3,378 matches
-
l-a făcut celebru: "Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française", pe care a publicat-o în perioada 1953 - 1964 (6 volume și un supliment), dar Academia Franceză l-a premiat la 15 iunie 1950, la simpla prezentare a primului fascicul, cu "Prix Saintour". Și-a creat propria casă de editură, în anul 1951, reunind, în jurul său, o echipă formată din câțiva colaboratori, printre care: "Alain Rey", "Josette Rey-Debove" și "Henri Cottez". Dicționarul său a cunoscut de atunci diferite ediții, sub
Paul Robert () [Corola-website/Science/312105_a_313434]
-
a proiecta și a construi oscilatori (împreună cu A.M. Prochorov). În 1956 a sustinut teza de doctorat având ca temă “A Molecular Oscillator” (un oscilator molecular) care a rezumat lucrările teoretice și experimentale în a crea un oscilator molecular folosind un fascicul de amoniac. În 1955 Basov a constituit un grup pentru investigarea frecventei de stabilitate a oscilatorilor moleculari. Împreună cu elevii săi și colaboratorii A.N. Oraevsky, V.V. Nikitin, G.M. Strakhosvky, V.S. Zuev și alții, doctorul Basov a studiat dependența frecventei oscilatorului
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
pentru a produce molecule lente. A investigat funcționarea oscilatorilor cu rezonatoare în serie. A realizat fază de stabilizare a frecventei klystron prin intermediul unor oscilatoare moleculare, a studiat procesul de tranziție în oscilatoarele moleculare și a realizat un oscilator folosind un fascicul de amoniac. Ca rezultat al acestor investigații, oscilatoarele cu o stabilitate a frecventei de 10^-11 au fost realizate în 1962. În 1957 Basov a început să lucreze la proiectarea și construirea unui oscilator cuantic în domeniul optic. Un grup
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
a sugerat utilizarea unui puls răspândit. În 1961, împreună cu O.N. Krokhin și Yu.M. Popov, Basov a propus trei metode diferite pentru a obtine temperaturi negative în semiconductori în prezența directă și indirectă a tranzițiilor (excitare optică, utilizarea unui fascicul cu electroni rapizi). În 1964, laserii cu semiconductori și excitații electronice au fost realizați (împreună cu O.V. Bogdankevich și A.N. Devyatkov); și ceva mai tarziu, laserii cu excitații optice au fost construiți (împreună cu A.Z. Grasiuk și V.A
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
pe bază de diode laser. În prezent, o structură logică a sistemelor optoelectronice produce 10^10 operații pe secundă pentru prelucrarea optică a datelor care este în curs de dezvoltare. Studiile radiaîiilor ale unor gaze rare condensate sub acțiunea unui fascicul puternic au fost inițiate în 1966 de către Basov și colaboratorii lui (V.A. Danilychev, Yu.M. Popov) și au fost primii care au obținut în anul 1970 un laser cu emisii în câmpul ultraviolet vid. În 1968 Basov (în cooperare
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circulă seva brută. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma și rămân pereții celulari formând tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circulă seva elaborată. Vasele se grupează, formând fascicule, si sunt însoțite de celule cu rol de hrănire și de susținere. La plante cu creșteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce țesut liberian spre exterior și lemnos spre interior,determinând îngroșarea rădăcinii și tulpinii. El
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
ul reprezintă un țesut al fasciculului fibrovascular al vaselor liberiene din plante prin care se conduce hrana produsă în frunze, la tulpină, rădăcină și organele reproducătoare. Termenul provine din limba greacă φλοῦς φλό-ος phlóos care înseamnă scoarță. Principalele substanțe care sunt transportate prin acest sistem este
Floem () [Corola-website/Science/311405_a_312734]
-
o veverița zburătoare albastră care are legată în jurul ochilor o bandană roșie cu două găuri pentru ochi. El este bazat în mare pe "Superman", fiind capabil să zboare cu viteze de pește 900.000 de mile pe oră, trage cu fascicule laser din ochii săi, are vedere "X-Ray", are super rezistență, auz supersonic, poate să dea timpul înapoi și are suflu de gheață. El este de obicei văzut făcând "treaba de casă", până când aude pe cineva strigând după ajutor. De fapt
