5,695 matches
-
rezonanța și în jurul său, asupra comunității în care a primit-o și a cărei lucrare este. Dintre toate tainele cea care prezintă cel mai evident această înfățișare comunitară este Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie. Împărtășirea cu Iisus Hristos în Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie, pe lângă aspectul prezenței lui Iisus Hristos în noi, așa cum a promis celor ce cred în El (Ioan 6, 66), are și un aspect comunitar-eclezial, fiind o încorporare desăvârșită în Trupul cel tainic al lui Iisus Hristos, Biserica, extensiune a
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
pe om membru și mădular deplin al Trupului Său și realizând unitatea tuturor credincioșilor în Iisus Hristos și întreolaltă. Prezența reală a lui Iisus Hristos în Sfânta Euharistie, nedespărțit de Duhul este fundamentul Bisericii, în care Iisus Hristos, ca persoană dumnezeiască, una cu Tatăl și cu Sfantul Duh, adună pe oameni în comuniunea Trupului Său extins în lume, Biserica, Instituirea Sfintei Euharistii - centrul Cinei celei de Taină. Instituirea Sfintei Euharistii constituie centrul Cinei celei de Taină - Ea este istorisită și de
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
în însuși Sângele Său, rostind pentru fiecare o rugăciune specială și împărtășind apoi cu fiecare pe ucenici. În noaptea când a fost prins - deci cu o zi înainte de Paștele iudaic - Domnul Iisus Hristos a instituit așadar, o adevărată Sfântă și Dumnezeiască Taină, oferind credincioșilor un nou și supranatural mijloc de comunicare, cuminecare și comuniune cu El. Sfânta Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică, un simplu simbol sau un simplu rit, după cum învață de obicei protestanții, ci constituie cu adevărat
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
protestanții, ci constituie cu adevărat o Taină. Ea înlocuiește jertfele Vechiului Testament, Pascha iudaică și tot cultul Legii Vechi, inaugurând cultul cel desăvârșit al religiei creștine. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, în cadrul căreia se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
tot cultul Legii Vechi, inaugurând cultul cel desăvârșit al religiei creștine. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, în cadrul căreia se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
cu Trupul Domnului Iisus Hristos, rezervând împărtășirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericești. Nici Evangheliile sinoptice, nici cuvintele Sfântului Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credințe ori practici. Ca atare, împărtășindu-le viața dumnezeiască. Trupul Euharistic al lui Iisus Hristos este comuniunea amândurora, reală a lui Iisus Hristos în Biserica Sa. De aceea "Euharistia este taina care cu adevărat transformă o comunitate umană în Biserica lui Dumnezeu și este criteriul ultim sau baza structurii
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
de jertfă asemănătoare. Aducând jertfa deplină și perfectă universală, Iisus Hristos este Arhiereul desăvârșit. Este desăvârșit și pentru faptul că această jertfă este în același timp jertfa propriei Sale persoane. În concluzie, așadar, vom reține faptul că în Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie ne împărtășim real de El, prin chipurile pâinii și vinului, prefăcute substanțial de puterea copleșitoare a Duhului din trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, în însuși trupul și sângele Lui. Prescura oferită de credincioși și devenită un bun al
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
sângele Lui. Prescura oferită de credincioși și devenită un bun al comunității, ne închipuiește pe noi în comun și devine jertfa comună, reală, oferită de Arhiereul comun, Iisus Hristos, prin preotul comun. Prin preotul liturghisitor și slujitor, în Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie se face vizibilă și comunicabilă prin simboluri jertfa lui Iisus Hristos, oferită pentru noi toți în continuare de Iisus Hristos însuși și se oferă jertfa noastră în Iisus Hristos... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Euharistia de la Cina cea de
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
în univers să nu mai fie...” Aceasta ne-amintește de o reflecție poetică, formulată, cândva, de Monseniorul Vladimir Ghika: „Dumnezeu este , iar noi suntem Făgăduinței>. El, Părintele Jurământului de iubire, iar noi - fiii Făgăduinței de bucurie...” Da, noi reprezentăm o dumnezeiască alcătuire. Și-această dumnezeiască alcătuire se realizează (în viziunea poetică a Elenei Armenescu) în ritm alert, într-o frazare ascendentă, de o muzicalitate cu acorduri învăluitoare, vulcanice, trepidante, tensionate chiar. Un amestec în acorduri de Beethoven, Bach sau Vivaldi.... „eu
