3,417 matches
-
ale Cmax sau ASC ale Rasilez între 20 % și 30 % . În cazul 3 administrării împreună cu atorvastatină , la starea de echilibru , ASC și Cmax ale Rasilez au crescut cu 50 % . Administrarea concomitentă de Rasilez nu a avut niciun impact semnificativ asupra farmacocineticii atorvastatinei , valsartanului , metforminului sau amlodipinei . Prin urmare , nu este necesară ajustarea dozei de Rasilez sau a acestor medicamente administrate concomitent . Biodisponibilitatea digoxinei poate fi ușor scăzută de către Rasilez . Datele preliminare sugerează faptul că irbesartanul poate scădea ASC și Cmax ale
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
medicații concomitente , se recomandă prudență . Suc de grepfrut Datorită lipsei informațiilor , nu poate fi exclusă o posibilă interacțiune între sucul de grepfrut și aliskiren . Sucul de grepfrut nu trebuie consumat împreună cu Rasilez . Warfarină Nu au fost evaluate efectele Rasilez asupra farmacocineticii warfarinei . Alimente S- a demonstrat că mesele cu un conținut mare de lipide reduc considerabil absorbția Rasilez . 4. 6 Sarcina și alăptarea Sarcina Nu există date privind utilizarea aliskirenului la femeile gravide . Rasilez nu s- a dovedit a fi teratogen
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
indiferent de sex , vârstă , indicele masei corporale și etnie . 8 ASC este cu 50 % mai mare la vârstnici ( > 65 ani ) decât la subiecții tineri . Sexul , greutatea corporală și etnia nu au influențe relevante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii aliskirenului . Farmacocinetica aliskirenului a fost evaluată la pacienții cu diverse grade de insuficiență renală . ASC și Cmax relative ale aliskirenului la subiecții cu insuficiență renală au fost de 0, 8 până la de 2 ori mai mari decât valorile observate la
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
sex , vârstă , indicele masei corporale și etnie . 8 ASC este cu 50 % mai mare la vârstnici ( > 65 ani ) decât la subiecții tineri . Sexul , greutatea corporală și etnia nu au influențe relevante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii aliskirenului . Farmacocinetica aliskirenului a fost evaluată la pacienții cu diverse grade de insuficiență renală . ASC și Cmax relative ale aliskirenului la subiecții cu insuficiență renală au fost de 0, 8 până la de 2 ori mai mari decât valorile observate la subiecții sănătoși
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
echilibru . Aceste modificări observate însă nu s- au corelat cu gravitatea insuficienței renale . Nu este necesară ajustarea dozei inițiale de Rasilez la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la severă , cu toate că trebuie acționat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală severă . Farmacocinetica aliskireului nu a fost afectată semnificativ la pacienții cu boală hepatică ușoară până la severă . În consecință , nu este necesară ajustarea dozei inițiale de aliskiren la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la severă . 5. 3 Date preclinice de siguranță Potențialul carcinogen
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
ale Cmax sau ASC ale Rasilez între 20 % și 30 % . În cazul 12 administrării împreună cu atorvastatină , la starea de echilibru , ASC și Cmax ale Rasilez au crescut cu 50 % . Administrarea concomitentă de Rasilez nu a avut niciun impact semnificativ asupra farmacocineticii atorvastatinei , valsartanului , metforminului sau amlodipinei . Prin urmare , nu este necesară ajustarea dozei de Rasilez sau a acestor medicamente administrate concomitent . Biodisponibilitatea digoxinei poate fi ușor scăzută de către Rasilez . Datele preliminare sugerează faptul că irbesartanul poate scădea ASC și Cmax ale
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
medicații concomitente , se recomandă prudență . Suc de grepfrut Datorită lipsei informațiilor , nu poate fi exclusă o posibilă interacțiune între sucul de grepfrut și aliskiren . Sucul de grepfrut nu trebuie consumat împreună cu Rasilez . Warfarină Nu au fost evaluate efectele Rasilez asupra farmacocineticii warfarinei . Alimente S- a demonstrat că mesele cu un conținut mare de lipide reduc considerabil absorbția Rasilez . 4. 6 Sarcina și alăptarea Sarcina Nu există date privind utilizarea aliskirenului la femeile gravide . Rasilez nu s- a dovedit a fi teratogen
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
indiferent de sex , vârstă , indicele masei corporale și etnie . 17 ASC este cu 50 % mai mare la vârstnici ( > 65 ani ) decât la subiecții tineri . Sexul , greutatea corporală și etnia nu au influențe relevante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii aliskirenului . Farmacocinetica aliskirenului a fost evaluată la pacienții cu diverse grade de insuficiență renală . ASC și Cmax relative ale aliskirenului la subiecții cu insuficiență renală au fost de 0, 8 până la de 2 ori mai mari decât valorile observate la
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
