15,024 matches
-
o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a sa, care, pentru a fi posibilă comunicarea coerentă, trebuie să fie constante și universale. Dominanța e proprietatea formală ce ierarhizează datoriile după tăria lor, datoriile morale situându-se în vârful piramidei 17. Etica normativă este acea ramură a eticii preocupată de normarea acțiunilor, ce încearcă să găsească un răspuns la întrebarea fundamentală a moralei: "Ce trebuie să fac
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în comun, deoarece dreptul este o știință factuală, iar morala o disciplină speculativă despre valori 175. John Austin, preocupat să construiască un sistem de concepte juridice formale, independente de conținutul moral și de condițiile istorice și sociale, distinge între dreptul pozitiv și morala pozitivă. În centrul teoriei sale stă noțiunea de lege ca ordin al superiorului. Doar ordinele generale sunt parte a dreptului pozitiv, care este stabilit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru el putându-se indica mai multe sinonime parțiale, între care există importante conexiuni logice: model, standard, reglementare, regulă, lege.3 Natura, funcțiile și forma normei fac, de obicei, obiectul reflecției filosofice, fiind revendicate însă și de sociologi, iar structura formală a normei este studiată de logică, mai precis de logica deontică 4. O amplă tratare a normei a fost realizată de logicianul finlandez Georg Henrik von Wright în lucrarea Normă și acțiune. Potrivit lui G. H. Von Wright, una din semnificațiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau felul lui de a fi să fie apreciate ca bune și nu ca rele11. Așadar, normele se definesc într-un context de relații, iar explicarea acestei rețele selective de relații coincide cu analiza normelor morale. 2.2.1. Structura formală a normei morale Normele morale au două componente fundamentale: expresia calitativă, care indică ce trebuie "să faci" sau cum anume trebuie "să fii" și expresia imperativă sau prescriptivă, cristalizată în expresia trebuie 12. Expresia calitativă se comunică atât prin însușiri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise (nu trebuie)"14. Functorul deontic "se deschide egal atât spre a face ce trebuie sau nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din răspunsurile la acest gen de întrebări sunt respinse ca fiind simpliste sau că nu duc spre nicio finalitate și sunt înlocuite cu întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
autorizată de formula "nu te iert". Prima situație indică faptul că victima nu intenționează să caute răzbunare, ci dorește păstrarea unor relații amiabile, iar cea din urmă, dimpotrivă. Pedepsirea și iertarea reprezintă îndeplinirea unor proceduri, mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva. Numai în cazul în care această procedură a fost îndeplinită corect până la final, se poate ridica problema vinovăției sau nevinovăției, iertării sau grațierii. Retributiviștii susțin că suferința reprimă ipso facto răul în sine și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ierta nu implică consecințe palpabile, e.g. înmânarea unui certificat scris de iertare"157. I s-a replicat de către K. Baier că "pedepsirea și iertarea sunt feluri certe de a face ceva, adică îndeplinirea unei proceduri mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva". Diferența importantă dintre pedeapsă și grațiere se referă la faptul că presupun categorii de formalități diferite: iertarea se aplică în cazul în care o persoană a fost găsită vinovată de o jignire, iar pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
momente diferite la început versus la sfârșit de semestru/an/ciclu de învățământ; în locații diferite în sala de grupă, în parc etc.; interlocutori diferiți anumiți copii din grupă, copii din grupe diferite în cadrul unei activități opționale etc.). În plan formal, subiectivitatea locutorului este relevată de însăși maniera de codificare a mesajului, de alegerea codului, de selecția operată de către locutor în planul paradigmatic al codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
individualizare în fiecare situație de comunicare didactică 93; principii și criterii generatoare ale (noii) programe 94 pentru învățământul preșcolar: * ,,principiul descentralizării și flexibilității actului didactic; * principiul egalizării șanselor educaționale; * principiul eficienței"; * criterii psihologice; * criterii pedagogice; * criterii sociale 95; diferențierea programei formale (planul de învățământ, exemple de conținuturi pentru activități, materiale auxiliare) de programa informală (activități extracurriculare); referiri la conținutul programei; trimiteri către a treia alfabetizare prin computer, mass-media etc.; sugestii de valorificare a ,,colțurilor" sălii pentru diferite tipuri de activități; precizări
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alegerea poeziei în funcție de: * tema săptămânii/perioadei; * conținutul/forma textului; * obiectivele vizate; * particularitățile grupei de copii etc.; captarea atenției asociată etapei de introducere a copiilor în conținutul/atmosfera poeziei, de anticipare a subiectului și familiarizare (eventuală) cu anumite elemente de ordin formal (cuvinte/expresii noi); pot fi folosite, în acest sens: * planșe ca suport pentru conversație; * material auditiv (înregistrare a unor zgomote din natură, dintr-un mijloc de transport, dintr-un anumit mediu socio-pro-fesional etc.); * audierea/vizionarea unui fragment dintr-o poezie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fi de fapt interpretate dacă abordăm opera din unghiul sistemului solid de simboluri folosit. Interesul pentru Blake este evident și în lucrarea lui Mona Wilson, Life of William Blake, publicată în 1927, considerată cea mai responsabilă și mai ambițioasă biografie formală de după apariția cărții lui Gilchrist (BCH: 12)71. În 