3,516 matches
-
liderul separatist Igor Smirnov și de ceilalți lideri politici din Transnistria, toate paradele militare ale "Armatei Transnistriei" și a binecuvântat mai multe așa-numite „Mari Adunări ale trupelor căzăcești de la Marea Neagră”, susținând în toate interviurile și pastoralele publicate în revista eparhială de la Tiraspol, „Pravoslavnoie Pridnestrovie”, că Transnistria este pământ rusesc . De asemenea, într-un interviu acordat revistei „Zarubejie blijnee i dalnee” (nr. 3/1998, pag. 41), PS Iustinian a afirmat că "„republica transnistreană este un garant al independenței Moldovei și, concomitent
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
întoarce apoi în capitala României, unde este numit în funcția de preot-paroh al Catedralei armene "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din București, unde va sluji timp de 23 de ani. După decesul Arhiepiscopului Husik Zohrabian la 23 octombrie 1942, Consiliul Eparhial al Eparhiei Armene îl numește, în ședința din noiembrie 1942 pe preotul stavrofor Mampré Biberian în funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România. Acesta va gira interimatul funcției până la 28 noiembrie 1943, când postul va fi ocupat
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
-și libertatea și chiar viața, pr. Biberian a acordat asistență medicală, religioasă și materială celor circa 1.500 prizonieri armeni din URSS, încarcerați în lagărele din Calafat, Timișoara și Slobozia. El i-a ajutat pe prizonierii armeni, prin intermediul donațiilor Consiliului Eparhial, cu alimente, îmbrăcăminte, bani și cărți. Conform revistei armenilor din România, "Ararat", pr. Biberian a fost inițiat la 9 februarie 1948 în loja masonică "Osiris nr. 6" din București. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de preoție, în noiembrie
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
din Sfatul Țării din Basarabia. După cum menționează sursele istorice este de origine din Basarabia, fiind născută în familia preotului Vasile Bălan și a soției acestuia, Elisabeta. A făcut școala primară la Congaz, în județul Cahul și apoi a urmat Școala Eparhială de la Chișinău. Aici îl cunoaște pe tânărul teolog Dumitru Alistar cu care se căsătorește. Își urmează soțul devenit preot și activează ca învățătoare începând cu anul 1890 în localitațile Văleni, Roșu, Zărnești din jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău. Între
Elena Alistar () [Corola-website/Science/308952_a_310281]
-
extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „"după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă"“. În parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chișinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare, arhiepiscopul Gurie Grosu a primit din partea Sfântului Sinod de la București rangul de mitropolit al
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
Ion Diaconescu (președintele Camerei Deputaților) și a soției sale, Eugenia Diaconescu (fiică a satului Armășeni), precum și a Minodorei Ilie, consilier al primului ministru Radu Vasile. De coordonarea lucrărilor s-au ocupat episcopul Ioachim Mareș al Hușilor, preotul Ioan Radu, consilier eparhial, și preotul Isidor Melinte, secretar eparhial, paroh fiind preotul Ștefan Butnaru. Biserica a fost resfințită la 31 octombrie 1999 de către un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, arhiepiscopul Bartolomeu Anania al Vadului, Feleacului
Biserica de lemn din Armășeni () [Corola-website/Science/311849_a_313178]
-
a soției sale, Eugenia Diaconescu (fiică a satului Armășeni), precum și a Minodorei Ilie, consilier al primului ministru Radu Vasile. De coordonarea lucrărilor s-au ocupat episcopul Ioachim Mareș al Hușilor, preotul Ioan Radu, consilier eparhial, și preotul Isidor Melinte, secretar eparhial, paroh fiind preotul Ștefan Butnaru. Biserica a fost resfințită la 31 octombrie 1999 de către un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, arhiepiscopul Bartolomeu Anania al Vadului, Feleacului și Clujului și episcopul Ioachim Mareș
Biserica de lemn din Armășeni () [Corola-website/Science/311849_a_313178]
-
primul stareț al mănăstirii. A fost înmormântat în curtea bisericii. Noul stareț a fost numit arhimandritul Arsenie Butnaru. Ieromonahul Calistrat Chifan, acuzat de neascultare și care fusese pus sub canon în anul 2003, a fost dezlegat de pedeapsă de către Consistoriul Eparhial Iași la 1 martie 2009 și a fost mutat canonic la Mănăstirea Vlădiceni. Biserica Mănăstirii Vlădiceni a intrat în atenția presei locale, după ce s-a constatat că în pronaos a fost pictat în mărime naturală într-o frescă, pe peretele
