3,537 matches
-
că mă va publica în "viitorul" număr al revistei. Am așteptat cu înfrigurare să apară "Amfiteatru". Am așteptat o lună, două, nouă... Nici după un an "minunea" nu s-a produs. Între timp, reușisem să public în alte reviste. Cu Flămând țineam legătura telefonic. Îi telefonam din când în când la redacție și-l întrebam ce se mai întâmplă cu poeziile mele. "Vor apărea în numărul următor", venea răspunsul. După un an de așteptare, am decis să descind din nou la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ușor plictisită, dar amabilă. O imagine care, nu știu de ce, îmi crea impresia că mă aflu nu în fața unui poet, ci în fața unui funcționar comunist obișnuit să te ducă cu zăhărelul. După ce a citit poeziile, l-am întrebat pe domnul Flămând de ce nu mă publică, nu cumva pentru că sunt poet din Moldova? Dacă aș fi fost clujean, nu-i așa că poetul Flămând m-ar fi publicat?! Vroiam să-l enervez și cred că am reușit. "Toți plutiți, așa, cu capul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în fața unui funcționar comunist obișnuit să te ducă cu zăhărelul. După ce a citit poeziile, l-am întrebat pe domnul Flămând de ce nu mă publică, nu cumva pentru că sunt poet din Moldova? Dacă aș fi fost clujean, nu-i așa că poetul Flămând m-ar fi publicat?! Vroiam să-l enervez și cred că am reușit. "Toți plutiți, așa, cu capul în nori. Veniți aici cu aerul de genii neînțelese. Eminescu a avut o influență nefastă asupra voastră. Nu ieșiți de sub umbra lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de sub umbra lui. Și Ursachi, și Dan Laurențiu și Cezar și toți cei care vin de acolo... Nu vreți să înțelegeți că azi se scrie o altă poezie..." Ceea ce însă am înțeles eu, după discuția asta, că-l deranja pe Flămând nu era numai aerul meu de "geniu moldav" cu care nu prea părea să fie obișnuit, ci și altceva. Numele meu. M-a întrebat de ce nu-l schimb. "Danilov nu sună bine", mi-a spus. Terminația asta "ov" nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fie obișnuit, ci și altceva. Numele meu. M-a întrebat de ce nu-l schimb. "Danilov nu sună bine", mi-a spus. Terminația asta "ov" nu e fericită". L-am întrebat dacă numele său îi place. I se pare oare că "Flămând" sună mai bine decât "Danilov"? Bineînțeles că după aceasta discuție n-am reușit să public nici un rînd în "Amfiteatru", iar cronicile care au apărut acolo la cărțile mele au fost negative. Fântâni carteziene a fost primită cu reticență de Constanța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
circumspecți atât în ceea ce privea talentul, cât și cultura mea. Dacă m-ar fi chemat altfel, Setându sau Gerindu, de pildă, sau chiar Flămânzindu, probabil că versurile mele le-ar fi sunat impecabil în ureche. Dar așa... Povestea cu poetul Flămând o consider un incident neplăcut, pe care, iată, mi-l amintesc, și acum, cu strângere de inimă, după treizeci de ani... Din fericire, discutând și cu alți prieteni literați, la întoarcerea din capitală, despre acest dialog, am văzut că aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
inimă, după treizeci de ani... Din fericire, discutând și cu alți prieteni literați, la întoarcerea din capitală, despre acest dialog, am văzut că aproape pe nimeni nu deranja numele meu terminat în "ov". Mulți chiar au râs considerând atitudinea lui Flămând drept prostească. Au existat și unele repercusiuni de ordin administrativ. N-am primit, de pildă, girul PCR-ului de intrare în Uniunea Scriitorilor pentru motivul că scrisesem în dosar, la naționalitate, rusă. N-am făcut din ostentație, ci m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ar fi o ilustrație numai bună pentru poemele mele religioase!". Am făcut antologia de dragul copertei...! Zici într-un poem: "Suntem ai tăi, Domine. Cad din cer/ ca niște fulgi care latră/ câinii tăi. Ninge cu javre/ Urlă la stele boturi flămânde de câine/ Da. Suntem ai tăi. Tată. Hulim în numele tău:/ facă-se deci voia ta de călău// Eu sunt Marta. În genunchi mă așez. Întind grumazul. Amin." Te-a influențat, în vreun fel, în literatură sau în viață, faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că publici rar. E vorba de timiditate, discreție, lehamite...? Am debutat editorial târziu, Adriane, la 34 de ani, cu volumul Gesturi și personaje, în 1982, o carte scrisă cu mult înainte. Gândește-te că Ion Mircea, Adrian Popescu sau Dinu Flămând sunt născuți în 1947, doar cu un an înaintea mea, și sunt poeți străluciți ai valului 70, cu o operă valoroasă, consolidată progresiv de-a lungul timpului, nu "optzeciști" ca mine. Cred că sunt mai degrabă un caz atipic, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
