5,276 matches
-
Ceea ce urmează să fac nu este indiferent, pentru că nu orice aș face este la fel de bine sau de rău. „Ce e de făcut?“ În spatele acestei întrebări se ascunde tortura pe care o induce în noi posibilul, faptul de a nu putea experimenta în spațiul realului două sau mai multe dezlegări la o unică problemă existențială. Nehotărârea se hrănește din teroarea în fața ireversibilității realului: de îndată ce mă voi hotărî, voi decide asupra unui curs al lucrurilor care le va exclude pe toate celelalte. Nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul se anulează nu în actualizare, ci în neființă. Moartea ratatului este efectul pe care îl are în conștiință deriva posibilului înspre neant. Bovaricul, în schimb, în afară de paloarea destinului său trădat, nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prostia ale cărei victime - proști și prostiți - suntem cu toții, prostia cea mai ofensivă și cea mai nocivă - nimeni nu o recunoaște și nimeni nu se plânge și nu suferă din cauza ei. Ea trece nevăzută, rămâne neobservată, deși, după ce-am experimentat-o câteva zeci de ani, suntem cu toții temeinic așezați în ea. Să facem totuși această deosebire: între cel care a încremenit în proiectul marxist pentru că, dintr-un motiv sau altul, s-a îndrăgostit cândva de el și pentru că, dintr-un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cuprindere a omului: ta perata erau limitele presupuse și deduse, limitele pământului, ale mării, ale cerului, ale astrelor, ale universului însuși, deci limitele care făceau parte din recuzita teoretică a unor cosmologii forjate pe baza imaginației. Întrucât nu puteau fi experimentate direct, ele erau „cunoscute“ prin delegație: parcurgerea unor suprafețe de asemenea proporții nu stătea decât în putința zeilor. De aceea, în două din locurile unde apare în Iliada, cuvântul face parte din vocabularul zeilor. În primul caz, Zeus vorbește cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
are obârșia în ținuturi necunoscute, a căror depărtare e sugerată poetic prin referirea la „capetele pământului“. Dar și această utilizare a lui perata ges ne arată, deopotrivă, în ce măsură cuvântul peras se aplică primordial la o limită care nu poate fi experimentată nemijlocit și care, ca atare, nu poate fi decât presupusă și dedusă. În același sens, Parmenide<ref id=”1”>DK 28 B 10, 7.</ref> vorbește despre „limitele astrelor“ (perat’ astron) păzite de un cer „atotcuprinzător“ și constituindu-se el
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la câte un sofist ca Prodicos, la Platon sau la Aristotel. În primă instanță, grecii au gândit limita într-o formă care se situează la jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, „intuită“ în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sunt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o însoțește. Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. „Depășirea limitei“ este un concept modern de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a proceda, de a trece la realizarea operei. Fără acest sfârșit anticipativ nașterea operei nu este cu putință. Artistul este, așadar, un agent al limitei, cel ce o poartă în sine, cel care are cultul ei, care o cultivă, o experimentează, care așază în limită și care, astfel, face ca ceva să ajungă la prezență, deci să fie. Dar ce se petrece în cazul omului? Există o limită a lui? Care este limita omului? Dacă limita este sfârșitul datorită căruia un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ni se spune în subtitlu, o fenomenologie, o cercetare a fenomenului tragic așa cum îl găsim în viața reală. Pentru a găsi specificul tragicului în sfera vastă și nediferențiată a nenorocirii umane, autorul recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă, drept care tragicul este determinat ca „întâlnire a unei ființe conștiente finite cu propria sa finitudine percepută ca limită“. Limita, așadar, peras în elină, stă în centrul acestei fenomenologii a tragicului care, prin forța împrejurărilor, devine un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Așteptam o reacție vie, polemică din partea teologilor ortodocși, dar ea întârzie. Numai frumusețea proporțiilor unei cruci, făurită din verticală și orizontală, îi mărește expresivitatea și îi accentuează simbolismul. În dorința de a pune în valoare sensul sacru al crucii am experimentat în numeroase exerciții „crucea de lumină“, o cruce cu verticala și orizontala cu goluri egale, dispuse ritmic, asemenea unor ferestre prin care lumina trece nestânjenită. Această modalitate de expresie plastică urmărește să sugereze sensul major al creștinismului, aspirația spre lumină