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
a fost sfințită la data de 23 mai 1999 de către mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea. Ulterior au fost construite anexele gospodărești: casa monahală și câteva căsuțe din lemn pentru pelerini, precum și un edificiu care adăpostește o ferma-gospodărie a Centrului Eparhial Iași. Pictarea interioară a bisericii și a pridvorului deschis a avut loc în anul 2004. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. Biserica cea mare este o clădire
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
în Eparhia Asiei Mijlocii până în anul 1987. Este tuns în monahism la data de 29 decembrie 1989, cu numele de Pantelimon și slujește ca preot-paroh în Eparhia de Sumi. Apoi, între anii 1990-1991, lucrează pe postul de secretar al Administrației Eparhiale din Crimeea și Protopop al raionului Kerci. Timp de un an, a fost cleric în cadrul grupării schismatice intitulate Biserica Ortodoxă Autonomă a Ucrainei. După ce s-a pocăit de fapta sa, a reintrat în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene - Patriarhia Moscovei. La data
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
reviste bisericești. Unul dintre evenimentele importante ale vieții culturale a orașului Kirovohrad a fost Festivalul de muzică bisericească “Mă rog pentru tine, Ucraină”, la care au participat zeci de coruri bisericești și laice. Alte proiecte au fost realizate de administrația eparhială în colaborare cu Departamentul Cultural al Administrației Regionale de Stat - serile de muzică psaltică “Colinde de Crăciun” cu participarea Filarmonicii Regionale. De asemenea, el a inițiat o serie de conferințe științifice practice pe teme legate de dezvoltarea educației spirituale, cooperarea
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
Lidia Axionov (n. 2 februarie 1916, Chișinău; d. 10 martie 1986, Chișinău) a fost o muzicologă și pedagogă moldoveancă. În 1934, a absolvit Liceul Eparhial de Fete din Chișinău, după care Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „Unirea” din Chișinău în 1935 și Conservatorul George Enescu din Iași (clasa profesoarei A. Zira) în 1939. Activează ca profesoară la Liceul de Muzică din Chișinău între anii
Lidia Axionov (muzicologă) () [Corola-website/Science/333450_a_334779]
-
tempera”. Noua pictură respectă stilul celei originale, din timpul lui Matei Basarab, dar materialele utilizate pentru realizarea sa au fost de slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
rămas în Basarabia până la finele vieții. Alte două surori, stabilite în Bârlad, au fost muncitoare. A fost membru al Partidului Social-Democrat din România (1945-1948). Mama, Natalia Coloșenco (Desghinjeni - Tighina, 1 decembrie 1906 - 18 septembrie 1988, Bârlad), absolventă a Școlii Normale Eparhiale din Chișinău (1927), a fost învățătoare de limba română în localitățile Puhoi, Hârtop Hasan și Cârnățenii Noi, în Basarabia (1927-1944), Lăpugiul de Sus, județul Hunedoara, în Transilvania, Peșteana-Vulcan, județul Gorj, în Oltenia, Bacani și Bârlad (1944-1962). Familia a fost evacuată
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
juridice. Dan Lupașcu este membru fondator al Asociației Magistraților din România, organizație din care s-a retras în anul 1998, ca reacție la unele declarații publice făcute de persoane din conducerea asociației. În perioada 1998-2002 a fost deputat în Adunarea Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor din cadrul Patriarhiei Române, membru în Comisia Culturală. În anul 2000, Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul Național „Steaua României în grad de ofițer” pentru „merite deosebite în elaborarea jurisprudenței, reformarea justiției și corecta
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
ulei pe hârtie, care l-a donat livelui de fete AL.I.Cuza.Picteaza biserică Horea din Sanislau, Maramureș, unde este ajutat de fica lui Lenuța, la terminarea picturii, iar la sfiintire au participatI.P.C. Arhim. dr. Paul Augustin, vicar eparhial și PS Țiț Simedrea. Începe pictură la biserică Sf Gheorghe din Sadova, aici le are ca ajutoare pe Mihaela și Gina, fetele mai mici, aceasta biserică este inclusă pe harta turistică a zonei. Pe 1 noiembrie este chemat să spele
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Arhiepiscopului Serghie Konovaloff (Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și Meridională, ca paroh al parohiei Cuvioasa Parascheva - Cuvioasa Genoveva din Paris, iar în martie 2001 a fost numit consilier eparhial pentru probleme liturgice și de misiune al aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite teme ținute în orașele Paris, Poitiers, Bordeaux, Aix-en-Provence, Asten, Dublin). Cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif Pop al
