10,920 matches
-
troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare sau având corpul ovoidal sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ). În ceea ce privește funcția idolilor plați de tip troian, aspectele religioase sunt evidente; ei sunt probabil amulete protectoare ale femeilor gravide, ale fecundității și nașterii În ceea ce privește România, cele mai vechi descoperiri de idoli «en violon» și
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Un alt aspect important al discuției privește pandantivele/plăcile rombice și circulare ceramice, de aur sau cupru, având 1-4 perforații sau proeminențe circulare pe fața superioară (motive în ronde-bosse). Probabil ele sunt, de asemenea, reprezentări antropomorfe feminine, plate, de schematizare extremă (între altele, descoperiri la: Ariușd, Bălțați, Brad, Cărbuna, Hăbășești, Malnaș, Poduri etc.) - D. Monah, 1997, p. 135-144, 199; 2003; D. Monah et alii, 2003, p. 118, no. 226; p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj, 2005, p. 88, fig. 4
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
își răscumpere greșeala prin activități sau atitudini reparatoare (să-și ceară iertare, săși recunoască greșelile, să se angajeze că nu va mai face asemenea fapte etc.). Pedeapsa fizică această formă de pedeapsă în general presupune dispariția comunicării. Ea reprezintă forma extremă de soluționare a problemei și este expresia neputinței de care dă dovadă adultul în educația pe care o practică. Prin urmare, părinții care se ascund în spatele expresiei „Nu ascultă decât de băț”, dovedesc în realitate o incapacitate de comunicare eficientă
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
și valorile unei culturi sunt consistente între ele; integrare normativă măsura în care valorile grupului devin norme efective pentru membrii; integrare comunicațională schimbul interpersonal de semnificații; integrare funcțională este tipul de integrare în raport cu schimbul de servicii; ea variind de la interdependență extremă la autonomie individuală înaltă (W. Landecker, 1951). 2. Managementul serviciilor de îngrijire la domiciliu Conceptul de politica socială desemnează: 1. orientarea principală si, respectiv, obiectivele ce se urmăresc a se realiza în sfera sociala, pe termen lung, mediu si scurt
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pentru femeia de la Comarque sau un bizon pentru una din femeile de la Angles sur l’Anglin (B. și G. Delluc, 1995). O a doua fază a figurilor feminine poate fi plasată în Magdalenianul superior, cuprinzând gravuri a căror stilizare este extremă: picioarele sunt reduse la un trunchi alungit, corpul reprezentat printr-un apendice, capul nu este niciodată figurat, iar brațele și sexul nu apar decât foarte rar. B. și G. Delluc (1995) au numit aceste reprezentări feminine FFS (figurină feminină schematizată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă. Ea diferă însă de statuetele germane prin membrele repliate, care dau impresia că statueta este așezată (J. K. Kozlowski, 1992). Observăm deci, că stilizarea extremă a figurilor feminine pare să apară mai devreme în arta Europei Centrale, față de cea din Vest, unde, pe un palier cronologic contemporan, se mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei modelate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
tot s-a poleit cu aur / Zeiței aspre să-i închini un taur! E sărbătoare-n cercul lui Saturn.” Odată cu Casa a Noua (1979), hermetismul de factură modernistă din Cercuri la Elsinore și Călărețul de aer (1976) - întemeiat pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către formele tradiționale ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând cititorul de-a lungul coridoarelor misterioase ale
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
el reprezenta „echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile morbide ale romantismului baudelairian. Temă obsedantă, destinul omului și al poetului, minat de contradicțiile interioare ale ființei, este tratată cu aplecare spre atitudinile extreme, cu preferință pentru imaginile funebre, pentru înmormântări și viziuni autoscopice. Este probabil cel mai bacovian dintre poeții români care și-au propus, programatic, o intelectualizare a poeziei în sensul lui Ion Barbu. Observându-se lucid în jurnalul său, ținut din
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Fata fără lună, și evocând anii războiului. Un fragment de nedisimulată autobiografie romanțată, înscrisă în intervalul 1938-1944, dă substanța volumului Zeii prind șoareci. Substantivele din titlu numesc militarii germani („zeii”) din patrulele ce arestau, noaptea, inși fără căpătâi („șoareci”). Subiectivitatea extremă și frecventele confuzii de date exclud posibilitatea utilizării textului ca sursă documentară, însă climatele mediilor descrise (gazetăresc, literar, interlop) și atmosfera de epocă sunt reconstituite, în schiță, autentic. D. Stelaru este un exemplu clar de poet care, acceptând o convenție
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Basarabia, „gruparea” din Bolgrad. Prima carte, cuprinzând nuvela Renașterea, îi apare în 1931. Înzestrat cu darul observației detaliate și șocante, S. scrie romanele Însemnările unui flămând (1936), Studentul din Bugeac (1937) și Fiul poporului (1939), în care sunt speculate situații extreme, într-o tentativă de a descoperi virtuțile trăirilor totale și autentice. Registrul rămâne însă minor. SCRIERI: Renașterea, Bolgrad, 1931; Însemnările unui flămând, introd. D. V. Barnoschi, București, 1936; Studentul din Bugeac, București, 1937; Fiul poporului, București, 1939. Repere bibliografice: Teodor
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