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
a fotografia direct spectrele aștrilor pe care îi țin sub observație. <br> Spectrometrul se folosește, de asemenea, în gemologie / mineralogie. "Principiul de funcționare este următorul:" Se iluminează cu ajutorul sursei de studiat o fantă îngustă; o prismă, lentilă colimatoare fac paralel fasciculul de lumină care cade pe fața de intrare a prismei sau a rețelei de dispersie; după dispersia luminii o a doua lentilă dă pe un ecran o serie de imagini juxtapuse, fiecare corespunzând unei lungimi de undă. Această serie de
Spectroscop () [Corola-website/Science/312441_a_313770]
-
și accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni). Pe linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
-a de nervi cranieni). Pe linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
origine sau terminali ai nervilor cranieni (nucleii echivalenți) și a unor nuclei proprii. De asemenea la nivelul trunchiului cerebral se gasesc numeroase aferențe și eferențe nervoase destinate nucleilor echivalenți sau proprii. Trunchiul cerebral reprezintă și un punct de trecere pentru fascicule ascendente și descendente, o parte dintre ele formând decusații la acest nivel. Trunchiul cerebral, ca și restul segmentelor sistemului nervos central, se dezvoltă din tubul neural. La polul rostral, tubul neural va dezvolta o serie de 3 vezicule: prozencefalul, mezencefalul
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
este un rizom gros, subteran, lung până la 30 cm, oblic-ascendent. El este acoperit cu resturi de pețioluri din anii precedenți, în formă de solzi bruni și este fixat prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive. Structura rizomului este polistelică, formată din fascicule în număr variabil, inegale și turtite, având lemnul în centru, înconjurat de liber, dispuse în așa fel încât alcătuiesc împreună o formă cilindrică întreruptă. Nu apare niciodată cambiu și ca o consecință nici îngroșări secundare nu se formează. Frunzele cresc
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
sumare, format și toate celelalte. În timp ce Data Media făcea studiile de impact și cercetare a pieței. „Ziarul de duminică” era conceput ca un fel de „Sunday Times” românesc, un săptămânal enorm de 64 de pagini, format mare, alcătuit din opt fascicule pe domenii de interes. Un asemenea săptămânal trebuia să fie o sinteză a tuturor celorlalte săptămânale și publicații, să cuprindă: viață politică internă, viața politică externă, viață culturală, afaceri sau economie, istorie, fragmente incitante din cărțile interesante pe cale de apariție
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
săptămână. Publicația trebuia să copleșească cititorul și concurența prin abundența de material din toate domeniile, informații exacte și multe, bine scrise. Limbajul trebuia să fie simplu, sobru, concis. Cred că cel mai important element de atracție era existența mai multor fascicule, care permiteau membrilor familiei să-și aleagă fiecare suplimentul pe care voia să-l citească, altfel spus, să nu aștepte până când unul dintre ei termina de citit întreaga revistă. Era limpede că un asemenea ziar nu exista și nu existase
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
Proiectul enorm a fost doar suspendat și în așteptarea unor vremuri mai bune din punct de vedere financiar, am hotărât să plecăm la drum cu un singur fascicol, cel care ar fi stârnit cele mai mai surprize - cel cultural. Adică fasciculul cultural să devină suplimentul cultural al „Ziarului financiar”, o apropiere aparent ciudată, dar foarte firească între oamenii de afaceri și oamenii de cultură. Au urmat alte luni de reașezare, încheiate cu apariția, la 26 mai 2000, a „Ziarului de duminică
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
cristale, în urma cercetărilor începute la Universitatea din Cambridge în 1912. Legea pe care a descoperit-o, și care va purta numele său, a făcut posibil calculul poziției relative a atomilor în cadrul unui cristal prin analiza modului în care acesta difractă fasciculele de raze X (și mai târziu fasciculele de neutroni sau electroni). În urma discuțiilor cu tatăl său, acesta a construit la Universitatea din Leeds (Anglia) primul spectrometru cu raze X. ""Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X."" Lawrence
