4,787 matches
-
cum sînt capitalismul și socialismul. Are de asemenea mai mult sens să întrebi oamenii dacă acum se simt mai liberi să spună ceea ce gîndesc, decît se simțeau sub vechiul regim, în loc să pui întrebări despre instituții guvernamentale care nu le sînt familiare. Într-o democrație stabilă, a vota înseamnă a alege între mai multe partide hotărîte să mențină regimul democratic. În țările post-comuniste, competiția politică este, înainte de toate, o competiție între regimuri. De aceea, chestionarul BND se concentrează pe evaluarea formelor alternative
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
reale", pozitivă pentru societățile libere din Europa Centrală, dar negativă în Belarus, unde președintele Lukașenko a manipulat procesul electoral și a îngrădit democrația. Noile instituții stimulează resocializarea politică: populația trebuie să se obișnuiască cu ele și, totodată, cu absența instituțiilor familiare din perioada comunistă. Evaluările inițiale ale unei noi democrații nu sînt definitive sau fixe; ele sînt doar începutul unui proces de reacție în care cererile populației reacționează la guvernarea oferită de elite, pînă ce se atinge un echilibru. Gradul de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
aprilie 1797, în G.St.APK, I. HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 82, f. 82. 113 "Ces idées, ces suppositions ne paroissent nullement extraordinaires", era de părere Ignatius Mouradgea d'Ohsson, căruia îi era familiară gândirea politică otomană (cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 310). 114 "Tous leș illusions sur le sort de la Pologne constată același Mouradgea d'Ohsson doivent maintenant se dissiper", deoarece, la 9 august 1797, reprezentanții diplomatici ai celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
alt eu însumi îmi șoptise tot timpul că da. Contemplam, în timp ce rătăceam pe străzi, în timp ce rămâneam minute lungi în fața vitrinelor, a caselor frumoașe pe care mi se părea că nu le mai văzusem până atunci, sau dimpotrivă mi se păreau familiare deși îmi erau necunoscute, în timp ce mă uitam la un câine prost și fără stăpân, care nu știa ce să facă, încotro s-o ia și de cine să se atașeze, oprindu-mă să mă uit la un copil tâmp și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi așa de misogin la simpla vedere. Cu toata acestea la masă mi se păru că ea avea dreptate: nu se vorbește într-o primă vizită nimic rău despre femei, din politețe pentru stăpâna casei. Mai târziu, când relațiile devin familiare și dacă gazda are destul spirit să facă la rândul ei considerații nu prea măgulitoare pentru bărbați, subiectul poate distra pe toată lumea. Matilda ne servi pentru început foarte gustoase ciuperci, făcute nu știu cum, în orice caz atât de bune încît Clara
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să plec la facultate pot lucra mai bine odihnit. E chinuitor să te prindă astfel somnul. Precis că iar am dormit patru, cinci ore în poziția asta." Mă întinsei și fui mirat că eram totuși lungit și nu simții atingerea familiară a cristalului de pe birou și a scaunului de sub mine. Deschisei ochii și atunci sării brusc în picioare. Nu la birou, ci pe o masă ruginită de fier adormisem. Un bec aprins spânzura în tavan. O ușă de metal, niște pereți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și la început, la deratizare, această primă zi în noua mea muncă fu bogată. Tocmai mă gândeam în tăcere și pentru întîia oară, ce făcuse Matilda înainte de a se căsători? Evreul ei o luase de fată mare? Când o voce familiară mă strigă: "Petrini! Noroc! Ce e cu tine, n-ai mai dat nici un semn de viață!" Recunoscui glasul, era al lui Ion Micu, dar îmi văzui de copac și nici nu-i răspunsei, nici nu-mi întorsei privirea. Am vorbit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
clipe înaintea ochilor fantomele victimelor lor), dar nu numai marii scelerați au coșmarul sfârșitului, ci și egoiștii de toate nuanțele, de la cei care au trăit pe spinarea altora, până la cei care n-au iubit pe nimeni. Cât de apropiată, de familiară e moartea, cât de amestecată e ea printre treburile noastre și cu cât humor simplu stăm de vorbă cu ea, ca Ivan Turbincă, acest erou care îi trăgea de-atîtea ori clapa. N-o să trăiesc cât lumea și n-o să mor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înalta lor semeție, foșnetul pașilor mei călcând peste straturi de frunze și crengi moarte, îmi pricinuiau o intensă beție lucidă. Fiorul era de singurătate absolută, fiindcă nu împrumutam pădurii simboluri și nici nu mă simțeam văzut de ea cu priviri familiare. Nici o "corespondență", deși îi simțeam ecourile care de departe se amestecau cu mirosurile, culorile și sunetele... qui chantent les transports de l'esprit et des sens... Mă străduisem câtva timp să obțin această corespondență, puneam mâna cu afecțiune pe scoarța