mâniei și revoltei, proza lui de ziar excelează printr-o polemică dusă frecvent până la maxima virulență pamfletară. S. își valorifică în pamflete resursele talentului artistic. Acestea sunt mai puțin bogate și variate decât cele argheziene, dar efectele literare ale caricaturizării extreme, prin asocierea, de pildă, a umanului cu zoologicul, se dovedesc, nu o dată, notabile. Speculând, bunăoară, în jurul expresiei „țară eminamente agricolă”, gazetarul se întreabă, sarcastic, de ce nu am avea, măcar la departamentul agriculturii, miniștri ierbivori și propune premierului să pună în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman a raporturilor de muncă: „om-ciocan”, „om-roată”, „om-spadă”, „om-condei”, „om-carte”, toți fiind în contradicție cu homo sapiens dezvoltat armonios. Mult mai aproape de acest ideal este viața țăranului care „în adevăr are toate elementele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specificitatea interviurilor furnizate de reprezentanții celor trei categorii. Mai concret, liderii sunt plasați la una dintre extremele acestui continuum, iar membrii inactivi la celălalt capăt, în timp ce membrii activi se situează undeva, la mijloc, manifestând în discurs caracteristici ale ambelor categorii extreme. Voi detalia această caracterizare în rândurile care urmează. În primul rând, discursurile reflectă măsuri diferite ale sentimentului eficacității personale și ale stimei de sine, care corelează pozitiv cu disponibilitatea pentru implicare. Locatarii pasivi ai scărilor sunt cel mai puțin dispuși
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule înalt persistente de sărăcie extremă și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule înalt persistente de sărăcie extremă și marginalizare; • suportul social financiar pentru cei în nevoie - deși erodată drastic ca valoare, alocația pentru copii a reprezentat un instrument eficient de prevenire a sărăciei extreme, contribuind în mod crucial la susținerea „pe linia de plutire” a segmentului celui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule înalt persistente de sărăcie extremă și marginalizare; • suportul social financiar pentru cei în nevoie - deși erodată drastic ca valoare, alocația pentru copii a reprezentat un instrument eficient de prevenire a sărăciei extreme, contribuind în mod crucial la susținerea „pe linia de plutire” a segmentului celui mai sărac. Alocația pentru copii s-a degradat în câțiva ani: de la aproximativ 10% din salariul mediu în 1989 la aproximativ 3-4% în 1993, menținându-se la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca sistem la nivel național destul de târziu (de-abia în 1995), practic se dezagregase până în 2001. Venitul Minim Garantat introdus prin Legea nr. 416/2001 a îmbunătățit mult accesul la resurse financiare minimale de trai pentru cei aflați în sărăcie extremă. Deși există încă probleme legate de cofinanțarea programului de către autoritățile locale din comunitățile sărace (care au venituri din taxe locale reduse, având însă mulți beneficiari de VMG), noul sistem funcționează mult mai bine decât cel anterior, prevăzând și stimulente pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor care nu se califică pentru ajutorul social. Dezvoltarea sistemului de ajutoare sociale de urgență, importantă în sine, nu a fost de natură a acoperi decât parțial deficitul de resurse al celor aflați în sărăcie și mai ales în sărăcie extremă; • serviciile de asistență socială s-au concentrat asupra tratării unor probleme grave deja constituite, spre acțiuni de urgență/de tip „pompieristic”, intervenție în criză, dar puțin capabile să dezvolte programe de prevenire a riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvolte programe de prevenire a riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii și a întăririi capacității de integrare socială a celor în dificultate are ca rezultat creșterea și chiar consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă și excluziune socială; 3. Instituționalizarea - singura formă de asistare socială a persoanelor cu situații grave a fost și încă este instituția: instituții pentru copiii abandonați, dar și pentru copiii din familii foarte sărace sau dezorganizate a căror stare de dificultate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale acestei planete și permite explorarea altora, reprezentanți ai statelor lumii au văzut într-o serie de aspecte sociale un posibil obstacol în atingerea obiectivelor nonsociale și au decis să le asimileze obiectivelor lor de dezvoltare. Acestea sunt: eradicarea sărăciei extreme și a foametei (reducerea la jumătate a proporției celor care trăiesc cu sub un dolar pe zi, ca și a celor ce suferă de foame); asigurarea universalității învățământului primar; promovarea egalității de gen și întărirea rolului femeii (prin reducerea disparităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UN, 2003). În prezent se vorbește despre o creștere economică de ale cărei rezultate să beneficieze în mai mare măsură săracii (pro-poor growth, shared growth sau progressive growth) - altfel spus, despre politici focalizate pe combaterea sărăciei severe și a disparităților extreme de venit, care să aibă ca rezultat o creștere a veniturilor săracilor mai rapidă decât cea a veniturilor medii pe economie. O strategie care are în vedere susținerea celor aflați în situații defavorizate pentru a le facilita accesul pe piața
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat Obiective Indicatori Eradicarea sărăciei și foamei extreme Procentul populației sub un dolar pe zi (valori PPC) Diferența medie a venitului săracilor față de pragul de sărăcie Cota din consumul național a celei mai sărace chintile Prevalența copiilor subponderali (sub 5 ani) Proporția populației care trăiește sub nivelul minim
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venitul mediu; absorbția sărăciei pensionarilor; politică salarială orientată spre scăderea sărăciei și creșterea ocupării (vizând creșterea în ritm mai rapid a salariului minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă); suport special pentru copiii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă; asigurarea unor adăposturi temporare pentru persoane/familii fără locuință; reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Dintre cele șapte subobiective PNAinc listate mai sus, cele trei subobiective referitoare la venitul minim pentru fiecare cetățean sunt vizate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]