11,414 matches
-
interpreteze exterminarea din al Doilea Război Mondial din unghiul exclusiv al pasivității ("Au mers ca oile la abator"). Această imagine a marcat mentalitatea noilor evrei combatanți și victorioși, și asta mult timp după fondarea statului Israel. Or tema pretinsei pasivități evreiești din Evul Mediu nu este deloc confirmată de cercetarea istorică. Evreii își dovedeau utilitatea economică pentru suverani și seniori și beneficiau, în schimb, de privilegii care le acordau o anumită autonomie. Acest principiu de alianță, chiar dacă nu implica, desigur, o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
creștea puterea, se angajează mai degrabă în chietism decât în rezistența militară. În realitate, istoria evreilor, în aceste timpuri îndepărtate, nu se concepea decât în termeni religioși 60. Suportând pericolele locului de stabilire și supuși bunului plac al autorităților ne-evreiești, această imagine a evreului a avut viață lungă, dar ea se potrivește foarte puțin cu realitățile istorice. Cum putem explica îndelungata supraviețuire a evreilor fără a ne gândi la strategiile politice la care au recurs ei? Cum să ignorăm impactul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
experiențe bimilenare 61. În mod clar, suferința, pe de o parte, și pasivitatea, pe de alta, deveniseră cuplul inseparabil al lungii istorii a evreilor, sau cel puțin al reprezentării ei care se impusese. În secolul al XIX-lea, scrierea istoriei evreiești în general o istorie de supunere și suferință, istorie mai mult culturală decât politică se impune așadar nu doar ca răspuns la criza produsă de rupturile intervenite în condiția evreiască sub presiunile interioare și exterioare, ci și ca un colac
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care se impusese. În secolul al XIX-lea, scrierea istoriei evreiești în general o istorie de supunere și suferință, istorie mai mult culturală decât politică se impune așadar nu doar ca răspuns la criza produsă de rupturile intervenite în condiția evreiască sub presiunile interioare și exterioare, ci și ca un colac de salvare în fața fricii de o disoluție a identității evreiești în noul context. Istoria, cel puțin această istorie, devine "credința evreilor pierduți"62. Un mod de a rămâne evreu prin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mult culturală decât politică se impune așadar nu doar ca răspuns la criza produsă de rupturile intervenite în condiția evreiască sub presiunile interioare și exterioare, ci și ca un colac de salvare în fața fricii de o disoluție a identității evreiești în noul context. Istoria, cel puțin această istorie, devine "credința evreilor pierduți"62. Un mod de a rămâne evreu prin consemnarea a ceea ce a fost ființa evreiască în timp. Însă această istorie trebuia scrisă altfel, după metode care se doreau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și ca un colac de salvare în fața fricii de o disoluție a identității evreiești în noul context. Istoria, cel puțin această istorie, devine "credința evreilor pierduți"62. Un mod de a rămâne evreu prin consemnarea a ceea ce a fost ființa evreiască în timp. Însă această istorie trebuia scrisă altfel, după metode care se doreau științifice, deci critice. Și dacă nu se puteau mulțumi cu mitologia biblică, ce conținut să dea istoriei pe care aveau s-o scrie? Străvechea memorie a istoriei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istoriografie generat în secolul al XVI-lea de ruptura expulzării din Spania. În jurul suferinței și al memoriei ei tradiționale, în continuitate cu un trecut în care această memorie era fixată în spirite și mereu reîmprospătată, se modelează noua conștiință istorică evreiască. Istoria modernă a evreilor se scrie astfel cu lacrimi, inspirată fiind din lunga istorie de suferință cu care mult timp va semăna. Deși metodele se schimbau, iar critica istorică apărea în unele dintre aceste scrieri, schema trasată de istoria de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorie de suferință cu care mult timp va semăna. Deși metodele se schimbau, iar critica istorică apărea în unele dintre aceste scrieri, schema trasată de istoria de suferință rămânea validă, și pentru mult timp. Astfel s-a născut istoria lacrimală evreiască, Leidengeschichte, care-și găsește în secolul al XIX-lea expresia desăvârșită la istoricul modern al evreilor, germanul Heinrich Graetz. Această istorie lacrimală are forța necesară pentru a-i aduna în jurul suferinței pe evreii care vor părăsi încetul cu încetul calea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreii o aveau despre ei înșiși, când pentru unii, în anumite țări, se contura un orizont plin de promisiuni, în timp ce pentru alții, din alte zone, viitorul rămânea umbrit de amenințări. Într-un fel, în ciuda secularizării unor sectoare largi din lumea evreiască, aceasta continua să se situeze în eternul reînceput de tip religios. Nimic nu curma suferința, nici când cerul se mai însenina ici și colo. Ca și în trecut, retorica suferinței continua să consoleze, dar acum consola pentru faptul de a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