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca pe mine însumi, să știu cine sânt fără să stau de vorbă cu ei, ultima mea amintire, și cea mai puternică, fiind marea manifestație pe care o privisem dinafară și când toate expresiile lor îmi erau spontan și firesc familiare și descifrabile? (La a doua, când eram și eu printre rânduri, acest sentiment era deja mai turbure, din pricina acelui coleg care fusese luat brutal dintre noi și îl văzusem cum se proptise cu picioarele în bordura trotuarului, cu pistolul în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă auzea bine, era prinsă și ea de o emoție? "Unde vreți să stați?" o întrebasem. Se așezase fără să-mi răspundă, cu spatele la geamuri, își trăsese scaunul cu o mișcare fermă și pusese mâna pe listă fără timiditate, ca o familiară a localului. Chelnerul apăru, și ea se uită la el în sus și îi spuse că nu vrea decât păstrăvi prăjiți și spaghete milaneze. "Nu vă recomand păstrăvi, zise el, sânt prea mici și n-au nici un gust... Nu rămân
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai gândi că nu dorm, sub pleoapele închise, văzui stele multicolore explodând în cascade de lumini, văi amețitoare cu ape uriașe, valuri oceanice încremenite într-un îngheț cosmic, îmi apăru apoi silueta mamei scuturând și întinzînd rufe pe sârmă, viziune familiară și dulce, liniștită, eternizată parcă într-o lume în care nimeni nu moaie... Dar deja visam de mult și mă chinuia o sfâșietoare, totuși senină dorință, nu-i puteam vedea chipul și ea nu vroia să se întoarcă. O strigam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mult de formă, fiindcă ușa se deschise în același timp și cineva intră în odaie (senzația mea fu mai degrabă că "năvăli", prin siguranța pașilor și parcă a unui fel de gălăgie pe care o fac cei care ne sânt familiari și nu se sinchisesc dacă ne surprind, să zicem, goi în pat, sau chiar în baie). "Eeei, nu se doarme de Anul nou, trezește-te, domnule, o să ai destul timp să lenevești până la celălalt... Așa îți primești tu musafirii?... Ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
presus de orice, era fericită să descopere că toate era la locul lor. Amintirea încercărilor prin care trecuse o făcuse să creadă că putea fi altfel, că universul coșmarurilor era real, iar acest glob ospitalier, doar o amăgire. Era reconfortant, familiar, odihnitor, ca un vechi ursuleț de pluș, tocit. Scena era completată de discul palid al Lunii care plutea în plan îndepărtat. ― Cum ne simțim astăzi? Realiză că meditehniciana vorbea cu ea. ― Foarte rău. Anumite persoane îi spuseseră, odată, că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Câțiva nori zdrențuiți ascundeau luminile orașelor îndepărtate, populate de oameni nepăsători, care nu aveau habar de indiferența absolută a cosmosului față de ei. Ceva sări și căzu în pat lângă ea. dar de data asta ea nu tresări. Ripley recunoscuse forma familiară pe care o strânse la piept neluând în seamă miorlăiturile de protest. ― Totul e-n ordine, Jones. Am reușit, suntem salvați. Îmi pare rău că te-am speriat. Totul va fi bine de-acum. Totul va fi în ordine. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
studie expresia în timp ce ea le parcurgea.) Dar poate că mă repet. Ripley studia o imagine holografică. O femeie plinuță și cam palidă, în etate de șaizeci de ani. Arhetipul mătușii Domnului Oricare. Trăsăturile ei nu spuneau nimic, nu aveau nimic familiar. Nu izbutea să stabilească o legătură între această bătrână și fetița pe care o lăsase pe Pământ. ― Amy, murmură ea. Burke mai avea două documente, pe care le citi încet în timp ce Ripley continua să privească holograma. ― Cancer. Hmmm. N-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu trăsături fixate într-un rictus organic. Simți cum ceva o înhăță din mers. Genunchii i se înmuiară și i se tăie respirația și nu mai apucă să urle. Dar mâna era omenească și aparținea unui corp captiv cu chip familiar. Figura lui Carter Burke. Geamătul pe care-l auzi nu mai avea nimic omenesc: ― Ripley. Ajută-mă. Simt ceva în mine. Doamne, mișcă. O, Dumnezeule... Se holba la e. Depășise stadiul ororii. Nimeni nu merita o asemenea pedeapsă. ― Ține. Degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