sex , vârstă , indicele masei corporale și etnie . 17 ASC este cu 50 % mai mare la vârstnici ( > 65 ani ) decât la subiecții tineri . Sexul , greutatea corporală și etnia nu au influențe relevante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii aliskirenului . Farmacocinetica aliskirenului a fost evaluată la pacienții cu diverse grade de insuficiență renală . ASC și Cmax relative ale aliskirenului la subiecții cu insuficiență renală au fost de 0, 8 până la de 2 ori mai mari decât valorile observate la subiecții sănătoși
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
echilibru . Aceste modificări observate însă nu s- au corelat cu gravitatea insuficienței renale . Nu este necesară ajustarea dozei inițiale de Rasilez la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la severă , cu toate că trebuie acționat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală severă . Farmacocinetica aliskireului nu a fost afectată semnificativ la pacienții cu boală hepatică ușoară până la severă . În consecință , nu este necesară ajustarea dozei inițiale de aliskiren la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la severă . 5. 3 Date preclinice de siguranță Potențialul carcinogen
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
ale copiilor sau adolescenților . Pacienți cu insuficieță renală : RILUTEK nu este recomandat pentru utilizare la pacienții cu insuficiență renală , deoarece nu s- au efectuat studii cu doze repetate pentru acest grup ( vezi pct . 4. 4 ) . Vârstnici : Pe baza datelor de farmacocinetică , nu există instrucțiuni speciale pentru utilizarea RILUTEK la acest grup de pacienți . Pacienți cu insuficiență hepatică : ( vezi pct . 4. 3 , pct . 4. 4 și pct . Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți . Boală hepatică sau valori inițiale ale
Ro_926 () [Corola-website/Science/291685_a_293014]
-
mică . Meta- analiza care a inclus acest studiu și pe cele descrise mai sus a relevat un efect mai puțin marcat al riluzolului asupra ratei de supraviețuire , comparativ cu placebo , cu toate că diferențele au rămas semnificative statistic . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Farmacocinetica riluzolului a fost evaluată la voluntari sănătoși de sex masculin după o administrare unică pe cale orală de 25 până la 300 mg și după administrare pe cale orală de doze repetate de 25 până la 100 mg , de două ori pe zi . 5
Ro_926 () [Corola-website/Science/291685_a_293014]
-
aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra mortalității și morbidității cardiovasculare . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice La subiecți sănătoși , administrarea concomitentă de hidroclorotiazidă și telmisartan nu pare să afecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanțe . Absorbție : Telmisartan : După administrare orală concentrațiile maxime de telmisartan se ating în 0, 5- 1, 5 ore după administrare . Biodisponibilitatea absolută pentru telmisartan administrat în doze de 40 mg și 160 mg a fost de 42 % , respectiv
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
mg . La 3 ore după de la administrare , concentrațiile plasmatice sunt similare , indiferent dacă telmisartanul a fost administrat în condiții de repaus alimentar sau cu alimente . Este probabil ca mica reducere a ASC să nu determine o scădere a eficacității terapeutice . Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este lineară în cazul administrării dozelor cuprinse între 20 și 160 mg , cu creșteri disproporționale ale concentrației plasmatice ( Cmax și ASC ) , în cazul creșterii progresive a dozelor . După administrări repetate , telmisartanul nu se acumulează semnificativ în
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
fost > 20 ore . Hidroclorotiazidă : La om , hidroclorotiazida nu este metabolizată în organism și este eliminată ca substanță aproape nemodificată prin urină . Aproximativ 60 % din doza orală se elimină ca substanță nemodificată într- un interval de 48 ore . Pacienți vârstnici : Farmacocinetica telmisartanului nu diferă la vârstnici față de cei cu vârste sub 65 ani . Sex : Concentrațiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2- 3 ori mai mari la femei decât la bărbați . Însă , în studiile clinice , nu s- au constatat creșteri
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
un clearance mediu al creatininei de 90 ml/ min , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit . La pacienți anurici , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 34 ore . Pacienți cu insuficiență hepatică : Studiile de farmacocinetică la pacienți cu insuficiență hepatică au arătat o creștere a biodisponibilității absolute de până la aproape 100 % . Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare nu este modificat la pacienții cu afectare hepatică . 5. 3 Date preclinice de siguranță În studiile preclinice de
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra mortalității și morbidității cardiovasculare . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice La subiecți sănătoși , administrarea concomitentă de hidroclorotiazidă și telmisartan nu pare să afecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanțe . Absorbție : Telmisartan : După administrare orală concentrațiile maxime de telmisartan se ating în 0, 5- 1, 5 ore după administrare . Biodisponibilitatea absolută pentru telmisartan administrat în doze de 40 mg și 160 mg a fost de 42 % , respectiv