când, de Aurel Dumitrașcu? Ce faci când ți-e dor? Mă suspectez, uneori, de substituire de personalitate, de destin, de încercare de a trăi două vieți deodată. Și trăiesc uneori două vieți deodată, o fac cu voluptate, trăiesc despletit, haotic, flămând, înfricoșat, stresat...! E și un privilegiu să trăiești două vieți, dragă Valeriu. Dar și o mare responsabilitate. Dă-ți seama, ce înseamnă seara când trebuie să culci două suflete, ce înseamnă să visezi cu două inimi, să faci planuri de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că nu aveau apă și căldură, ce puteau... ? Și stăteau cinci în cameră. Nu-i ajuta faptul că stăteau cinci în cameră, nu-i ajuta răsuflarea să se încălzească. Și știu c-a fost un marș al studenților înfrigurați și flămânzi, erau... mulți, erau flămânzi, dar înfrigurați, în primul rând, și lipsiți de condițiile minime igienice, care au ajuns până-n centru, au fost... atunci cred că... a fost o anumită, mă rog, asimilare, mă rog, conjuncție, întâlnire cu unii dintre cei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pe atunci! Săracele! Oftau și blestemau pe germani. Nici ele nu știau de mai au un bărbat și de mai au copiii tată. Una din ele îmi spuse că la Afumați au fost 500 prizonieri după frontul moldovean așa de flămânzi, încât mâncau boabe de porumb găsite pe jos în magazia unde erau închiși. Femeile din sat au voit să le dea ceva hrană, dar nici să se apropie de ei nu au putut, atât le era de frică soldaților germani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în față, altele pe la spate. * Adevărul spus pe la spate se numește bârfă. * Curajul nu are nici o legătură cu obrăznicia. * Mielul blând rămâne flămând. * Dintre toate pantele, cea a beției este cea mai periculoasă. * Munca silită se cheamă corvoadă. * Adevăratele daruri se fac din inimă, nu din pungă. * La omul sărac doar necazurile trag. * Un necaz abia de trece, altul nu mai vrea să
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Prietenul anevoie se cunoaște. * Numai oleacă nu-i bine, că după aceea iar e rău. * O să fie bine, dar nu se știe când. * La noi lucrurile se îmbunătățesc din ce în ce mai rău. * Morții cu morții, viii cu viile. * Sătulul îl crede pe flămând mofturos. * În drum spre Europa, am dat cu oiștea-n gard, iar pentru asta va da socoteală acarul Păun. * Pentru noi, Steaua Polară arată Drumul Robilor. * Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era așa de frig, încât
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele sunt doar fațada gândurilor, nu și interiorul lor. * Unele meciuri sunt nule chiar dacă cineva câștigă. * Să învățăm limba engleză fără profesor, folosind firmele și reclamele. * Iașul a ajuns să aibă mai multe bisericuțe decât biserici. * Unitatea asociațiilor și uniunilor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai bogat decât cel al sociabilului. Nu ridica sabia mai înainte de a ști cât cântărește. * E ușor să lovești; e mai greu să suporți loviturile. * Îmbrăcămintea ameliorează forma, nu și conținutul. * Mielul blând suge la două oi; omul blând rămâne flămând. * E normal să-ți iubești patria; dar e condamnabil să ți-o hulești. * Cel mai mult, omul își dorește ceea ce nu poate dobândi. * Propria lucrare îți oferă cele mai mari satisfacții. * Răul cu binele se îndreaptă. * Unele lucruri nu pot
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de Dimitrie Cantemir, în baza documentului „Descriptio Moldaviae”. * Litoralul este revendicat de urmașii poetului Ovidiu. * Maramureșul este revendicat de satul Mara și de râul Mureș. * Satul Roma din județul Botoșani este revendicat de Romulus și Remus. * Liberalii au retrocedat satul Flămânzi urmașilor celor care au murit în 1907. * Țărăniștii revendică, prin mijloace creștin-democrate, cuvântul „țăran”, pentru a-l scoate apoi la vânzare * P.S.D.-ul se revendică de la Ion Iliescu, care se revendică de la Moscova. * Patrimoniul fostului C.C. al P.C.R., al U