1959, Șir Anthony Blunt, în studiul The Art of William Blake, l-a plasat pe Blake ferm în tradițiile iconografice europene. Publicată tot în 1959, lucrarea lui Mark Schorer William Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca inițial acest manuscris (singurul cunoscut) a fost o copie transcrisa "pe curat" a poemului intitulat Vala, care trebuie sa fi existat deja pe ciorne (acum pierdute), deoarece primele pagini din Vala sînt redactate cu mare grijă, cu un scris formal, tipic pentru plăcile de cupru folosite pentru gravat. În paginile ulterioare și în adăugirile marginale Blake a revenit, însă, la scrisul sau obișnuit, probabil abandonînd ideea că manuscrisul să fie folosit pentru imprimare în totalitatea să (31 de versuri din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității / 122 II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) / 122 II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mele fiind și aceea de a deschide tematizările din carte (și mai mult) către zone de interes academic. S-au adăugat alte motive, valabile și pentru reeditarea de față: un anumit interes pentru informare în legătură cu filosofia românească, în spații culturale formale, dar și informale, pe de o parte, ofertă limitată a pieței de carte și a "pieței ideilor" pentru acest interes, pe de altă parte; numărul mic de exemplare ale cărții, dar o anumită "căutare" a sa; unele convenții pe care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și în personalismul lui Ch. Renouvier și în cel al lui Emm. Mounier; în parte, chiar în filosofia lui Fr. Nietzsche. Lucrarea rămâne, totuși, înainte de toate, o încercare de interpretare a personalismului energetic, filosofia lui C. Rădulescu-Motru, din perspectiva structurii formale a unui concept fundamental în filosofia kantiană: conceptul finalității. Bibliografia a fost completată cu titluri de lucrări semnificative pentru demersul din carte, publicate după apariția primei ediții a acesteia. Este vorba îndeosebi despre ediții noi ale unor lucrări ale lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care se raportează "critic". Prima este aceea a unității conștiinței și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o rezolva pe cea dintâi, spune Rădulescu-Motru, Kant postulează identitatea formală a eului și construiește ipoteza apriorismului și conceptul "unității sintetice de apercepție". Soluția kantiană este socotită nesatisfăcătoare de către filosoful român; teoria sa asupra identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care deschide, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
răspunde acestora, o filosofie kantiană în sens propriu, sau una neokantiană, deși are între datele sale primare probleme formulate de Kant. Putem spune însă, urmând și gândurile lui Rădulescu-Motru asupra propriei înfăptuiri teoretice, că filosoful german este interesat de condițiile formale ale cunoașterii, în timp ce filosoful român caută să întemeieze posibilitatea cunoașterii și a "experienței obiective" pornind de la "eul subiectiv". Filosoful român întemeiază posibilitatea cunoașterii pe unitatea conștiinței, ea însăși posibilă datorită identității sale structurale cu universul fizic. Kant vizează condiționarea logic-formală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istoric. Sau, cum afirma Husserl: "atunci când spunem 'filosofie' trebuie să deosebim bine între filosofie ca fapt istoric, legat de o anumită epocă, și filosofie ca idee, idee a unei sarcini infinite"22. De aceea este legitim să distingem între aspectul formal ("filosofia primă" Aristotel; cunoașterea "care se ocupă numai cu forma însăși a intelectului și a rațiunii și cu regulile universale ale gândirii în genere, fără deosebirea obiectelor"23 Kant; "gândul privind Absolutul" Hegel; "filosofia ca idee a unei sarcini infinite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinate" Gheorghe Vlăduțescu) ale unui sistem, teorii filosofice. Istoria filosofiei cuprinde momente de schimbare a stilului teoretic și a statutului cultural al acestei discipline, fără a se depăși, desigur, de-limitarea sa epistemică și atitudinal-noetică. Acest fapt interzice dogmatizarea aspectului formal și, totodată, îngăduie diferențierea lui de cel material (de conținut). În cazul personalismului energetic, această din urmă operație are privilegiul de a mai îngădui lămurirea sensului legăturii sale cu kantianismul și cu formulele din filosofia contemporană de care este apropiat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proprii unei filosofii anume și raportarea acestora la istoria filosofiei și la unitatea culturii în care filosofia vizată este integrată 25. Aspectul material (de conținut) este, într-un fel, secund față de cel formal, căci el se structurează potrivit unei "logici formale", adică potrivit tocmai aspectului formal. În acest fel poate fi explicată participarea unor filosofii diferite la același model filosofic. Putem vorbi, de exemplu, despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
raportarea acestora la istoria filosofiei și la unitatea culturii în care filosofia vizată este integrată 25. Aspectul material (de conținut) este, într-un fel, secund față de cel formal, căci el se structurează potrivit unei "logici formale", adică potrivit tocmai aspectului formal. În acest fel poate fi explicată participarea unor filosofii diferite la același model filosofic. Putem vorbi, de exemplu, despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un fel, secund față de cel formal, căci el se structurează potrivit unei "logici formale", adică potrivit tocmai aspectului formal. În acest fel poate fi explicată participarea unor filosofii diferite la același model filosofic. Putem vorbi, de exemplu, despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de idei (întrebări, probleme, soluții, "teme" etc.). La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]