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
genele, cât și un mediu, există o corelație intrinsecă între genotipul copilului (caracteristici de personalitate moștenite genetic) și mediul respectiv. Cele trei procese dinamice ale interacțiunii dintre personalitate și mediu sunt: (a) interacțiunea reactivă indivizii diferiți, expuși aceluiași mediu, îl experimentează, îl interpretează și reacționează la acest mediu în maniere diferite;(b) interacțiunea evocativă personalitatea individului evocă răspunsuri distincte din partea celorlalți; c) interacțiunea proactivă indivizii selectează sau creează medii proprii. Pe măsură ce copilul crește, influența interacțiunii proactive devine din ce în ce mai importantă. Studiile gemelare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de o viziune integratoare asupra contemplării creației artistice. Poziția profesorului de literatură comparată citează aici o idee esențială exprimată de T.S. Eliot, care afirmă în Tradition and Individual talent că niciun artist, oricare ar fi arta în al cărei domeniu experimentează, nu creează sens prin el însuși, ci prin comparație cu o întreagă tradiție; mai mult, ceea ce se întâmplă în crearea unei opere de artă noi se întâmplă simultan în toate operele de artă care o precedă 49. Textul semnat de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în citare - autorul citează tabloul cu sau fără menționarea titlului său -, iar celălalt în descrierea ekphrastică a tabloului. În ordinea discursului romanesc, primul fragment care evocă pânza flamandă aparține personajului principal. Antipa își amintește ziua când vizitează casa Baroni și experimentează o nouă senzație: starea de angoasă. În acest context se referă vocea auctorială la imaginea creată de Pieter Janssens Elinga. Așa cum se poate remarca, este vorba de o referință lacunară, o citare ce omite titlul picturii: În aceeași seară am
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
finală a romanului, este precedat de scrisoarea lui Iustin pe care doctorul Vlad i-o înmânează Ioanei. Fragmentul epistolar reia problematica ilustrată în tablou - cecitatea -, în două rânduri. Pe de o parte, scriindu-i Ioanei despre stările pe care le experimentează, despre viața alături de Codruța, Iustin vorbește despre speranță ca despre o formă de orbire: Dar nu putem trăi fără frică, fără obsesii și mai ales fără speranță - această orbire absolut necesară"36. De cealaltă parte, - primatul observației îi aparține lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plan social, sanitar, medical, pediatric, geriatric, bioetic, de securitate, educativ etc., o antropologie implicită (politicile vieții), pe care cercetătorul o scoate la lumină și o discută în spațiul public. Să încheiem printr-o remarcă asupra eticii cercetării: uneori, antropologia politicului experimentează unele probleme în a menține o atitudine descriptivă sau explicativă liberă de orice dimensiune normativă: critică socială, angajament politic, exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
preanestezii și a utilizării competente a tehnicilor de anestezie loco-regională. Durerea este privită ca un fenomen subiectiv sau ca o percepție a unor experiențe emoționale sau senzitive neplăcute, asociate cu un injuriu actual sau potențial. Durerea poate fi percepută sau experimentată de un individ doar atunci când impulsuri certe ajung la nivelul “minții conștiente” și sunt interpretate ca fiind dureroase . Practica stomatologică este legată de durere și, deși durerea este simptomul care aduce pacientul în cabinetul stomatologic, tot ea îl îndepărtează de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ventriculare. Profilaxia accidentelor alergice la anestezicele loco-regionale se face printr-o anamneză atentă, prin care se precizează dacă pacientul folosește de rutină sau a folosit unele medicamente care sunt susceptibile de sensibilizări: sulfamide, antibiotice, aspirină etc., sau dacă a mai experimentat accidente alergice la substanțele folosite în anestezia loco-regională. La acești pacienți se va face o pregătire atentă cu antihistaminice de sinteză (Tavegil, Tagamet, Calciu Sandoz, Clorfeniramin, Clorocalcin, Claritine). Tehnica de efectuare a anesteziilor loco-regionale trebuie să fie perfectă, având o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
