3,332 matches
-
și Henric al II-lea Puterile regelui. Sub Francisc I și Henric al II-lea, Franța cunoaște o întărire a autorității monarhice. Concepția însăși despre puterea regală tinde să evolueze. Noțiunea medievală a regelui ca prim suzeran, vîrf al piramidei feudale, deținînd prin încoronare un caracter religios, se completează cu trăsături împrumutate din dreptul roman: regele este singurul suveran în regatul său și nu are de dat socoteală supușilor săi. El îi poate consulta în cadrul stărilor generale, dar nu este obligat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fac parte; în 1547, o reglementare încredințează fiecăruia dintre ei administrarea unui sfert din regat și, în 1559, ei primesc titlul de "secretari de stat". Instituțiile provinciale. Domeniul regal tinde să se confunde cu regatul prin dispariția ultimelor mari principate feudale: actul unirii provinciei Bretagne cu Franța este semnat în1532; trădarea conetabilului de Bourbon care a trecut în slujba lui Carol Quintul în 1523 antrenează, în 1531, confiscarea provinciilor Bourbonnais și Auvergne. Doar Casa de Albret păstrează importante domenii în sud-vest
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prime părți a secolului al XVII-lea. Într-o țară abia refăcută din tulburările secolului precedent, o nobilime turbulentă încearcă, fie prin complot, fie prin război civil, să se opună progresului absolutismului monarhic, referindu-se la vechile valori cavalerești sau feudale, în timp ce, copleșită de impozite, populația se revoltă în strigăte de "Trăiască regele fără gabelă (taxă pe sare)" și găsesc adesea în clerul sau seniorul local un apărător contra cerințelor comisarilor regali (document 2, p. 209). Este și momentul în care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar statul are nevoie de bani, se vede
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Teroarea la ordinea zilei la 5 septembrie și, la 17, o lege a suspecților alimentează ghilotina, la Paris mai ales, dar de asemenea la Bordeaux, Marsilia, Lyon... Pentru a răspunde cererii populare, se suprimă radical și fără despăgubire toate drepturile feudale la 17 iulie 1793 și, pentru că criza financiară se agravează și speculația crește, se decretează, la 29 septembrie, maximul general al prețurilor și salariilor. Dar este nevoie și de victorie. Și aceasta va veni, dar nu fără dificultate. Armata, făcută
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și muncitorii, în ansamblu, sînt satisfăcuți de Imperiu și ar fi constituit pentru acesta cel mai ferm sprijin, dacă li s-ar fi cerut, dar nu a fost cazul. Marea cucerire din 1793, care a însemnat suprimarea totală a drepturilor feudale, nu este reconsiderată, accesul la proprietate nu mai este imposibil, recrutarea nu exercită încă o presiune insuportabilă și aceasta convine lumii rurale. Cît despre muncitori, ei au în mod cert foarte puține libertăți, obligația *cărții de muncă și interzicerea asocierii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aburi 1787 Constituția Statelor Unite Mozart: Don Giovanni 1788 Convocarea Stărilor generale 1789 5 mai Adunarea Stărilor generale 17 iunie Adunarea devine națională 20 iunie Adunarea devine constituantă 14 iulie Luarea Bastiliei Iulie "Marea Frică" la sate 4 august Abolirea regimului feudal și a privilegiilor 26 august Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului 5-6 oct. "Zilele din Octombrie": regele revine în Paris 2 nov. Bunurile clerului la dispoziția națiunii 1790 20 martie Declarația de pace cu lumea 12 iulie Constituția civilă a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
septembrie Victoria de la Valmy 22 sept. Proclamarea Republicii 1793 21 ian. Executarea lui Ludovic al XVI-lea 24 febr. Mobilizarea a 300000 oameni Martie Începutul insurecției din Vandeea 24 iunie Votarea Constituției anului I 17 iulie Abolirea totală a drepturilor feudale 23 august Mobilizarea în masă 5 sept. Teroarea la ordinea zilei 17 sept. Legea suspecților 25 sept. Legea maximului (a prețului maximal) 1794 Insurecția poloneză 26 mai Victoria de la Fleurus 27 iulie (9 thermidor, anul II) Căderea lui Robespierre 1795
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