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
mg . La 3 ore după de la administrare , concentrațiile plasmatice sunt similare , indiferent dacă telmisartanul a fost administrat în condiții de repaus alimentar sau cu alimente . Este probabil ca mica reducere a ASC să nu determine o scădere a eficacității terapeutice . Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este lineară în cazul administrării dozelor cuprinse între 20 și 160 mg , cu creșteri disproporționale ale concentrației plasmatice ( Cmax și ASC ) , în cazul creșterii progresive a dozelor . După administrări repetate , telmisartanul nu se acumulează semnificativ în
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
fost > 20 ore . Hidroclorotiazidă : La om , hidroclorotiazida nu este metabolizată în organism și este eliminată ca substanță aproape nemodificată prin urină . Aproximativ 60 % din doza orală se elimină ca substanță nemodificată într- un interval de 48 ore . Pacienți vârstnici : Farmacocinetica telmisartanului nu diferă la vârstnici față de cei cu vârste sub 65 ani . Sex : Concentrațiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2- 3 ori mai mari la femei decât la bărbați . Însă , în studiile clinice , nu s- au constatat creșteri
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
un clearance mediu al creatininei de 90 ml/ min , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit . La pacienți anurici , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 34 ore . Pacienți cu insuficiență hepatică : Studiile de farmacocinetică la pacienți cu insuficiență hepatică au arătat o creștere a biodisponibilității absolute de până la aproape 100 % . Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare nu este modificat la pacienții cu afectare hepatică . 5. 3 Date preclinice de siguranță În studiile preclinice de
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra mortalității și morbidității cardiovasculare . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice La subiecți sănătoși , administrarea concomitentă de hidroclorotiazidă și telmisartan nu pare să afecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanțe . Absorbție : Telmisartan : După administrare orală concentrațiile maxime de telmisartan se ating în 0, 5- 1, 5 ore după administrare . Biodisponibilitatea absolută pentru telmisartan administrat în doze de 40 mg și 43 160 mg a fost de 42
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
mg . La 3 ore după de la administrare , concentrațiile plasmatice sunt similare , indiferent dacă telmisartanul a fost administrat în condiții de repaus alimentar sau cu alimente . Este probabil ca mica reducere a ASC să nu determine o scădere a eficacității terapeutice . Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este lineară în cazul administrării dozelor cuprinse între 20 și 160 mg , cu creșteri disproporționale ale concentrației plasmatice ( Cmax și ASC ) , în cazul creșterii progresive a dozelor . După administrări repetate , telmisartanul nu se acumulează semnificativ în
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
de telmisartan marcat 14C , glucuronidul reprezintă 11 % din radioactivitatea măsurată în plasmă . Izoenzimele citocromului P450 nu sunt implicate în metabolizarea telmisartanului . Hidroclorotiazidă : Aproximativ 60 % din doza orală se elimină ca substanță nemodificată într- un interval de 48 ore . Pacienți vârstnici : Farmacocinetica telmisartanului nu diferă la vârstnici față de cei cu vârste sub 65 ani . Sex : Concentrațiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2- 3 ori mai mari la femei decât la bărbați . Însă , în studiile clinice , nu s- au constatat creșteri
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
clearance mediu al creatininei de 90 ml/ min , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit . La pacienți anurici , timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 34 ore . 44 Pacienți cu insuficiență hepatică : Studiile de farmacocinetică la pacienți cu insuficiență hepatică au arătat o creștere a biodisponibilității absolute de până la aproape 100 % . Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare nu este modificat la pacienții cu afectare hepatică . 5. 3 Date preclinice de siguranță Nu s- au efectuat
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
comparativ cu voluntarii de aceeași vârstă și fără insuficiență hepatică . În plus , valorile ASC și Cmax ale metabolitului N- demetil au fost semnificativ crescute , cu 154 % și , respectiv , cu 87 % , la pacienții cu ciroză față de cei cu funcție hepatică normală . Farmacocinetică populațională : La pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară , concentrațiile medii la starea de echilibru plasmatic au fost cu 20- 50 % mai mari pentru dozele investigate de 20- 80 mg de trei ori pe zi , comparativ cu voluntarii sănătoși . Valoarea Cmin a
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]