percepute este mai mare, iar dacă se utilizează propoziții simple și mai mare. Formele geometrice sunt mai ușor percepute decât literele izolate. Dacă se utilizează cuvinte fără sens, sunt percepute mai ușor acele cuvinte în care succesiunea literelor este mai familiară în limba respectivă. Printre condițiile eficienței tehnicii tachistoscopice menționăm: * necesitatea controlării exacte a timpului de expunere și iluminației; * fixarea de către subiect a privirii în centrul suprafeței stimulative și pregătirea lui pentru percepere printr-o comandă adecvată, dată cu 1-2 secunde
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
max de la 65 m pentru acomodare și de la 20 m sau max 450 m pentru convergență), mărimea obiectului este determinată pe baza imaginii de pe retină și a unor semnale indirecte, cum ar fi prezența în câmpul vizual a unor obiecte familiare, forma obiectelor, culoare etc. În fenomenul de constanță a mărimii intervin și componente perceptive cum ar fi impulsurile kinestezice de la mușchii ciliari și ai globului ocular, urmele cutano-kinestezice ale experienței tactile cu obiectul. Tehnica experimentală utilizată de P. Fraisse pentru
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care-l pot avea acum este să observ cât de pregătiți sunt." Poate că toate detaliile i-ar putea dezvălui câte ceva. Neggen spuse - în engleză: - Ce speri să afli din descoperirea unor astfel de nave? Auzind limba care-i era familiară, Gosseyn deveni conștient că în sinea sa se contura un scop. Pentru mai târziu... Incredibil - iarăși - acești Troog trebuie să știe de acum, felul în care ei învățaseră engleza, pentru că aici folosiseră o metodă de a o transmite altcuiva. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Avu impresia unui zâmbet fugar. "Așteaptă sosirea lui Enin. Aceasta este singura ei preocupare. Cred că încă mai e furioasă pe tine." Brusc nu mai avu timp să se gândească la asta. Frumoasa mașină tocmai se oprea în fața unei clădiri familiare, uriașe, albe. ...Doctorul Lester Kair își mută privirea la dispozitivul de vizualizare, se îndreptă spre un scaun și se așeză. Ochii aceia cenușii, pătrunzători, erau larg deschiși și păreau să privească fix spre peretele din fața lor. Nimeni nu spunea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
crivățul rusesc. Oamenii își săpaseră mici grădini, în care creșteau trandafiri, zarzavaturi și, desigur, pisici. Apăruse însă un dement la televizor, căruia apropiații îi spuneau „tovarășul Nicolae Ceaușescu“, iar lumea de rând „nea’ Nicu“ sau „Ceașcă“ (ultima denumire sugera ceva familiar și-afectuos, aproape imposibil de înțeles), și lucrurile o luaseră razna. În 20 de ani, nebunul de la televizor reușise să pună la pământ tot ce clădiseră ceilalți într-un secol: dărâmase casele și tăiase bulevarde isterice pe direcția privirii (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se lăsau salutate. O dată pe lună, grămada asta informă de viață putredă și-obiceiuri încremenite se prelingea din coconul apartamentelor, pentru a se dezmorți seara la ședința de bloc. Chiriașii fugeau, știau ei ce știau. Cele două scări pompau figuri familiare, prelungite în capot, trening sau pijama și dornice să te pupe și să socializeze. Fiecare simțea nevoia să spună ceva. Blocul nu mai era bloc, ci o haină imensă, încăpătoare, pe care-o purtau toți locatarii (mai puțin cerșetorul clandestin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
băcănie. Umbrele jucau nepotrivit pe ziduri, oricând bănuiai că poate sosi cineva. Tocmai când mă pregăteam să lărgesc gaura, de undeva din interior a sărit o clapetă. S-a auzit clar zgomotul: TRAC!, scurt și spart. E genul de sunet familiar, care îți rămâne în urechi când se umblă la întrerupătorul defect de la baie. M-am ferit brusc, ca și cum mi-ar fi sărit o așchie. Umbrele de pe hol au început și ele să pâlpâie, pereții s-au apropiat și fanta minusculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
co-autoriat despre modul în care să se defășoare lucrurile. Omul trecuse de la împăcare la revoltă și de la mănuși la bisturiu: tăia elegant felii din ura lui controlată și le distribuia impecabil prin spațiu. Sentimentul suna cunoscut, semnătura gândurilor îmi părea familiară, ca și evoluția evenimentelor spre catastrofă. Aviatorul meu epistolar n-avea nimic din demnitatea bunicului Vitalian, la manșa Messerschmitt-ului său ascuțit: casca nu-i flutura în vânt, iar zgomotul bubuitor al elicelor nu ridica privirile admiratoarelor. Gloanțele nu păcăneau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]