3,215 matches
-
Orfan Încă din pruncie, Mândricel fusese crescut la curțile domnești, ca un copil de pripas ce era. Domnii Țării Românești se schimbaseră, dar el a rămas la curte. Anii trecuseră astfel și, o dată cu ei, crescuse și Mândricel. Acum devenise un flăcău În lege, voinic și mândru la privit, Încât numele acesta de pripas i se potrivise de minune. Când se urcase pe tronul Țării Românești, Țepeș Îl găsise la curte. Aflând despre viața umilă pe care o dusese băiatul, se posomorî
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
curte, pe neașteptate, În noapte, strigă din toate puterile: ,, Trăiască România dodoloață !” Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În pădure. La gura unei văi s-au oprit. În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu zic să urcăm pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ajutorul celorlalți doi nu se putea. Hitleriștii erau foarte aproape și l-ar fi prins sau l ar fi ucis. Să se retragă și să caute ajutoare, ar fi Însemnat să nu-i mai găsească aici. Timpul se scurgea și flăcăul trebuia să ia repede cea mai bună hotărâre. Nu-i slăbea din ochi pe cei doisprezece. Privirea Îi fu atrasă de unul care, după uniformă, părea să fie ofițer ,, Acesta e comandantul lor”, gândi flăcăul. Dacă l-ar nimeri cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aici. Timpul se scurgea și flăcăul trebuia să ia repede cea mai bună hotărâre. Nu-i slăbea din ochi pe cei doisprezece. Privirea Îi fu atrasă de unul care, după uniformă, părea să fie ofițer ,, Acesta e comandantul lor”, gândi flăcăul. Dacă l-ar nimeri cu un glonț, oare ceilalți n-ar ridica mâinile ? Cine putea ști ? Dar de ce să-l lichideze ? N-ar fi mai bine să-l ia prizonier ? Brusc, În mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bine să-l ia prizonier ? Brusc, În mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își fixă arma În umăr, ochi ceva mai sus de creștetul ofițerului și apăsă pe trăgaci. Detunătura neașteptată umplu văile cu ecoul ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele și grenadele În iarbă. Prizonierii au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un fel de geamăt înăbușit, pe care vântul umed l-a împrăștiat repede peste câmpia albă. A făcut câțiva pași, apoi s-a cufundat până la genunchi într-un troian de zăpadă. Zăpăcit, am rămas o clipă nemișcat, privind din barcă flăcăul acela înalt, îmbrăcat cu un pulover lăbărțat, pe care vântul îl umfla ca pe o rochie scurtă de lână. Clapele șepcii lui unduiau ușor în adierea rece. Picioarele lui goale înfipte în zăpadă mă fascinau. Nemaiânțelegând nimic, am sărit din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade, 1995, p. 218). Actul de vrăjitorie evocat are ca scop influențarea comportamentului unui tânăr, crearea unor sentimente erotice pentru o anumită fată, cu ajutorul unei plante sau a unor poțiuni fabricate pe baza acelei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care acum se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o masă, uneori Înfipt Într-un colac. Participanții jucau și petreceau apoi până În zori. A
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mireasă și era Împodobit cu haine alese și flori. În tot acest timp, lăutarii interpretau diferite cântece care proslăveau calitățile mirelui: frumusețea care Îl face dorit de toate fetele, hărnicia care stârnește respectul sătenilor, curajul care este apreciat de ceilalți flăcăi etc. În același timp, aceste cântece anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care este apreciat de ceilalți flăcăi etc. În același timp, aceste cântece anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și beteală și nu se va mai Împodobi cu cercei și inele. Ea nu mai poate să Își petreacă timpul făcând activitățile specifice tinerilor, să Își etaleze frumusețea sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu fetele la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unor spaime (Întemeiate pe experiențele unor căsătorii nefericite) și de recunoaștere socială a unor inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat urma și au descoperit că făptura s-a ascuns În respectiva curte. Cei prezenți În curte sunt invitați să dea fata și să participe la petrecere. Orația de nuntă construiește, În jurul unor imagini-standard ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
romanul neterminat Minunile Sfântului Sisoe, în care G. Topârceanu incriminează în principal instituția clerului și moravurile bisericești, romanul cu titlu și tipologie caragialescă Actele vorbește de I. Peltz roman apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile lui N.D. Cocea Flăcău de slugă, Pentru un petec de negreață -, romanul cu accente naturaliste Balanța de Ion Băieșu. În dramaturgie, modul satiric se concretizează într-o continuare a direcției caragialiene pe coordonata politică prin piese precum Apostolii, Plicul de Liviu Rebreanu, Escu de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
elemente care conectează viziunea sa artistică la cea a lui Caragiale. Este mare tentația de a asocia absurdul cu numele lui Caragiale, mai ales că, la o primă vedere, lucrări precum Căldură mare, Cazul domnului Pawlowsky, Cum se înțeleg țăranii, Flăcău redau, întocmai ca celebra antipiesă ionesciană Cântăreața cheală, un comic al absurdului derivat din surprinderea procesului de degradare a limbajului, devenit ineficient ca instrument de comunicare. Ar fi însă hazardată o încadrare a comediografului român în seria scriitorilor absurdului, la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Patriotul, ilustrative pentru un comic al absurdului frust, găzduiesc hipotextul caragialian, dar anticipă meritoriu și procedee vădit ionesciene. Astfel, nonsensurile debitate de Acuzatul din Interpretări la cleptomanie, amintesc de prelucrarea caragialiană a snoavei populare din Minciună. Se știe că aici flăcăul cel isteț reușește să doboare "jumătatea de om" ucigașă prin puterea minții, exploatând în fapt, paradoxul, nesesizat de acesta, din însăși prinsoarea propusă în formula: "o să-ți spun o minciună, dar, dacă vei zice că mint, să știi că te
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]