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
mai fie...” Aceasta ne-amintește de o reflecție poetică, formulată, cândva, de Monseniorul Vladimir Ghika: „Dumnezeu este , iar noi suntem Făgăduinței>. El, Părintele Jurământului de iubire, iar noi - fiii Făgăduinței de bucurie...” Da, noi reprezentăm o dumnezeiască alcătuire. Și-această dumnezeiască alcătuire se realizează (în viziunea poetică a Elenei Armenescu) în ritm alert, într-o frazare ascendentă, de o muzicalitate cu acorduri învăluitoare, vulcanice, trepidante, tensionate chiar. Un amestec în acorduri de Beethoven, Bach sau Vivaldi.... „eu în Tine Scriptură>: „Eu
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
dea bătuți dușmanii mei de moarte, pentru că le va fi imposibil să zdrobească ceea ce am clădit cu darul lui Dumnezeu, spre slava lui Dumnezeu, în conștiințele zecilor de mii de frați ai mei. Nu am făcut lucru omenesc, ci lucru dumnezeiesc și cine va îndrăzni să se facă luptător cu Dumnezeu?“ În zilele calde era adeseori văzut cu o carte în mână, cu vaca la păscut în vecinătatea mănăstirii. Așa l-a întâlnit un grup de nemți foarte mirați că un
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
preoțească și chiar teologică: adevărul că nu eu aduc oamenii la biserică, ci Dumnezeu, din care decurg atitudini esențiale. L-am avut duhovnic pe Părintele Sofian Boghiu, mulți ani. Acesta a reprezentat pentru mine reflexul sau ecoul bunătății și iubirii dumnezeiești. Părintele Arsenie Papacioc m-a consolat în neputința mea de a mă nevoi cu îndelungi rugăciuni sau canoane, încredințându-mă că la Dumnezeu nu contează cantitatea ci intensitatea prezențe, să fii prezent în ceea ce faci și spui. Am primit față
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
că Duhul lui Dumnezeu este prezent și lucrător în mine și că pot recurge în orice clipă și moment la ajutorul lui și că multe din gândurile, cuvintele sau smeritele mele atitudini și fapte sunt rodul prezenței și lucrării harului dumnezeiesc. De la Părintele Petroniu Tănase mi-a rămas chipul și îndemnul nevoințe trupești. De la Părintele Dionisie Ignat de la Colciu, așezarea în smerenie față de celelalte neamuri ... . Dintre teologii și profesorii români sunt profund recunoscător Bunului Dumnezeu că am cunoscut îndeaproape pe Părintele
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
amăgire, în minciună, în neștiință, în fals și încep să aibă fiori care anticipează înfricoșătoarea judecată. La judecată vom răspunde, în fața proprie conștiințe și în fața lui Dumnezeu, dăruitorul propriei noastre vieți, la întrebarea dacă am trăit în adevăr, conform cu datul dumnezeiesc al vieții umane sau am alunecat cu totul în amăgiri. Oferta Mântuitorului nostru Iisus Hristos are în vedere calea împlinirii care presupune parcursul în adevăr al vieții. Surogatele sau înlocuitorii sunt evident amăgiri. Omul aspiră ca un asfixiat după împlinirea
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
și pronumele personale: eu, tu și el. Teologia creștină afirmă și propune existența în Treime, ca chip al existenței depline. Oamenii sunt făcuți după chipul Preasfintei Treimi. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae valorifică în pagini memorabile înțelegerea lumii după chipul Treimii Dumnezeiești. Relația dintre mine și tine este incompletă dacă nu are un martor, în care se reflectă, care o confirmă și dă mărturie despre ea. - Într-o altă ordine de idei, care sunt principalele preconcepții, prejudecăți și greșeli în relația cu
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
corect, însă văzuserăm noi altceva. Iar aceasta se întâmplase pentru a doua oară în aceeași noapte de 4 spre 5 aprilie, 1993. Am înțeles, apoi, că în noaptea aceea mi-a fost dat să trăiesc ceva nemaiîntâlnit, o mare minune dumnezeiască, iar totul a trebuit să se petreacă neapărat la mine în casă. Am plecat până la urmă pe o rută ocolitoare, numai să fim plecați din gară. Nu mă deranja că vom face multe ore pe drum, nu-mi păsa că
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
și am început să plâng. Izvoare de lacrimi de bucurie îmi țâșneau din ochi. Inima îmi bătea tare, să-mi spargă pieptul, parcă nemaiputând face față la atâta fericire. Îmi venea să-mi strig bucuria, ca să afle toată lumea despre minunile dumnezeiești pe care le trăiam. Era pentru prima oară în acel pelerinaj, când am văzut o icoană a Mântuitorului cu ochii albaștri. Nu era chiar albastrul pe care l-am văzut în seara când a murit tata. Ochii aceia erau de
