3,538 matches
-
5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la pește 5.000 florini (guldeni) de argint.
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
nucleu de săteni/țărani prosperi - foarte probabil alături de iobagi/jeleri sărăciți, care reprezentau majoritatea țărănimii românești - este susținut și de un eveniment anterior, bine documentat, și anume faptul că sătenii din Chilia ("Tilie") au plătit pentru achiziția Minologhionului 30 de florini la data de 8 iulie 1792: Într-adevăr, o conscripție urbarială (din jurul anului 1600) arată că românii din zonele sătmărene (spre exemplu, cum erau cele de Codru) erau bine organizați în posesiuni românești ("Possessiones Valaches"), cu juzi, cnezi și/sau
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
în stil ionic este plasată o pictură reprezentănd Sfânta Treime. Textul de deasupra picturii este: "„Uni et trino sumit. Tomae Galaci de Remete 1776. Szekula Jakab adományából három oltár javítatott 1899”". (). Armeanul Jakab Szekula a donat în 1899 1300 de florini (forinți) pentru renovarea altarelor și întreținerea crucii. Cele două statui aflate între stâlpi îi reprezintă în partea stângă pe Sfântul Petru cu cheile în mână, iar în partea dreaptă pe Sfântul Pavel cu sabia în mână. În partea superioară a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții. - 1877-1878 - Războiul de Independență al României: Nicolae Petra-Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare. - 1892 - MEMORANDUMUL - participă din Ibănești Ion Racoțean. - 1914-1918 - Primul război mondial - lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916 - 1932 - S-a ridicat "Monumentul Eroilor" din
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
acea vreme, li s-a făgăduit și li s-a dat din teritoriul comunei Brețcu peste 9000 jugăre (5179 ha) de pământ, lângă granița din Oituz, cea mai mare parte împădurit și care a fost evaluată la suma de 12000 florini - pengo, urmând ca până la plata în total a acestei sume, acei care vor așeza în noua comună, până la 100 de moșii cât are vatra satului, vor suporta acoperirea sarcinilor ce reveneau acestui pământ, de 5 florini anual. A urmat că
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
la suma de 12000 florini - pengo, urmând ca până la plata în total a acestei sume, acei care vor așeza în noua comună, până la 100 de moșii cât are vatra satului, vor suporta acoperirea sarcinilor ce reveneau acestui pământ, de 5 florini anual. A urmat că cei ce s-au așezat întâi (24 de familii) au fost numiți ca cei de „soartea I-a” (care au fost împroprietărite cu cele mai bune suprafețe de pământ), apoi cei ce s-au așezat până la
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
primele 24 de familii au fost împroprietăriți cu terenuri situate la extremitățile satului și cu mai puțin pământ decât primii. Toți cei care au venit peste numărul de 100 de familii nu mai erau obligați la plata taxei de 5 florini/an și nici nu se mai numeau moșneni. Așa că teritoriul satului Poiana Sărată cuprins în cele peste 9000 de jugăre aparținea celor 100 de familii, întâi vatra satului cu măsura ei, fânețele cu măsura lor date în folosință fiecăruia pe
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
administrat de un consiliu până la împărțirea lui de către cei 100 de moșneni. În anul 1888, un gospodar din comuna Poiana Sărată cu numele de Gheorghe Negoescu zis Duțu s-a oferit sătenilor că el vrea să plătească cei 12000 de florini comunei Brețcu, dacă sătenii îi dau în schimb drepturile de crâșmărit ale întregului sat pe timp de 10 ani, lucru care s-a făcut, în urma cărui fapt s-a ridicat sarcina înscrisă la Cărțile Funduare a comunei Poiana Sărată. Așa că
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
345 de zile de muncă. Comunitatea ortodoxă din Petrani apare menționată pentru prima dată în anul 1779, ca o comunitate compactă. In 1781 localitatea ajunge în posesia episcopiei unite, având 90 de familii, care în 1784 plăteau episcopiei 191 de florini, în 1790, 281 de florini, în 1792, 368 de florini, daniile crescând de la an la an. Printre cei care au participat în primul război mondial se numără și cei din Petrani, câțiva dintre ei participând la 1 decembrie 1918 la
Petrani, Bihor () [Corola-website/Science/300859_a_302188]
-
Comunitatea ortodoxă din Petrani apare menționată pentru prima dată în anul 1779, ca o comunitate compactă. In 1781 localitatea ajunge în posesia episcopiei unite, având 90 de familii, care în 1784 plăteau episcopiei 191 de florini, în 1790, 281 de florini, în 1792, 368 de florini, daniile crescând de la an la an. Printre cei care au participat în primul război mondial se numără și cei din Petrani, câțiva dintre ei participând la 1 decembrie 1918 la Alba- Iulia la Marea Unire
Petrani, Bihor () [Corola-website/Science/300859_a_302188]
-
menționată pentru prima dată în anul 1779, ca o comunitate compactă. In 1781 localitatea ajunge în posesia episcopiei unite, având 90 de familii, care în 1784 plăteau episcopiei 191 de florini, în 1790, 281 de florini, în 1792, 368 de florini, daniile crescând de la an la an. Printre cei care au participat în primul război mondial se numără și cei din Petrani, câțiva dintre ei participând la 1 decembrie 1918 la Alba- Iulia la Marea Unire. Coordonatele geografice: 46.69100560(Lat.
