4,085 matches
-
de o existență derealizată pentru a fi realizată, manifestată în realitate 8. În clipa de atunci ființa este reală, dar are ea o existență propriu-zisă? Manifestarea ei nu rămâne tăinuită, ceea ce încă nu se arată întrucât este un act al facerii de sine ca ascundere absolută? Căci manifestarea ca atare este opera existenței, realitatea fiind chiar manifestarea exteriorității ca aparență sau fenomen 9. Și atunci, ce se manifestă în clipa adevărată a acestei existențe derealizate, ce se fenomenalizează fără să se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare și zămislitoare, lumea unei neîncetate geneze, a unui nesfârșit reînceput. Lume în mișcare, în facere, în actul lumirii, al creșterii spre ființă, precum imaginile care arată seninul translucid, transparența celor prevăzute și întrevăzute 21, liniștea solidă, sonoră, în care cuvintele vibrează ca într-o diafană cutie de rezonanță. Fluviul vorbelor de aur este imaginea care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginile care arată seninul translucid, transparența celor prevăzute și întrevăzute 21, liniștea solidă, sonoră, în care cuvintele vibrează ca într-o diafană cutie de rezonanță. Fluviul vorbelor de aur este imaginea care ilustrează poate cel mai fericit dublul orizont al facerii, în cuvânt și în lumină, în cuvântul care luminează și însămânțează. Căci a vorbi poetic înseamnă a vedea nemăsurat; cuvântul nu doar dă de văzut ci se vede, strălucește în lumina propriei apariții și în cea a lumii în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întemeierii - e doar izvorârea, văpaia suflării de duh, enthousiasmos-ul răpirii, locuirea în zeu, în nimicul din care toate se stârnesc. Toate încep, stau să apară, să se desfășoare în firea Firului divin; toate în Unul, înfășurate în același sens al facerii. Dar tabloul acesta vine de dincolo, din firescul petrecut demult, din netimpul slăvirii în slavă; acum - aici - elogiul "e uzurpat de când e în eclipsă/ divinul. Harfe în preajma înghețului, când ți se/ domolește entuziasmul și e în scădere/ ardoarea-ți. Apoteoze
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvântului și se face lucru crescut, ca orice viu care are puterea dispunerii și a înălțării? Căci stând în deschis, poemul stă în vedere, în raza privirii. Se arată de la sine întrucât vine de la sine. Are darul ființării, împlinindu-și facerea în orizontul înțelegerii. Iar ceea ce se face este o zidire de imagini, arhitectura însuflețită de visul creșterii. Astfel încât, pe de altă parte, " Frunziș imaginar/ elixir din care nicicând/ nu s-a adăpat/ conjurația nisipului". Să fie atât de străină imaginația
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în slujba facerii, întrețesut în lucrarea luminii. Căci în lumină, el e dezvăluit, convertit și orientat spre ființă 81. Lumina și bezna sunt cele două fețe ale unei unice imagini sau - mai bine - fața și reversul oricărui fenomen 82. Văzutul și nevăzutul se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a eului nu mai are natura unui subiect coagulant, fibra unui nucleu tare, devine fluidă, evanescentă, neutră 89. Dar actul acestei resorbții se spune în chiar întoarcerea sa în potență, dă de văzut desfacerea care pune - apocaliptic - temeiul unei noi faceri 90: "Prin pietrele roșii sclipind în deșert/ trupul meu trece cu aripi în nori/ aleargă prin orizonturi mărite/ se dezleagă de marile promisiuni/ și devine aer și umbră". Vederea respiră, spuneam, urmând însă mișcarea acestui spațiu curbat; expiră tot ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Pitești, 2012, pp. 184-187. 16 Mi-aștept amurgul, în vol. Poemele luminii. 17 Autoportret, în vol. Nebănuitele trepte. 18 Risipei se dedă florarul, ciclul Corăbii cu cenușă; Nu sunt singur, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 19 Facere ce exprimă "năzuința formativă" (nisus formativus) la modul ei stihial (elementarizant), tendința de a afla forma originară ce hrănește începutul și dezvoltarea unei creații. Cf. Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, ed. cit., pp. 156-175. 20
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 53). 52 O revelație fulgurantă, care nu dă decât "mireasma clipei noastre de noroc", "minunea clipei sfărâmând lumină" (Elegie, în Călătoria continuă, ed. cit., p. 67), atunci când "însăși fața și chipul după care al nostru/ este închipuit de la facere în lut/ într-o secundă orbitoare o vom întrezări" (Noaptea de anul nou, în op. cit., p. 53). 53 Vol. Un viitor obosit, Editura Augusta, Timișoara, 1998, p. 71. 54 Vol. Trandafirul și clepsidra (1985), în Dan Damaschin, Denecuprinsul, Casa Cărții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