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
subsuoară. Fi donc113, cu asemene literatură qui nous blesse 114, zice el indignat. Am aici pe Aegri Somnia al cărei farmec te adoarme, pe Filemon și Baucis, doi năuci înamorați, prefăcuți în trunchiuri necuvântătoare ca și membrii caracudei. Ascultă, caracudă flămândă!... Tu care te încumătezi să faci versuri! Astupă-ți gura clefăitoare c-o bucată de cozonac; destupă-ți urechile și învață mai întăi prozodia de la maître Boileau 115, care zice: "Que toujours dans vos vers le sens coupant les mots
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda a fost din cale afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la umbra unui stejar singuratic și rămuros, care străjuia ca un pusnic în mijlocul câmpului și acolo am ținut sfat unde să ne ducem ca să ne înfiripăm cu nițică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sănătoși!... Ce căutați voi, ștrengarilor, aici al vremea asta? răspunse Manolucă, care se uită îngrijat la noi numărându-ne din ochi. Ce căutăm? Apoi nu vezi, adause Vasile, că venim de la vânat, asudați, colbăiți 143, osteniți și mai cu seamă flămânzi ca vai de noi. Căutăm să punem ceva colè144, arătă el bătându-se cu palma peste pântece, că ni s-a pus soarele drept inimă. Da, ce să vă dau acum în grabă la atâța mâncăi ca voi? Bine, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
uitat, se urca cel întăi în căruță, de unde nu mai era cu putință să-l dai jos. Nici chiar sunetul farfuriilor, muzica cea mai plăcută urechilor lui, nu-l atrăgea; trebuia să-i dau demâncare în căruță, ca să nu rămâie flămând. Dealtfel, se bucura de un apetit fără păreche. Eu n-am avut fericirea să-l văd vreodată sătul, dispus a-și întoarce capul de la o strachină. Mânca pănă la ghiftuire. Era așa de fără fund, încât întru una din zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
urmare, procesul reductiv din plantă ar trebui să egaleze pe cel oxidativ din animal, deci nivelul redox al mediului să rămână constant. Asta pentru că, În mod ideal, toată biomasa produsă este consumată, mai curând sau mai târziu, de animalul veșnic flămând. Numai că, practic, orice proces decurge cu un randament subunitar, deci cu o pierdere. Dacă nevastămea, de exemplu, ar avea proasta inspirație să pregătească niște clătite, În rolul plantei producătoare de biomasă, odată cu mirosul de ulei Încins s’ar trezi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pune ouăle pe ață ca mărgelele... un punct, evident, o altă modă, adică o cutumă a unei minorități, dar căreia Îi Întrevăd un mare viitor: vegetarianismul. Și iată de ce. Când mănânc, motanul mă fixează cu privirea; nu că ar fi flămând, ci doar pofticios ori prevăzător. După ce-i arăt, vegetarian În devenire fiind, că nul interesează ce am În față, mă lasă, desigur zicând În sinea lui: “nu mă privește ce mănânci, ci doar că vreau și eu, bineînțeles ceea ce-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor.” Mult am discutat cu Neluțu despre această inscripție și ne-am minunat că nimeni dintre Cerberii statului comunist nu a remarcat conținutul acestei inscripții. Ne-am amintit că la Brașov, în căminul de studenți flămânzi și înghețați din clădirea fostei închisori din spatele tribunalului, a fost mare scandal și mare anchetă când studenții au cântat gălăgios și ostentativ celebrul imn comunist Internațional, care suna cam așa: „Sculați voi oropsiți ai vieții, voi osândiți la foame sus
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
paradă, Amestecați printre eroi, De-a valma coborâm în stradă, Dar nu ne ducem la război! Când geme-n vaier lung câmpia, Când stau întorși spre bolta cruntă Cei logodiți cu veșnicia Sub ploaia rece și măruntă; Când moartea seceră flămândă Făcând mormane de eroi, În dosul frontului, la pândă, Noi nu ne ducem la război! Și-acum, e timpul să comparăm toate acestea cu oamenii din zilele noastre. Nu le cere nimeni să și dea viața pentru țară, să-și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]