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
al II-lea în Bazilica Sfântul Petru din Roma, cu însărcinarea de episcop auxiliar de Cluj-Gherla, până la pensionarea episcopului George Guțiu în anul 2002. La data de 6 august 2002 a avut loc ceremonia de întronizare a sa ca episcop eparhial în Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, în prezența arhiepiscopului Bartolomeu Anania. În anul 2005 a primit titlul de "doctor în teologie" la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma după susținerea tezei "Focul Spiritului Sfânt". Din 2006 este președinte al comisiei sinodale liturgice
Florentin Crihălmeanu () [Corola-website/Science/300723_a_302052]
-
din Cluj, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului. Este în prezent a
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
în apropiere de vechea biserică. În anul 1993, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucoinei a reînființat schitul cu hramul "Vovidenia" ("Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" - 21 noiembrie), ca paraclis mitropolitan, sub directa coordonare administrativă și economică a Centrului Eparhial Iași. În anul 2005, schitul a ieșit de sub administrarea directă a Mitropoliei, devenind mănăstire autonomă. Schitul are o obște de călugări, care are scopul să reînvie viața monahală în acea localitate. S-a construit un corp de chilii din lemn
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
în aceste locuri, prin înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor era recunoscut aportul milenar al tradiției creștine, tăriei credinței ortodoxe și pietății locuitorilor Bărăganului în viața Bisericii noastre strămoșești și a poporului român. Astfel, în ședința din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a luat în discuție cererea preoților și credincioșilor din cadrul protoieriilor județelor Ialomița și Călărași, privind înființarea unei episcopii și numirea aici a unui ierarh. Motivele cererii porneau de la considerente de ordin istoric și conțineau propuneri de îmbunătățire
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
ale activității pastoral-misionare și de promovare a educației moral-religioase pentru păstrarea și consolidarea credinței ortodoxe. Întrucât argumentele erau susținute și de autoritățile locale de stat, care s-au oferit să asigure posibilități corespunzătoare pentru buna funcționare a viitoarei episcopii, Consiliul Eparhial s-a declarat de acord cu înființarea unei episcopii locale pentru județele Ialomița și Călărași, de care să aparțină Protoieriile Slobozia, Urziceni, Călărași și Oltenița. Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 6-8 iulie 1993, luând în examinare adresa
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
episcopii locale pentru județele Ialomița și Călărași, de care să aparțină Protoieriile Slobozia, Urziceni, Călărași și Oltenița. Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 6-8 iulie 1993, luând în examinare adresa Arhiepiscopiei Bucureștilor nr. 2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înființare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, înființarea unei noi episcopii pentru județele Ialomița și Călărași, cu denumirea Episcopia Sloboziei și Călărașilor, încadrată în jurisdicția
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Ortodoxiei (anul V, nr. 98-99 din iulie 1993), periodic al Patriarhiei Române, care a fost reprodus și de ziarele centrale și a fost citit și la posturile naționale de radio și televiziune. Vestea înființării pentru prima oară a unui centru eparhial în Bărăgan a fost primită cu bucurie de clerul și credincioșii din județele Ialomița și Călărași, care erau contemporani unui eveniment istoric, acela de a fi martorii așezării unui scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri. Adunarea Eparhială a
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
centru eparhial în Bărăgan a fost primită cu bucurie de clerul și credincioșii din județele Ialomița și Călărași, care erau contemporani unui eveniment istoric, acela de a fi martorii așezării unui scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri. Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a întrunit în ședință extraordinară în ziua de 2 septembrie 1993 și a luat în discuție adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]