13,525 matches
-
enzimatică a primei reacții prin care molecula de CO2 este încorporată într-un complex organic. Experimentele realizate de Calvin și colaboratorii au arătat că această fază a procesului de fotosinteză se desfășoară în stroma cloroplastelor și constă în principal în fixarea CO2. Principalele etape ale fazei de întuneric ale fotosintezei sunt (ciclul Calvin): • CO2 se combină cu ribuloza bifosfat (RuBP, un compus cu 5 atomi de carbon). • Această reacție este mediată de enzima ribuloza bifosfat carboxilaza oxigenaza (RUBISCO) • Compusul rezultat cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu rezistență mecanică (hârtie de filtru, porțelan poros sau sticlă poroasă). Aceste ultrafiltre se introduc în pâlnii speciale. Pâlnia metalică reprezentată schematic în figura 2.5. este formată din: 1 - corpul pâlniei; 2 - suport; 3 - capac detașabil; 4 - șuruburi pentru fixare (buloane); 5 - ultrafiltru. În figura 2.6., pâlnia de sticlă simplă (1) are atașată de peretele interior o membrană ultrafiltrantă (2), ce poate avea pori de diferite dimensiuni, alegerea lor făcându-se în funcție de mărimea particulelor de separat din mediul dispersant
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de detergent înconjurătoare. Emulsia sau soluția impurităților se îndepărtează apoi, la sfârșitul procesului, prin frecare și antrenare cu apă. McBain a dat și o așa-numită „ecuație a murdăriei”: [detergent + fibră·murdărie = fibră·detergent + murdărie] 5. Adsorbția coloranților coloidali (vopsirea) Fixarea coloranților pe materiale constă într-un proces de adsorbție a acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu de Congo. Intensitatea fixării
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fixarea coloranților pe materiale constă într-un proces de adsorbție a acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu de Congo. Intensitatea fixării lor crește cu concentrația sărurilor din soluție, prin formarea agregatelor coloidale. Structurile cele mai favorabile ale moleculelor de colorant sunt cele planare, care corespund structurii fibrelor și aderă mai bine la acestea, în special prin legături de hidrogen. Pe fibrele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichid oarecare implică folosirea picnometrului, un vas de sticlă cu volum exact determinat. Mod de lucru Se cântărește picnometrul perfect curat și uscat la balanța analitică și se notează masa m1. Se umple picnometrul cu lichid de măsurat iar prin fixarea capacului cu capilar se ajustează volumul la valoarea exact cunoscută. Se șterge cu atenție picnometru plin până când este uscat la exterior și se cântărește din nou la balanța analitică, notându-se masa m2. Prin diferență între cele două valori dse
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale procesului de adsorbție constituie metoda cromatografică. În principiu, această metodă constă în trecerea amestecului de separat colorat sau incolor, într-o singură direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ANEXA 1 Explicații pentru unii termeni utilizați ABSÓRBȚIE, absorbții, 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanță oarecare. ♦ Micșorare sau anulare a intesității unei radiații care cade pe un corp. ADSÓRBȚIE fixare a unei substanțe lichide sau gazoase, într-un strat subțire, pe suprafața unui corp solid. AGREGÁRE, agregări, Faptul de a se agrega; agregație. ♢ Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistență și rezistență diferite sub care se pot
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
despre squatteurs și castori, în România vorbim în primul rând despre Comitete de planificare, despre sarcini de partid și despre decizii adoptate independent de nevoile reale ale populației. Încă de la începutul perioadei comuniste, Comitetul Central al Partidului se implică în „fixarea spațiului locuibil cu mențiunea ca locuințele libere să fie date oamenilor muncii, în primul rând familiilor numeroase care locuiesc într-o singură cameră și în al doilea rând evidențiaților în producție”. Imaginii vizionare pe care a oferit-o Le Corbusier
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
