5,879 matches
-
focalizat din perspectivă romantică, el se Înscrie, În același timp, pe firul unei lungi tradiții. Culegerea de Cântece câmpenești cu glasuri românești, tipărită la Cluj-Napoca În 1768 (În care am depistat motive și versuri prezente În poezia din 1838!), infuzia folclorică din paginile Țiganiadei sau prelucrările populare ale lui Ioan Barac XE "Barac" reprezintă câteva repere ale unei evoluții, de-a lungul căreia vechea aplecare spre „cântecul de lume”, cu rădăcini În mentalitatea de tip medieval, se convertește Într-un interes
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voia să scoată În evidență nu disprețul la adresa românilor, ci slăbiciunea organizatorică și socială care li se atribuia, totuși, clișeul ales pentru a-i caracteriza pe români rămânea același. În Evul Mediu, stereotipiile etnice se fixau fie la nivelul creației folclorice, orale putând fi regăsite, de exemplu, În primele culegeri de proverbe populare publicate de intelectualii maghiari -, fie la nivelul creației culte, Îndeosebi În scrierile istoriografice (de exemplu la Anonymus XE "Anonymus" , În secolul al XIII-lea, sau la Szamosközy XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prefika”), de a pune un ban În mâna mortului la Îngropăciune sau de a umbla cu capul descoperit, În cazul bărbaților care țin doliu. Folclorul literar Îi atrage de asemenea În mare măsură atenția, o sumă de legende și motive folclorice românești fiind Încorporate, după cum am văzut, În romanele și nuvelele sale. El a avut ocazia să cunoască doinele și baladele românești prin intermediul unei traduceri germane, din 1857, a volumului de Poezii populare ale românilor culese de Vasile Alecsandri XE "Alecsandri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un străin, iar acțiunea conjugată a acestor mărci de alteritate permite delimitarea sa pronunțată atât față de noi, cât și față de străinii aflați În proximitate. 4. Imaginea frâncului În folclor Imaginea francezului În mentalitatea tradițională are un suport prețios În creația folclorică. Problema utilizării folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai corect spus, ca sursă pentru istoric) a fost și este privită cu multă reținere, În plan teoretic și practic, atât de istorici, cât și de folcloriști. Deși nu Împărtășesc această rezervă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul sunt destul de bine reprezentate cantitativ prin variante, Înregistrate pe Întreg spațiul românesc. Predomină ocurența lor sudică, datorată prezenței mai marcate În zonă a poeziei epice, dar, În parte, și unei activități de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o dată mai timpurie, În secolul al XIX-lea. Oricum, detaliile legate de data, zona sau acuratețea filologică a transcrierii au o importanță mai redusă În acest caz, fiind vorba, În mod clar, de balade vechi, de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le un loc important În tradiția populară și, implicit, În configurarea unor atitudini mentale de profunzime. În balada Trei crai, două personaje importante, Sâla Miai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al baladei pentru ilustrarea unei căsătorii dificile, sau chiar imposibile, implică, la un alt nivel de semnificații, și conturarea unei imagini și atitudini față de frânc ori latin. Oprindu-ne aici, să recapitulăm, În concluzie, datele acestei imagini prinse În creația folclorică. Frâncul este În primul rând un străin, bine individualizat În respectiva calitate, Întâlnit În confruntările sale cu turcii, deci În postură de combatant militar, de ostaș, cu tot ceea ce implică acest lucru: bătălie, vărsare de sânge, invazie sau ocupație. Îl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginii francezului analizate până aici, fixate În semantica etnonimului și În folclor, Își au originile, după cum am Încercat să demonstrez, În perioada medievală. Stereotipurile populare astfel formulate și transmise În timp, pe durată lungă, prin intermediul instrumentului lingvistic și al creației folclorice, sunt pe deplin funcționale la Începutul epocii moderne. Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, așadar Într-o perioadă de premodernitate sau de modernitate timpurie În spațiul românesc, ele se evidențiază și mai puternic, prin lărgirea informației și a orizontului geografic și mental, prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
destul de seci și se referă mai ales la evenimentele militare, În schimb, imaginea rezultată din participarea la aceste campanii va lăsa urme durabile În mentalul țărănesc mai târziu, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, conturate Într-o creație folclorică deosebit de interesantă, care mărturisește o atitudine complexă și nuanțată, asumată față de Napoleon XE "Napoleon" . Cea mai semnificativă modalitate de configurare a unei imagini a Franței revoluționare și napoleoniene la nivelul mentalității tradiționale ne-o oferă Însă propaganda oficială difuzată În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atitudini generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic Înfloririi noilor resentimente și prejudecăți. În cântecul epic bătrânesc sau În alte producții folclorice, „frâncul” (ori „lătinul”) și „turcul” reprezentau, În egală măsură, două entități străine, față de care mentalitatea țărănească se delimita și Își preciza rezervele și ostilitatea. Astfel, discursul oficial adresat lumii rurale nu face decât să prelungească și să stimuleze vechile clișee
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie” inspirate de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor franco-italiene: Împărate, Împărate! Cere pardon
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