diferențele individuale, dar și strivitoare cât miticul cer uranic primordial, prin aceea că dau glas unei indiferențe pe măsură. Contează cum ai putea fi, cine ai putea deveni, nu cum și cine ești deja. Atunci când posibilul e promovat de o facere cu putință covârșitoare, cvasi-miraculoasă, fapticul deja împlinit se găsește cumva strivit sub lama ei impetuoasă de buldozer, transformat într-o simplă masă amorfă și doar rezistentă; chestiunea naturii lui proprii devine superfluă, dacă nu chiar ridicolă. Avid de viitor, buldozerul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înclina demn, fără luptă, dinaintea rapacei animalități. Venise acum rândul lui să piardă femeia ajutată tot de el să le scape printre degete și regelui, și generalului; trebuia să se dovedească la fel de meșter în desfacerea legăturii lor pe cât fusese în facerea ei, căci ambele sunt laturile aceleiași priceperi. Cu înțelepciunea vârstei, hotărâ mai cu cale să cedeze impasibil în fața taurinului său rival, deși undeva în străfundul prometeic al minții lui decise ca pierderea să fie mai puțin totală decât părea. Pasife
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acestor teorii, doctrine; -�aleg�nd din trecutul disciplinei ceea ce ar �corespunde� unei �linii actuale�, unei �mode�, �n func?ie de idei �de real interes� sau de idei �la mod?� etc. Fiindc? nu putem ignora trecutul disciplinei noastre cu p?timirile facerii ei �n timp, nu putem evita efortul de a ne cunoa?te antecesorii, contemporanii ?i consocia?îi f?r? a ne submina propria pozi?ie. Nu putem pretinde c? �ne-am n?scut gata sociologi�. Cei care ?i-au asumat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou mai clar al devenirii sociologiei, �n care s? repereze nume mari, fapte, institu?îi etc. care au marcat-o. Putem urm?ri devenirea disciplinei �n momentele diferite ale (re)facerii ei ?i prin �tablourile sinoptice� al evenimentelor politice, faptelor ?i institu?iilor sociale ?i al operelor principale din sociologie ?i din disciplinele socioumane conexe, ca ?i prin bibliografiile organizate �ntr-un mod c�ț se poate de sistematic. Studen?îi mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
crimat? ?i aproape f?r? resurse. �n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce o slujise at�ț de bine! �n Germania, unde a fost mobilizat? s? asiste la facerea noului stat, leg?turile sale ambigue cu filosofia ?i angoasa fascinat? de jignirile publice aduse istoriei, �nfr�neaz? mersul sociologiei pe c?ile ce-i fuseser? trasate; str?lucitoarele promisiuni au fost spulberate de ciumă brun?. Despre sociologia englez? (al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
românească de la Putna și Cronica moldo-polonă, cu Letopisețul lui Azarie, Letopisețul cel moldovenesc în prelucrarea lui Gr. Ureche și Letopisețul Țării Moldovei al lui N. Costin scriu că bătălia de la Lipnic a avut loc la 20 august în anul de la Facerea Lumii 6978, adică anul 1470, dar precizează că evenimentul s-a petrecut înainte de sfințirea mănăstirii de la Putna, din 3 septembrie. Astfel, din confruntarea acestor izvoare interne și coroborarea lor cu relatările celor străine, rămâne definitiv stabilit că incursiunea lui Mamak
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a fi prima vizată de "hibridizare" și "mutații" globale. În războiul cultural și cognitiv postmodern, "zestrea culturală" a națiunii rămâne lestul care asigură stabilitatea și direcția ei de mers. Este aspectul definitoriu al unui popor, aflat într-o permanentă re/facere, dar în cadrele sale proprii de referință. Ca forță organică a unei nații, cultura nu poate fi redusă la civilizație, ce rezumă achizițiile mecanice și tehnice. Deschiderea culturală are o importanță capitală deoarece infuzează și inovează "zestrea". Calibrarea vechiului cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Climate for Entrepreneurship and SMEs. St. Gallen, KMU Verlag HSG, 2006. Fukuyama F., Trust. Încredere, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet XX Press, București, 1999. Gamble, A., Regional Blocs, World Order and the New Medievalism, Macmillan, Londra, 1996. Gates, B., @faceri cu viteza gândului. Spre un sistem nervos digital, traducere de Ana Maria Georgescu, Editura Amaltea, București, 2000. Gaworecki, M., Don't Be Fooled by Corporate Greenwashing, WireTap, 22 April 2003, [online], available: http://www.alternet.org/story/15699/. Global governance