William Lawrence Bragg () [Corola-website/Science/310248_a_311577]
-
Cambridge în 1912. Legea pe care a descoperit-o, și care va purta numele său, a făcut posibil calculul poziției relative a atomilor în cadrul unui cristal prin analiza modului în care acesta difractă fasciculele de raze X (și mai târziu fasciculele de neutroni sau electroni). În urma discuțiilor cu tatăl său, acesta a construit la Universitatea din Leeds (Anglia) primul spectrometru cu raze X. ""Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X."" Lawrence era cel mai mare dintre copii lui
William Lawrence Bragg () [Corola-website/Science/310248_a_311577]
-
va avea marginea irizată în violet și o altă poziție extremă pentru irizația în roșu. Există o poziție intermediară pentru care pata va avea suprafața minimă, în care caz vom avea o regiune de concentrare maximă a luminii albe. Dacă fasciculul incident pe lentilă este cilindric și paralel cu axa optică, pata este circulară, iara raza acesteia este luată ca măsură a aberației cromatice, purtând numele de aberație cromatică transversală principală și are expresia: unde: Pentru caracterizarea aberațiilor cromatice ale lentilelor
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
ori lipsa aberațiilor sferice. Ambele aberații a punctelor axiale și deviația de la condiția sinusului, cresc rapid în cele mai multe sisteme necorectate. -aberațiile obiectelor laterale. astigmatism Un punct O (Fig6) la o distanță finită de axă este în general, slab proiectat dacă fasciculul cu originea în el traversează sistemul și devine prea îngust. Fasciculul nu întâlnește suprafața reflectatoare sau refractivă la unghiuri care să convină și deci va fi astigmatic. Raza principală care trece prin focar se numește rază principală și astfel putem
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
de la condiția sinusului, cresc rapid în cele mai multe sisteme necorectate. -aberațiile obiectelor laterale. astigmatism Un punct O (Fig6) la o distanță finită de axă este în general, slab proiectat dacă fasciculul cu originea în el traversează sistemul și devine prea îngust. Fasciculul nu întâlnește suprafața reflectatoare sau refractivă la unghiuri care să convină și deci va fi astigmatic. Raza principală care trece prin focar se numește rază principală și astfel putem spune că razele fascicului se întâlnesc nu într-un punct ci
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
circa 100 metri adâncime, într-un tunel circular de 27 km lungime, construit în 2006 în apropiere de orașul Geneva. La Torino, aflat la o distanță de circa 700 km de Geneva, s-au construit instalații adecvate de recepționare a fasciculelor de neutrini lansate de la CERN. Există deja fotograme înregistrate pe discuri dure conținând imagini de la bombardamente de particule efectuate la energii enorme; tipărite pe hârtie și stivuite unele peste altele ele ar atinge înălțimea Turnului Eiffel. În aceste fotograme apar
Materia întunecată () [Corola-website/Science/309172_a_310501]
-
Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Muzeul va deveni, în primul rând, șantierul ideal de elaborare a "Dicționarului limbii române", denumit și "Dicționarul Academiei" ( DA), sarcină pe care Academia Română i-o încredințase lui Sextil Pușcariu, încă din 1906. Publicat mai întâi în fascicule, Dicționarul- tezaur va cuprinde cinci tomuri, grupând literele A-B, C, D-De, F-I și J-L (până la cuvântul "lojniță"), care au văzut lumina tiparului între 1913-1949. La realizarea acestei opere lexicografice de mari proporții, considerate „una dintre culmile
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
sunt utilizate conform standardelor publicate de IRDA (Infrared Dată Association). Telecomenzile și celelalte dispozitive ce utilizează transmiterea de date în infraroșu folosesc LED-uri (light-emitting diodes) pentru a emite radiație infraroșie care este direcționată de o lentilă plasticată într-un fascicul îngust. Fasciculul este modulat și se deschide și închide pentru a cripta date. Receptorul utilizează o fotodioda din silicon pentru a converti radiația infraroșie în curent electric. Răspunde numai semnalului pulsatoriu creat de transmițător și filtrează schimbările radiației infraroșii din
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]