Petrani, Bihor () [Corola-website/Science/300859_a_302188]
-
Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști li se dădea 1 săptămâna de odihnă, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o găină. Fierăria lucra 5 zile pe săptămână, producând 25
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau dijmă 12 cruci de grâu, egale cu 6 câble. Pentru secolul al XVII-lea doar registrele de dijmă din 1694
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
a secolului al XVIII-lea se extinde pomicultura, locuitorii dădeau dare de fructe uscate și proaspete și după cazanele de fiert țuică. Începând cu anul 1753 sunt semnalate meșteșugurile, fără a fi specificate, ele aduceau un venit anual de 10 florini. Exista la 1779 și o cârciumă domenială, în care se vindea vinul și țuica fiscului. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe an , așa încât celor 79 de iobagi ai statului cu 20 6/8 sesii le
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de fân în valoare de 240 florini anual. Conscrierile urbariale ale secolului al XVIII-lea stabilesc categoria pământurilor, în funcție de fertilitatea sau sterilitatea solului, în 4 clase. Conscrierea din 1720 amintește că și în 1711 pământul din satul Bălnaca era încadrat în clasa a 4-a. La 1720
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Bârsan de Ucea și a Anei Ziin din același sat, care le-au pierdut datorită participării la acțiunile boierilor făgărășeni din anul precedent, legate de readucerea țării sub dominația domnului muntean Mihnea Voievod. Din acest motiv și pentru 50 de florini dați pentru întreținerea cetății, boierii Coman de Ucea și fiii săi, Vladimir, Stanislav, Bărbat, Barbul, Toma, si Radul au primit posesiunile răzvrătiților împreună cu 14 familii de țigani înscrise nominal (Puscariu, Fragmente, IV, p.74-77). Satul Corbi va constitui parte integrantă
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
Ciceu și pentru care, în 1552, satul a plătit lui Panc Pál (comandantul cetății): 2 miei, 24 dinari, 6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. În perioada 1590-1843 satul este dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit până în 6 iunie 1848 când are loc desființarea iobăgiei în Transilvania
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Cetății Ciceu pentru care în 1552 satul a plătit lui Panc Pál (comandantul cetății): 2 miei, 24 dinari, 6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. 1590-1843 În acest răstimp satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări masive pentru extinderea suprafețelor agricole
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900. Referitor la construcția acestei biserici, Cronica Parohiei Măriței consemnează următoarele: "„S-au colectat 5.000 florini și s-a cumpărat de la Direcțiunea Căilor Ferate materialul de lemn, de la podul de tren de la Costâna...Lemnul l-au adus oamenii la Măriței și l-au așezat pe locul dăruit, pe care se află biserica. Locul pentru biserică, o
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Cristina Albinetz, Ocna Dej-studiu monografic, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, isbn 978-973-141-285-6. Reportaje
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint.
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
că dl. Ioan Dima, paroch gr.or. în Sita Buzău și Nicolae Rusu, mare proprietar tot acolo, au cumpărat împreună de la contele Mikes Benedek, moșia Barcani (în Sacuime), dimpreună cu așezămintele fabricii de sticlă deacolo, cu prețul de 110.000 florini. Moșia constă din 4-5000 jugăre de pădure și pășune". În timpul primului război mondial, pr. Gheorghe Burlea din Barcani-Covasna, a fost închis în perioada 23 octombrie decembrie 1915. Fiind învinuit de spionaj, a fost arestat din nou în decembrie 1916 și
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Almasului și Făgărașului, am dăruit acest sat slugilor domniei mele Bară și fratelui său Gâdea, ca să fie Godenii toți, pentru că jumătate din Godenii le este veche Ocina, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Radu Grama, prețul fiind 30 de florini, să le fie de ocina și ohaba lor și copiilor lor, nepoților și Strănepoților lor, începând de la vamă oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu‘i tulbure, sau să-i împiedice, acela va primii rău și urgie de la domnia
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]