astăzi încă, atunci când se vorbește despre evrei, mai întâi este evocată suferința lor. Și poate și din acest motiv Israelul, statul victorios și uneori asupritor, ca multe alte state, provoacă atâta mânie. Istoria lacrimală a fabricat, la rândul ei, victimitatea evreiască. Chiar dacă ea nu este o pură producție a imaginarului, iar unele fapte o atestă, istoria evreilor nu se poate reduce totuși la ea. Dar, în general, este reținut numai acest aspect, întărit, din păcate, de ceea ce s-a întâmplat în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
vocea celor care voiau să scrie altfel. Lucrările și eforturile acestora din urmă nu au atins decât o minoritate educată. Cât despre marea majoritate, ea s-a fixat pe suferință și pe corolarul acesteia, victimitatea, cei doi piloni ai identității evreiești contemporane, cu o istorie foarte veche, așa cum am văzut. Suferința și victimitatea au căpătat pentru mulți evrei laicizați valoarea unei cvasi-dogme. Prin urmare, să le contești, chiar să le abordezi ține pentru unii de sacrilegiu. În sânul unui grup unde
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
chema pe Dumnezeu în ajutor. Dar fondul antic continua s-o apese cu toată puterea și, în definitiv, aceeași venă este exploatată de savanții și intelectualii care, în secolul al XIX-lea, se înhamă la sarcina înțelegerii științifice a trecutului evreiesc. După genocid, în mod semnificativ, nu se vorbește despre datoria de istorie, ci despre datoria de memorie. Or, proclamarea datoriei ca atare, în ambele cazuri, de altfel, nu va fi și nu a fost niciodată suficientă pentru a asigura transmiterea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
N-ar trebui să evocăm mai degrabă, pentru prezent, veritabila datorie de istorie pe care este imperios să o suscităm la consumatorii de memorie? Este oare o cauză pierdută? Așa am putea crede, citindu-l bine pe Y. Yerushalmi: "Istoriografia evreiască contemporană, scrie el, nu va putea niciodată [...] să se substituie memoriei evreiești"63. Memoria seculară sacralizată a contemporanilor noștri, care poartă greaua povară a genocidului, va avea oare același viitor ca memoria suferinței transmisă în trecut credincioșilor din generație în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorie pe care este imperios să o suscităm la consumatorii de memorie? Este oare o cauză pierdută? Așa am putea crede, citindu-l bine pe Y. Yerushalmi: "Istoriografia evreiască contemporană, scrie el, nu va putea niciodată [...] să se substituie memoriei evreiești"63. Memoria seculară sacralizată a contemporanilor noștri, care poartă greaua povară a genocidului, va avea oare același viitor ca memoria suferinței transmisă în trecut credincioșilor din generație în generație? Odată dispăruți ultimii supraviețuitori, problema aceasta se va pune cu toată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al XIX-lea și mijlocul secolului XX se publică mai multe colecții de surse prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune, deși credea în integrare, nu desconsidera trecutul și istoria lui de suferință, ba chiar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
el își făcea cu ardoare munca de cercetare în domeniul iudaismului. Adolf Neubauer, născut în Ungaria și stabilit în Anglia, devenit conservator la Biblioteca Bodleiană de la Oxford, și Moritz Stern, rabin și istoric, publică în 1892 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadeloreeee, o culegere de cronici în ebraică, cu traducere în germană, care contribuie la profesionalizarea meseriei de istoric al evreilor. Istoria evreiască de suferință devine astfel accesibilă cititorilor de limbă germană. Patru ani mai târziu, Sigmund Salfeld publică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Bodleiană de la Oxford, și Moritz Stern, rabin și istoric, publică în 1892 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadeloreeee, o culegere de cronici în ebraică, cu traducere în germană, care contribuie la profesionalizarea meseriei de istoric al evreilor. Istoria