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
țesută și brodată din firul credinței. Doar iubirea îi este focul ce mocnește între cursurile existenței, foc ce îi întreține simțurile și puterea de a plăsmui. Plutind fără temeri înspre desăvârșit, creează viziuni de o frumusețe răvășitoare. Se oglindesc tărâmuri dumnezeiești în cântecele sale și se dezlănțuie cerul într-un spectacol de culori fără asemănare. Frământările poetului își găsesc tihna în razele de credință care-i scaldă sufletul și care-l înconjoară în mister. Străbătând drumeagul către fericire, ochii săi sorb
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
Sfintelor Taine și, în special, a Sfintei Liturghii?!... - Din nefericire lipsește evlavia cu privire la trăirea în Iisus Hristos, permanentă, și numai Bunul Dumnezeu poate remedia lucrul acesta!... 8. - Din punct de vedere moral - duhovnicesc cum ne raportăm noi la Sfânta și Dumnezeiasca Împărtășanie, în condițiile în care, la momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii se împărtășesc foarte puțini oameni, gândindu-mă, aici, la situația de la noi din țară?!... - Ar trebui să ne raportăm printr-o durere adâncă și prin începutul unei râvne a
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
clipă" Este bine să reținem trei lucruri în legătură cu locul morții în viața noastră și atitudinea pe care trebuie să o avem față de ea. Mai întâi, moartea este mai aproape decât ne imaginăm noi. Apoi, ea este profund nenaturală, potrivnică planului dumnezeiesc, dar, în același timp, și un dar al lui Dumnezeu. Și, în sfârșit, este o despărțire care nu este despărțire. Moartea nu este doar un eveniment îndepărtat, plasat undeva la capătul vieții, ca o concluzie a vieții pământești, ci o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
o leagă strâns de păcat: „boldul morții este păcatul" (I Cor. 15, 56). Murim pentru că trăim cu toții într-o lume căzută, pervertită, dezbinată, nebună, zdrobită. Dar, deși tragică, moartea este și o binecuvântare. Cu toate că n-a făcut parte din planul dumnezeiesc, nu este mai puțin un dar al lui Dumnezeu, fiind o expresie a milostivirii și compătimirii Sale. Pentru noi oamenii, viața veșnică în această lume căzută, captivi pentru totdeauna cercului vicios al urâtului și păcatului, ar fi fost un destin
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea îl răpește pe om când a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru îndeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului conține - prin prevederea dumnezeiască - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfântul Antonie cel Mare, vrând să pătrundă adâncurile scopurilor providenței, adresa într-o zi lui Dumnezeu următoarea rugăciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe când alții ajung la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
ridicată decât cea stângă, sufletul este primit în rai, în mijlocul îngerilor; dacă cele două părți ale cumpenei sunt deopotrivă, atunci desigur că numai mila lui Dumnezeu capătă biruință; când cumpăna se apleacă spre partea stângă, dar nu cu mult, mila dumnezeiască înlocuiește lipsa (astfel sunt cele trei judecăți ale Domnului: judecata dreaptă, judecata omenească, și judecata milostivă); când faptele cele rele apleacă cumpăna prea mult în partea stângă, atunci judecata cea mai dreapta rostește hotărârea în funcție de păcate. Acestea sunt condițiile, criteriile
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
și prieteni cu care să împărtășim bucuriile. Dumnezeu, în marea sa bunătate, a pus în noi suflet și conștiință pentru a iubi și pentru a sluji Luminii și Binelui. Cu ocazia acestor sfinte sărbători, vă doresc să vă regăsiți sufletul dumnezeiesc, să găsiți calea spre fericire și să pășiți în Lumină. Sfintele Sărbători să vă inunde sufletul de pace și credință, de înțelegere, generozitate și bucurie. Cei dragi să vă fie aproape! Hristos a Înviat! Hristos a înviat! Născuți suntem Ca
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
multiplice la infinit, printr-o risipire a ființei proprii, Dumnezeu - Tatăl creează și alți fii, ceea ce înseamnă că aceștia îi poartă chipul ca și Cel Unul născut din veci, Dumnezeu - Cuvântul. Lucrurile lumii sunt create după anumite „idei” ale înțelepciunii dumnezeiești, însă prototipul este însuși Dumnezeu - Cuvântul. Dumnezeu cugetând veșnic pe Fiul Său creează, potrivit acestui gând și acestei cugetări, prin care se cunoaște pe Sine, o ființă unică, îl creează pe om. Fiul, ca icoană necreată a Tatălui, este un
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]