instruire, excludeau aproape total contactarea realităților peninsulare pe filierele analizate anterior, În principal presa. Dintre abonații Gazetei Transilvaniei pe anul 1852, doar doi erau „economi”. Contactul personal se va dovedi Însă, și În acest caz, un element semnificativ, deoarece producția folclorică avându-și sursa de inspirație În experiența italiană va cunoaște o circulație remarcabilă În Transilvania. Ea va reînvia luptele de la Custozza și Solferino În amintirea foștilor soldați, tot așa după cum le va propaga ecoul printre rudele și cunoscuții lor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1994. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. Beu, Octavian, Răscoala lui Horia În arta epocei, Editura Cartea Românească, București, 1935. Biró, József, Erdély művészete șArta Transilvanieiț, Dovin (reprint), Budapesta, 1989. BÎrlea, Ovidiu, Poetică folclorică, Editura Univers, București, 1979. Bled, Jean-Paul, Franz Joseph, Editura Trei, București, 2002. Bocșan, Nicolae, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Bocșan, Nicolae, „Imaginea Europei În cultura iluministă a românilor bănățeni”, În Banatica, 12, nr. 2., 1993. Bocșan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iași, 1928 și P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , N. Stoicescu, „La participation des Roumains à la bataille de Varna (1444)”, Revue Roumaine d’Histoire, IV, 1965, nr. 2, pp. 221-231). Imaginea creată la nivelul tradiției culte, la fel ca și cea folclorică, subliniază caracterul specific, distinct, al poziției românești față de conflictele dintre turci și apuseni. Atitudinea de rezervă, atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer de superioritate, de Înțelepciune provenită din experiența specifică unui orizont propriu, la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o percepție care atribuie semnificații ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350. Ibidem. Ilustrată, de exemplu, de cunoscuta piesă folclorică „Soarele și luna”. Pentru interdicția incestului, vezi și Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, op. cit., pp. 237-238. Necesitatea revizuirii periodizării istoriei României se impune nu doar din nevoia firească a sincronizării ei cu istoria generală, ci și din rațiuni ținând de Însăși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
274-277. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , op. cit., p. 146. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 280. Ibidem, II, p. 153. Ibidem, II, pp. 269, 268. Aceeași depărtare o vor resimți și soldații ardeleni cantonați În Italia, după cum o mărturisesc creațiile folclorice (cântece de cătănie) avându-și sursa de inspirație În aceste realități. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 10. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 83. Pentru iubita italiancă a lui Hodoș XE "Hodoș" , vezi Iosif Pervain, Ioan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice.O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi care nu se prezintă ca , ci ca o formă a preciza Mircea Eliade În articolul Destinul culturii românești. Pornind de la numeroasele întrebări Ce este destinul?, Care este diferența dintre noțiunea de soartă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a consemnat atât atitudinea față de soartă a omului tradițional, cât și cea a intelectualului. Există În limba română o stratificare Înscrisă Într-o aparentă coexistență sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi am propus ca În această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate În literatura română cultă. În cele cinci capitole ale lucrării am realizat o sinteză a reprezentărilor destinului În creația
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia românească, destinul, ca entitate distinctă, a Început să fie studiat destul de târziu, În prima jumătate a secolului al XX-lea. Proximitatea culturii populare, sugestiile de natură folclorică În construirea conceptelor legate de soartă, noroc se observă ușor.Filosofia universitară din prima jumătate a secolului XX a cercetat doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În Destin și istorie, Eliade răspunde la Întrebarea Cum suportă omul istoria? astfel: Mircea Eliade susține În articolul Destinul culturii românești că Miorița și Meșterul Manole sunt capodoperele spiritualității românești, iar literatura română modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice. O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi simpatia față de Cosmos care nu se prezintă ca un sentiment păgânesc, ci ca o formă a spiritului liturgic creștin. Regăsind această liturghie cosmică În folclorul românesc, având În centru misterul Morții salvatoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să fie se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă). În basmul românesc, ca și În unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv. Chiar dacă a trecut aproape neobservat, În 1884, studiul lui Atanasie Marian Marienescu, Cultul păgân și creștin, un amplu proiect, din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
astfel, un dat, un Înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici În momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine În alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, În Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există Între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu În acest sens ar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care s-au păstrat și În obiceiurile din ciclul vieții: nașterea pe pământ, depunerea copiilor pe pământ după naștere ori la botez, Îngroparea morților În sânul pământului etc. Implicarea destinului În riturile de construcție ne Îndrumă spre o altă zonă folclorică extrem de bogată. Ion Taloș, În Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, arată că, printre măsurile cele mai importante pe care le ia omul spre a se sustrage unui destin rău la construirea casei, este alegerea unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]