor. Cum era și firesc, înfăptuirea obiectivului primar, stabilirea locului și edificarea școlii de arte și meșteșuguri, a trecut pe agenda de lucru a autorităților ieșene, centrale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]