financiară acordată regelui, ea este, în fapt, fixată de puterea regală și nu este deci gratuită decît cu numele. Corvoadă. Este o muncă cerută țăranilor de către stăpîn în calitatea sa de proprietar al pămîntului sau de senior. Credință. În vocabularul feudal. Fidelitate jurată de vasal seniorului său. Criptoportic. Galerie subterană cu boltă care servește drept asiză unui edificiu superior (templu, portic de forum). Curia regis, Curtea regelui. În Evul Mediu, anturajul apropiat al regelui familia sa, cunoștințele apropiate, clericii săi -, vasalii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Colbert arendează unui grup de bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să ridice în bloc venitul din aceste impozite fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care îl are un parlamentar de a cere guvernului explicații, urmate de un vot pentru politica sa. Învestire. Ceremonie în cursul căreia este înarmat un cavaler. Laică la origine, investirea capătă un caracter religios din ce în ce mai pronunțat. Învestitură. În vocabularul feudal, act prin care un senior îi dă vasalului său un obiect ce simbolizează fieful pe care i-l acordă. Învestitură canonică. Act prin care Papa îi conceda episcopului sarcina sa. Fără această investitură, episcopul nu poate fi hirotonist și, deci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Terorile anului o mie, 110 Marile defrișări, 110 Primii capețieni, 112 Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea, 112 Redresarea sa în secolul al XII-lea, 113 Imperiul Plantagenet, 115 Document: Alegerea lui Hugo Capet (987), 116 10. Societatea feudală, 118 Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor, 119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută de Ani Sate și orașe (sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la Carol VIII la Henric II Criza războaielor religioase Franța lui Richelieu și a lui Mazarin Domnia personală a lui Ludovic IV Secolul Luminilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu aprobarea celor două curți imperiale. Regulamentele organice privitoare la organizarea și conducerea Țării Românești și Moldovei au fost întocmite în timpul administrației militare ruse între 1828 și 1834 sub președinția consulului general rus M. L. Minciaki. Menținând organizarea de stat feudală și constituind o legislație agrară aspră, Regulamentele au favorizat totuși dezvoltarea capitalismului și prin dispozițiile lor aproape identice au pregătit Unirea celor două țări române. pentru care, adesea, în forul său interior, domnul are toată simpatia. Cei care mai păstrează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist, dar Alecsandri n-a iubit liberalismul; n-a priceput că liberalismul, introdus într-o țară feudală - și nu se putea să nu fie introdus -, trebuia să apară forțamente ca o exagerație și să dea naștere și la multe ridicole, inerente unei epoci de tranziție, cum n-a priceput "Junimea" de mai tîrziu 1 . 1 G. Ibrăileanu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice Eminescu 2. (Aceasta ar fi adevărat pentru vremurile anterioare, în formele vechi de viață, înainte de comercializarea agriculturii, înainte ca produsele agricole să ia caracterul de marfă cotată la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de raportul dintre forțe de producție (invenții, progres) și relații de producție (stabilizarea unui sistem economico-social care devine cu timpul opresiv prin însăși structura sa, o frână, o "cătușă" pentru posibilitățile de dezvoltare). Fiecare "mod de producție" ("comuna primitivă", "sclavagist", "feudal", "asiatic" și "capitalist"), adică societate, compusă dintr-o "structură" economică și o "suprastructură" culturală, politică și religioasă determinată direct de către forma structurii o "ideologie" în sensul utilizat de către Marx și Engels în Ideologia germană se transformă dialectic, în sensul în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Jowitt: 1993, 127). Astfel, corupția din cadrul regimurilor leniniste reprezintă răspunsul societății la lipsa economiei de piață, nu adaptarea la intensificarea birocrației, așa cum se întâmplă în economiile liberale. (Neo)tradiționalismul rezidă deci în similaritățile dintre regimurile leniniste și economiile de tip feudal, precapitaliste, întâlnite și astăzi în lumea a treia. Dacă în societățile primitive, ne atrage atenția Jowitt, vânătoarea ocupă un loc central, fiind considerată îndatorirea principală a "războinicilor", construcția de instalații și utilaje pentru industria grea, respectiv armament ocupă un loc