familii în aceste condiții era limitată la maximum 20 m2”<ref id=”1”> Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, Raport final, București, 2006, online la http://www.presidency.ro/? RID=htm&id=82, p. 617.</ref>. Ideea că fixarea spațiului locativ este o chestiune independentă de nevoile reale ale populației se întâlnește frecvent la nivelul discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la nivelul discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul locativ pentru cetățeni. Se vine cu o propunere ca să trecem prin Consiliul de Miniștri fixarea spațiului locativ și pentru instituții de stat. Știm că la Oficiu de închirieri se lucrează prost, sunt muncitori, se luptă, sunt mari greutăți. Dar sunt instituții care se înmulțesc, avem 50 diferite școli superioare în București. Părerea mea este că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
libertate la început, acest lucru nu înseamnă că nu au existat totuși practici concrete de distrugere a comunităților etnice, înțelese aici și ca minorități. S-a recurs în primul rând, încă din 1949, la măsuri de dislocări de populație, la fixarea domiciliului obligatoriu, la internarea în colonii și unități de muncă precum și la fixarea unui loc de muncă obligatoriu pentru anumite categorii de persoane care nu puteau fi incriminate penal<ref id=”2”>Vezi Nota de studiu nr. 00880015 din 14
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
concrete de distrugere a comunităților etnice, înțelese aici și ca minorități. S-a recurs în primul rând, încă din 1949, la măsuri de dislocări de populație, la fixarea domiciliului obligatoriu, la internarea în colonii și unități de muncă precum și la fixarea unui loc de muncă obligatoriu pentru anumite categorii de persoane care nu puteau fi incriminate penal<ref id=”2”>Vezi Nota de studiu nr. 00880015 din 14 decembrie 1967 întocmită la Serviciul CC al Consiliului Securității Statului și Decretul 83
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
semene confuzie, dacă nu chiar să permită substituiri ierarhice. Pentru Mihai Coman<ref id=”3”>Mihai Coman, Mass-media în România post-comunistă, Polirom, Iași, 2003.</ref>, presa trebuie să fie mai întâi mediu de dezbatere, câmp al poziționării și catalizator al fixării ideilor. Locurilor în care în mod tradițional se derulau dezbaterile publice (cafenele, cenacluri ș.a.) li se substituie mass-media, ca spațiu nelocalizat, propice multiplicării spațiilor publice corespunzător multiplelor identități culturale și sociale. într-o altă abordare, Doru Pop<ref id=”4
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
se străduiesc să o sporească prin toate mijloacele. În acest scop se înzorzonează cu fel și fel de bijuterii și podoabe atârnate pe toate părțile corpului, inclusiv în ochi. Da, ați citit bine, în ochi. În ultima vreme se practică fixarea în lumina ochilor a unor particule sclipitoare care să scânteieze noaptea ca ochii pisicilor. Nu numai Narcisele dar și Narcișii contemporani își plantează cât mai multe podoabe în urechi, sprâncene, buze, nas, buric, fapt ce pune la îndoială și bunul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
1‰ [97]. Tot în special în cazul foulingului biologic exterior marin [77] și tot suportând îndulciri de chiar cinci ori - după observațiile noastre -, se poate menționa lamelibranhiatul M. galloprovincialis, care aderă solid la substrat, dar numai pe timpul vieții, elementul de fixare având o natură proteică. Foulingul biologic exterior marin, mai mult, caracteristic Mării Negre cuprinde, în mai mică măsură, și bivalva Mytilaster lineatus și polichete ca Mercierella enigmatica și Vermiliopsis infundibulum [81]. Desigur, aceste lucruri, cu caracter generalizant, au menirea de a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
formează în mod natural depozite masive de CaCO3, respectiv SiO2 [84]. Tecile gelatinoase ale altor specii de alge constituie „adezivul“ pentru aceste resturi de cochilii, dar și pentru particulele solide străine; mai mult încă, aceste teci constituie suportul mecanic pentru fixarea altor organisme. Se cunosc și alge filamentoase (Phormidium, Anabaena, Oscilatoria, Schizothrix [16]) ce pot îndeplini rolul de „armătură“. În final, depunerile pot provoca înfundarea conductelor. Natural, este vorba de implicații mecanice, hidrodinamice și termice ale componentei algale a foulingului biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