importanță în deceniile următoare. Iradierea cu raze X s-a dovedit eficace în combaterea cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens) la pomii fructiferi, a ciupercii (Ustilago nuda) din sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în primul rând la dezinfectarea semințelor și a organelor vegetative (tuberculi, bulbi etc.) destinate păstrării. Folosirea electricității și a mijloacelor electromagnetice. Curentul electric este folosit în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
antibioticelor și fitoncidelor. Antibioticele sunt produse de metabolism ale unor ciuperci sau bacterii, care deși au un cost ridicat, se extind și în combaterea bolilor plantelor, fiind folosite la tratarea semințelor, tratarea solului sau a plantelor în vegetație. Au fost experimentate cu succes numeroase antibiotice, dovedindu-se acțiunea lor bactericidă sau virusocidă (E. Rădulescu, 1967; I. Bobeș, 1977). Actidiona (Cicloheximida), obținută ca subprodus la fabricarea streptomicinei, este indicată în combaterea ciupercilor care produc făinări (Erysiphe sp., Podosphaera leucotricha), tăciunii (Ustilago maydis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. „...Din punct de vedere tehnic se dovedește a fi un iscusit și inspirat mânuitor al uneltelor, pentru ca forma sa nu rătăcește pe lângă idee sau plan, ci coexistă în diegeză. Mai mult Molin, îndrăznește să experimenteze și idei din sculptura modernă: valorează cu pricepere plinul, golul și lumina în beneficiul spațiului plastic cu valență artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul formei, să croiască în piatră caractere și să alcătuiască o lume comică și arhaică în același timp, parodică și hieratică, expresivă nu prin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
complicații În secția de terapie intensivă sau de personalul chirurgical care este familiarizat cu pacientul traumatizat; 9. tratamentul conservator trebuie efectuat Într-un spital În care actul chirurgical poate fi realizat imediat, la nevoie. Aceasta necesită nu numai un chirurg experimentat În traumatisme, dar și anestezist, sală de operații și bancă de sânge PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT OPERATOR Incizia mediană Resuscitare circulatorie energică Manevra Pringle Localizarea rapidă la nivelul ficatului a leziunii hepatice Decizie rapidă a atitudinii terapeutice Mobilizarea lobilor hepatice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
inutil pentru numărul 1, dar necesar la sfârșit, când trebuie să încercuiască întreaga mulțime, grupă de obiecte. Familiarizarea copiilor cu număratul obiectelor din mulțimi (grupuri) diferite având unul, două sau trei obiecte, compararea și aprecierea globală a cantității, indicând sau experimentând verbal în care grupă sunt mai multe (puține) obiecte, se realizeză în cadrul activităților comune prin joc didactic și exerciții cu material individual: ,,Numără și spune câte jucării ai în coșuleț”, ,,Să aducă fiecare copil câte două jucării”, ,,Numără și spune
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
modelelor de comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important și respectat, tratat cu seriozitate, simpatie; astfel, el va învăța ușor regulile grupului dacă va simți că aparține acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaționarea cu grupul va fi pozitivă, copilul își va menține un echilibru stabil cu sine însuși și cu mediul social și ambiental. În învățământul frontal, relația principală dintre educatoare și fiecare copil în parte este
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
activitate plăcută. Pornind de la ideea că activitatea în grup poate duce la formarea mai multor idei și la revizuirea unora dintre ele, în lucrarea de față se valorifică numeroase metode și tehnici noi, apărute în diverse publicații, care au fost experimentate în activitatea cu preșcolarii. Metoda ,,Turul galeriei” este o metodă folosită pentru stimularea gândirii critice. Această metodă se folosește în activitățile pe bază de exerciții cu material individual, având ca temă compunerea și descompunerea unui număr, compunerea și rezolvarea de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]