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mici de la această regulă. Aici ne vine în ajutor și "neotradiționalismul" teoretizat de Kenneth Jowitt (1993), exemplificând corupția și relațiile personale care distribuie puterea în interiorul regimurilor leniniste târzii, într-un mod asemănător cu comportamentul economic, politic și social al lorzilor feudali din evul mediu. Dar nici modelul teoretic al lui Wolf, fundamentat la rândul său pe o orientare deductivă, nu este satisfăcător pentru o cercetare în profunzime a leninismului romantic. În sfârșit, Robert Cox, politolog de inspirație gramsciană, propune la rândul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
articolul „Dictatorul de război și prietenul lui HITLER - ANTONESCU - este reabilitat epic, pentru că el luptase împotriva rușilor”, în care se fac aprecieri calomniatoare la adresa politicii partidului și statului nostru, afirmându-se că istoricii români sunt stimulați în redescoperirea de voievozi feudali și eroi naționali burghezi în favoarea socialismului românesc. Recent, un reporter al televiziunii din Republica Federală Germania a solicitat un interviu scriitorului MARIN PREDA, punându-i următoarele întrebări, la care să răspundă până în jurul datei de 15 august a.c.: „De ce a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajd�dorog, o regiune pur maghiar? , Iorga ? i?a exprimat indignarea fă?? de �absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care ace? ți grofi feudali, c�? iva magistra? i megalomani ? i evreii �ncearc? s??l instituie atac�nd ultima redut? a na? ionalismului rom�nesc, Biserica Unit? Rom�n?. � Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajd�dorog un episcop ungur, ceea ce Iorga consideră c? �nsemna dezna? ionalizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodat? ? i un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului �London Daily Mail�, cel mai important sus? în? tor al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de �regimul feudal de la Budapesta�. Mai semnificativ este faptul c? , r? spunz�nd afirmă? iei ungurilor cum c? rom�nii s? au înfiltrat �n Transilvania �n secolul al XIII-lea, Iorga a sus? inut c? �nici un element str? în nu putea fi (�n Evul Mediu) colonizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Ast? zi, argumentul decisiv este autodeterminarea (cu toate c? hoț? r�rea Conferin? ei de la Yalta o punea �ntre paranteze). Totu? i, dac? ? inem cont de interpretarea tradi? ional? a istoriei ungurilor, o interpretare feudal? aristocratic? , ale c? rei concepte politice erau tot mai greu de implementat �n secolul al XX-lea, baza ei era existen? a �statului maghiar istoric�, cu �grani? ele lui istorice�, care includeau bazinul carpatic, ? i cu mileniul lui de istorie p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Coroan? a fost dominat (că ? i primul) de teama într? rîi ru? ilor �n Moldova. Din aceast? cauz? , dup? o remarc? amar? la adresa Dictatului de la Viena (care va fi �un triumf pentru grofii unguri� ? i pentru al? i mo? ieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai ț�rziu: �aveam de ales �ntre a pierde 1.100.000 de rom�ni� sau �ntreaga Moldov? �. Continuă afirm�nd c? statul este una, iar na? iunea altă ? i �ncheia: �Na? iunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
furnizate. Modul de organizare bazat pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor public (principal) care Își asumă furnizarea unui bun public (de pildă, regele În perioada medievală, care Își asuma asigurarea apărării, securității și justiției). Acesta deleagă atribuții unor agenți (feudali), cărora, Însă, după modelul clientelar, nu le plătește salariu, ci le permite aproprierea unei părți din profit. Sistemul feudal al vasalității, În perioada medievală, presupunea delegarea furnizării unor bunuri cum ar fi apărarea, ordinea internă și justiția către „baronii locali
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]