evreiască de suferință devine astfel accesibilă cititorilor de limbă germană. Patru ani mai târziu, Sigmund Salfeld publică un volum ce conține materiale legate de persecuțiile de pe teritoriile germane între 1096 și 1349, precum și lista evreilor martiri. În introducere, el face inventarul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acest gen nu erau încă binevenite. În același timp totuși, pentru acești savanți, aniversarea, în plină ascensiune a antisemitismului modern, nu era lipsită de semnificație. Servește acest discurs al suferinței drept remediu pentru îngrijorarea lor tot mai mare, în timp ce masele evreiești privesc spre un viitor ce li se pare fericit, odată deveniți cetățeni ai țărilor lor? La sfârșitul anilor 1880, Haim Iona Gurland, rabin din Odessa, publică un vast ansamblu de surse adnotate privind masacrele din 1648-1649, care marcaseră profund sfârșitului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Haim Iona Gurland, rabin din Odessa, publică un vast ansamblu de surse adnotate privind masacrele din 1648-1649, care marcaseră profund sfârșitului Evului Mediu pentru evreigggg. În abundenta literatură produsă între 1880 și 1890, perioada medievală este readusă în centrul conștiinței evreiești din mediile intelectuale, ca și cum s-ar fi mers pe calea emancipării și integrării fără a renunța, chiar dimpotrivă, la ancestrala noțiune de victimizare în mâinile dușmanilor 64. Era pentru a înlătura antisemitismul epocii? Pentru a se convinge că, la fel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
contemporani? Dar în ce măsură ajungeau ele la cei vizați? Figură fondatoare și eminentă a "științei iudaismului", apropiat de evreii reformați, al căror predicator oficial devine la sinagoga din Berlin începând din 1821, Leopold Zunz, mare expert în poezia liturgică și martirologia evreiască, și-a consacrat o mare parte din timp studiului rugăciunilor de penitență care exprimă suferința poporului lui Israel în exil, credința lui în Legământ, încrederea în virtutea căinței și în venirea izbăvitorului. Cercetarea lui se materializează prin publicarea a trei cărți
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fiicelor lui Iuda de la Chișinău, Gomel, Odessa, Białistok și din nenumărate alte locuri din întinsul imperiu al țarului... Într-un oraș rus, la revoltele din 1904, suntem informați de un martor ocular că a avut loc un holocaust al sufletelor evreiești și că martirii își întâmpinau funesta soartă cântând. Nu amintește acest trist fapt tragediile din timpuri obscure, când copiii lui Israel, duși la masacru, piereau "ca jertfele închinate Domnului" cântând rugăciunea Aleinu...?" iiii. Kohut oferă exemple de eroism în cele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din timpuri obscure, când copiii lui Israel, duși la masacru, piereau "ca jertfele închinate Domnului" cântând rugăciunea Aleinu...?" iiii. Kohut oferă exemple de eroism în cele mai cumplite momente, evocă elegiile și rugăciunile de penitență devenite parte integrantă din liturghia evreiască și adaugă: "Suferința este însemnul întregii noastre seminții". Pentru prefațator, cartea lui L. Zunz, din care prezintă doar extrase, era doar o schiță a martirologiului evreiesc din Evul Mediu. Autorul făcuse într-adevăr, în textul original, o relatare minuțioasă a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai cumplite momente, evocă elegiile și rugăciunile de penitență devenite parte integrantă din liturghia evreiască și adaugă: "Suferința este însemnul întregii noastre seminții". Pentru prefațator, cartea lui L. Zunz, din care prezintă doar extrase, era doar o schiță a martirologiului evreiesc din Evul Mediu. Autorul făcuse într-adevăr, în textul original, o relatare minuțioasă a persecuțiilor: botezuri forțate, trădarea apostaților, autodafeuri, torturi, exacțiuni și acte de sclavie atestate în Europa și Orient. În această lungă evocare, evreii mor pentru credință sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
relatare minuțioasă a persecuțiilor: botezuri forțate, trădarea apostaților, autodafeuri, torturi, exacțiuni și acte de sclavie atestate în Europa și Orient. În această lungă evocare, evreii mor pentru credință sau se sinucid pentru ea, iar autorul, punând totodată accent pe suferința evreiască, amintește că aceia care se supuneau astfel morții în numele religiei erau numiți sfinți. Totuși, dacă este un apel la empatie în fața acestor suferințe, cartea este și un apel la împărtășirea speranței 66. La rândul lui, Shimon Bernfeld, rabin și erudit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]