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Hungtinton, Ciocnirea civilizațiilor, ro.scribd.com/doc/48265180. 28 Thomas Friedman, The Olive Tree, Anchor Books, New York, 2000. 29 Ralph Waldo Emerson, Essays, Quotes. 30 Rosalind, Resnick, "Cybertort The New Era", în National Law Journal, A1, 1994. 31 Bill Gates, @faceri cu viteza gândului. Spre un sistem nervos digital, traducere de Ana Maria Georgescu, Editura Amaltea, București, 2000. 32 www.wikipedia.org. 33 Kurt Rohner, Ciber-Marketing, traducere de Bogdan Moraru, Editura All, București, 1999, p. 1. 34 Jacques Ellul, What I
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ani de viață, impresionează tenacitatea cu care și-a urmat misiunea sa sfântă de PREOT, forța cu care a știut să biruiască obstacolele, înălțându-se și după calvarul celor 13 ani petrecuți în închisoare, mereu înălțându-se, înspre Dumnezeu, prin facerea de Bine. Asupra noastră a semănat mult Bine, cu generozitate și noblețe, a știut să privească adânc, în suflete, până la descoperirea filonului de aur. A modelat în oameni, după caz, credința, dreptatea, rafinamentul. Avea răbdare să discute cu fiecare, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Malin”, dar spune multe: Deschid cartea, cartea geme. Deschid cartea, cartea geme. Înfrigurat caut o pagină ce-mi stăruie În cap și În suflet că o spaimă, ca o halucinație. Aproape plâng. Caut o pagină albă, albă că strigatul de facere a Sfintei Fecioare Maria. Îmi scufund față adânc; adânc În spumă și lutul acestei cărți, pana dau de lumina zilei. Dintr-un tunel de diamant, un tânăr Hercul Îmi face semne; vrei să citești pagina pe care nu o găsești
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nerușinare) să umplem sticlele golite cu petale de prun. Mai mult, spre seară, Încercând să ne Întoarcem acasă, Îngerul ne-a tăiat drumul și ne-a pedepsit. Mai În glumă, mai În serios, ne-a șoptit: ,, Dimineața cu genunchii pe facere/ M-a aruncat la Începutul pădurilor/ Împărțindu-mă În cântece și drumuri/ Meșterii venind să taie pentru viori/ Mi-au aflat numele din gură toporului./ Prima minune a fost când au găsit un poet/ Întemeietor de neliniști, cu scară pusă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un rol însemnat în apariția creatorilor și în "lustruirea" mulțimii ideilor născătoare însă își găsesc locul într-un plan mult mai ambițios, acela de a oferi un tratat de istorie a sociologiei. Am împărțit lumea ideilor care au contribuit la facerea sociologiei în două mari etape: presociologia și sociologia propriu-zisă, iar pe gânditorii aparținând celor două etape i-am divizat în precursori și creatori. Aceasta mi-a permis să disting atât profunzimea ideilor, cât și valoarea contribuțiilor personificate. Am optat astfel
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sau nu, au contribuit la fundamentarea adevărurilor care compun corpul deosebit de bogat și variat ideologic și paradigmatic al sociologiei. Istoria sociologiei asumă sarcina de a aduce la lumină trecutul sociologiei, momentele ce au marcat un drum lung și sinuos al facerii sale ca știință, lupta pe care au dus-o gânditorii pentru a curăța interpretările cu privire la viața socială de denaturările furnizate de simțul comun, de experiența cotidiană a oamenilor confruntați cu problematica vieții, pentru a pătrunde întreaga complexitate a vieții sociale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și nevasta și slugile-mi. E-al meu ! - IV, p. 109). La Eschil, corul punea sub semnul întrebării posibilitatea ca oamenii să-l susțină în vreun fel pe ocrotitorul lor : Prietene, spune ce har ai primit în schimb/ pentru harul facerii binelui ?/ Unde sunt sprijinul și ajutorul din partea/ unor ființe trăind o singură zi ?/ Ai uitat becisnica lor neputință. La Victor Eftimiu, muritorii îi sunt la fel de nerecunoscători lui Prometeu ca și Zeus, persecutorul lui actual, care nu mai ține seama că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
hârtie, original, sigiliu oval, în ceară roșie, deteriorat, filigran; Mențiune în Grigore Găneț, Costică-Ioan Gârneață, op. cit., p. 193, nr. 777 1835 august 13 ‹Iași›. Departamentul Treburilor din Lăuntru comunică Isprăvniciei ținutului Fălciu urmare jalbei unor negustori din Huși că aprobă facerea unei salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]