intermediară între taloși cormofitele propriu-zise. Faptul le conferă o largă versatilitate în ceea ce privește mediul concretizată, ca și la licheni, printr’o indiferență față de substrat. Aceasta, pentru că cei mai mulți pot folosi apa atmosferică, utilizând rizoizii ce le țin loc de rădăcini doar pentru fixarea pe substrat, mai rar pentru a extrage apa din substrat. Pun însă, ca o consecință, condiția unor medii umede, atât pentru asigurarea apei atmosferice, cât și pentru înmulțire, care are loc exclusiv prin intermediul apei. Sunt și ei plante pionier, populând
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ceea ce, pentru mediu, din punct de vedere chimic, este sinonim cu oxidarea. Ca o acțiune „involuntară“, eliminarea entropiei n’a produs organe speciale, precum rădăcina ci, cel mult, așa-numiții rizoizi care mult timp (evolutiv) au îndeplinit doar rolul de fixare pe suportul mecanic. Situația este comună atât lichenilor cât și mușchilor, cu deosebirea de nuanță că, dacă lichenii sunt o biocenoză în sine, internă, mușchii - doar autotrofi - încep să „simtă“ mediul și să inițieze modularea lui redox, dar nivelul lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sursă de energie a uneia primare; în stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ceea ce speră că va urma. Promit să fac tot ce este posibil uman pentru a nu-i înșela așteptările. - Recunoștință particulară domnului profesor Ștefan Ivășcan, pentru înțeleapta discreție cu care a strunit din prima zi hățurile - am în vedere însăși fixarea temei -, pentru încrederea acordată, pentru curajul de a parcurge un drum inedit și nonconformist, pentru omenia cu care m’a ajutat și care n’a rămas neobservată în jur. Și promisiunea de a-i rămâne în preajmă, contând pe sprijinul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
tabloului marcat prin limitele orizontale și cele verticale în care se desfășoară compoziția, lasă impresia unui decupaj dintr-un ansamblu mult mai mare. O privire analitică ne va conduce la concluzia că pictorul pare a fi structurat această compoziție prin fixarea, înainte de toate, a centrului geometric al tabloului, în jurul căruia a ordonat elementele constitutive, plecând de la interior spre exterior. Acest fapt este susținut prin traseele mascate, menținute în stare de neutralitate în zonele de semiumbre. Aceste trasee sunt orientate
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de cercetare în știință, care constă in provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată; experiență”. Este o metodă fundamentală în predarea - învățarea chimiei, atât cu scopul fixării și consolidării cunoștințelor predate, cât și pentru formarea anumitor priceperi, deprinderi practice. Experimentele de laborator sunt folosite și în procesul dobândirii de noi cunoștințe ; în acest caz, expunerea profesorului este însoțită de experimente. Prin astfel de lucrări, elevii își însușesc
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
locul pe care îl ocupă în lecție, în: I.- experimente pentru stimularea interesului față de noile informații - se efectuează în momentul de introducere în lecție. II.- experimente pentru învățarea noilor informații, aprofundarea sau extinderea lor (în lecția propriu-zisă). III.- experimente pentru fixarea cunoștințelor - se introduc pe parcursul lecției în momentele de feed-back sau în lecții de recapitulare. IV.- experimente pentru evaluare - se introduc la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului de învățare (locul acestora este variabil). Lucrările de laborator îi ajută
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a stimula curiozitatea elevilor față de cele ce vor fi expuse - în timpul expunerii. pentru a ușura înțelegerea fenomenului studiat mai ales,când el prezintă anumite dificultăți de ordin intelectual (ex. Complexitate deosebită, posibilități mai reduse de aplicabilitate, etc) ; - după expunere, pentru fixarea celor predate. Potrivit conținutului lecției, profesorul poate folosi oricare din aceste procedee ; de obicei este preferată proiectarea în etapa comunicării , pentru că suplinește utilizarea altor procedee demonstrative Filmul trebuie studiat în prealabil de către profesor pentru a alege esențialul și pentru a
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]