3,170 matches
-
dacă priveau, în această noapte, într-o cofa plină cu apă. În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va calcă peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. Flăcăii căutau în dimineața zilei de 23 aprilie, iarbă fiarelor, plantă miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbrava cu o cofa cu apă neînceputa. Vasul era ascuns într-un loc doar de el știut
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
sau a celor de înmulțire a laptelui la vaci. Mătrăguna putea să provoace și nenorocire, sărăcie, urâțenie, nebunie sau moarte, în funcție de modul cum era folosită, de riturile sau vrăjile în care era uzitata sau în funcție de actul care-i declanșa puterea. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineața zilei de 23 aprilie, iarbă fiarelor, plantă miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele și lanțurile sau putea să le confere lor, flăcăilor, proprietăți miraculoase, în ajunul sărbătorii, tinerii mergeau
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
sau în funcție de actul care-i declanșa puterea. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineața zilei de 23 aprilie, iarbă fiarelor, plantă miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele și lanțurile sau putea să le confere lor, flăcăilor, proprietăți miraculoase, în ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbrava din pădurea localității în care trăiau, ducând cu ei câte o cofa cu apă neînceputa. Fiecare tânăr își ascundea vasul într-un loc doar de el știut rostind numele fetei
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paști, ca să fie frumoase tot anul și așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a-și arăta consimțământul la sentimentele lor, trebuie să le ofere un ou roșu, potrivit Desarbatori.ro. În zona Câmpulung
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!" - Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan' m-oi însura (mărită)?" Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
puțin și după aceea amestecam argila și o pregăteam în bulgări pentru lucru. Ne arăta cum să mânuim dăltița și ciocanul și când ne loveam peste degete ne spunea: -Nu-i nimic, așa se prinde meșteșugul! Către prânz ne spunea: -Ei flăcăilor, ce mâncăm azi? Trebuie să ne hrănim ca să lucrăm bine. Gătea chiar el, tăia puiul în două și îl punea la frigare. Și la masă nu lipsea niciodată vinul, pe care-l bea cu poftă și din belșug. După prânz
Cum arăta o zi din viața lui Constantin Brâncuși - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102224_a_103516]
-
în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!" - Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan' m-oi însura (mărită)?" Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi deoarece în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
foarte puține date, Grigorescu cunoscând-o pe Maria în perioada 1883-1885. Cu Maria, artistul a trăit circa optsprezece ani, timp în care ea l-a îngrijit "„... cu duioșie, cu devotament și o țărănească discreție"”. În anul 1907, Gheorghiță era deja flăcău și avea cu adevărat înclinații artistice. El a studiat desenul cu tatăl lui după care a urmat cursurile Școlii Naționale de Artă din București, fiind înscris la clasa profesorului Jean Steriadi, care era fiul lui Alexandru Steriadi, prietenul lui Nicolae
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
tradiția populara se zice ca numai pana la Sânziene plantele au puteri vindecătoare; - Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sărbătoare. Se crede ca teiul ferește gospodăriile de grindina sau de duhurile rele ale zânelor si de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserica, iar credincioșii le iau acasă si le pun la icoane; - Se ung ușile cu usturoi pentru ca așa casa va fi păzita de rele si ghinion tot restul anului. In noapte
RUSALII. Tradiții și obiceiuri de Rusalii by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101065_a_102357]
-
cu orașele Ierusalim, Beit Lehem și Hebron, asemănător cu rolul văilor Sorek și Ayalon. Din această cauză ea a fost teatrul mai multor bătălii, de pildă, cele dintre israeliții antici și filisteni. În tradiția biblică a rămas legendară înfruntarea între flăcăul David înarmat cu o praștie și uriașul Goliat, o căpetenie filisteană de temut. În epoca Primului Templu, adică a regatului Israel unit și apoi a regatului antic Iudeea în preajma Văii Elá au fost semnalate de textul biblic orașele Adulam, Soho
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
părul creț și ochi adânci, albaștri, Jepii, doi frați gemeni care iubesc aceeași fată...” Felul în care Carmen Sylva își construiește poveștile dovedește cunoașterea profundă a vieții oamenilor obișnuiți, a realităților satului românesc. De la horele din zilele de sărbătoare, când flăcăii își alegeau miresele, și până la așezarea mesei și la felurile de mâncare tradiționale, Regina nu omite nici un detaliu. Muntele Furnica, apoi Caraimanul, Vârful cu Dor sau Piatra Arsă, Jepii și Urlătoarea se nasc pe rând, repovestite.
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]
-
se sfârșește, anul care vine va fi unul foarte roditor și plin de satisfacții. SFÂNTUL NICOLAE: Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae. În alte regiuni fețele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seară, la oră nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele și petrecerea începe. SFÂNTUL NICOLAE: Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae. În zonă rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, își aleg gazdă în casă căreia repetițiile pentru colindă de Crăciun și de Anul
SFÂNTUL NICOLAE. Obiceiuri și tradiții Sf. Nicolae () [Corola-website/Journalistic/104742_a_106034]
-
pari și să-l lege cu ață. A doua zi se uitau și dacă sfantul-andrei1era neted parul, apoi și ursitul urma să le fie tânăr, dacă era cioturos - mirele urma să fie bătrân. În afară de practici magice în seara Sf. Andrei flăcăii și fetele mari petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită „turtă de Andrei", care se atârnă la coardă și toți trebuiau să sară să o apuce cu gura, potrivit ziarulunirea.ro. De Sfântul Andrei femeile întorc oalele și cănile
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]
-
cu brumă și acoperirea capului fetelor mari îmbroboditul cu băsma la nuntă, ca semn al trecerii la statutul de femeie măritata. Fetele mari se rugau divinității „Pocroava" să le acopere capul cu păr bogat și frumos, pentru a fi plăcute flăcăilor, dar și să le acopere capul în sensul măritatului. Părul lung era un însemn al puterii și divinitatea se indura adesea de rugăciunile fetelor, dându-le par frumos, ajutandu-le astfel să-și găsească ursitul mai repede.
Sărbătoare MARE sâmbătă. E cruce roșie în calendar. Ce trebuie să facă fetele nemăritate by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105029_a_106321]
-
2015, este cooptat și în proiectul „Fragile”, semnat tot Nicu Alifantis. A compus peste 100 de cântece pentru copii și a fost prezent la toate edițiile Festivalului Mamaia Copiilor. Deasemenea activitatea să componistica include muzică pentru filme de lung metraj: „Flăcăul cu o singură bretea” (1991 - regia Iulian Mihu), „Vinovatul” (1992 - regia Alexa Visarion), „Marea lehamite” (1993 - regia Mircea Daneliuc), „Femeia în roșu” (1995 - regia Mircea Veroiu); muzică de teatru: „Cum vă place” de W.Shakespeare, în regia Nicoletei Toia pus
1 martie cu Nicu Alifantis și Orchestra de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105770_a_107062]
-
ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și vitejie. Boierul pe de altă parte, a luat puștile și s-
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
la adusul Pâinii la bieții oameni, așa că strigătul înfricoșat încetă, și pe urmă Stan nu-l mai zări, căci trebui să se așeze în pat, ca să fie căutat de picioare, care-i degeraseră și erau gata să se-nnegrească; mulți flăcăi rămăseseră cu picioarele prăpădite pentru totdeauna. El însă scăpă întreg și teafăr, printr-o căutare bună și de aproape. Era mângâiat și gândul îl purta către acel pe care-l văzuse mereu. Știa că n-are să piară câtă vreme Ștefan
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]