3,203 matches
-
fiindcă se consideră că defuncții erau comemorați prin dansuri publice colective. Dar dacă aceste manifestări cultuale destinate morților sunt numai probabile, este sigur că dansul ocupa un loc Însemnat În viața religioasă a insulei. Într-adevăr, dansatoare sunt reprezentate pe frescele palatelor din Cnossos și Thera, pe sigilii, pe o farfurie de ceramică de Kamares 1 descoperită la Phaistos, după cum tot dansatoare sunt reproduse Într-o compoziție plastică din teracotă de la Palaikastro. a) Peșteri, munți și palate Odată admis faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În vastele spații sau curți ce se deschideau În interiorul lor, la Cnossos, ca și la Phaistos sau la Mallia, cercetătorii au vrut să vadă spații destinate desfășurării unor exerciții acrobatice, realizate pe tauri În fugă, de către tineri atleți reprezentați pe fresce, pe vase și pe sigilii. Însă asemenea spații ar fi putut fi și locuri destinate unor reprezentări sau ceremonii publice, un fel de teatre primitive și, de asemenea, sedii ale Întrunirilor publice ale unei colectivități care Își avea centrul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au fost Într-adevăr reconstruite mulțumită unei munci complexe și sistematice de filologie arheologică și epigrafico-lingvistică ce a prelucrat date provenind din săpăturile făcute În sanctuare, așezări și morminte, date iconografice desprinse din reprezentări care țin de decorațiunile de pe temple, fresce, vase, candelabre, oglinzi și lăzi În care se păstrau obiectele votive, dar și date epigrafice și arheologice relative la obiecte votive și la materiale atât de uz sacru, cât și cotidian. Într-o asemenea reconstruire, un spațiu vast a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și se observă o scădere netă la nivelul culturii arheologice ca urmare a acestor distrugeri. Nu este însă posibil să demonstrăm că toată țara Canaanului a fost cucerită în această perioadă. Deja un text precum Jud 1 redimensionează mult marea frescă epică pictată de Cartea lui Iosue. Numai în timpul monarhiei a existat o cultură arheologică mai mult sau mai puțin omogenă în întreg teritoriul Israelului biblic. Cucerirea pare să fi fost un fenomen gradual și progresiv care s-a extins pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Această Casă Românească era condusă alternativ de Iorga și de Vasile Pârvan. Școala era proprietatea statului român și a fost înființată în 1922. Aristide Blank a contribuit masiv la înființarea ei. Interiorul era decorat în stilul artei românești și cu fresce în tradiția semănătoristă. Casa avea o bibliotecă bogată. Studenții merituoși primeau burse de stat pe perioada sejurului lor. Celălalt centru românesc deschis de Iorga în 1930 își avea sediul la Veneția, un oraș îndrăgit de el. Casa Romena di Sua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Îndeosebi cei fără studii liceale - pe atunci, majoritatea populației. Înapoierea sudului Italiei, Mezzogiorno, era notorie. Norman Lewis, un ofițer al armatei britanice staționat la Napoli În timpul războiului, a fost frapat de numeroșii cărăuși de apă napolitani, „identici cu cei din frescele de la Pompei”. Carlo Levi, doctorul piemontez exilat de Mussolini ca pedeapsă pentru activitatea lui din Rezistență, făcea observații similare În Hristos s-a oprit la Eboli, bine cunoscuta-i povestire (publicată În 1945) despre viața Într-un sătuc Îndepărtat de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
harului dumnezeiesc. În secolul al XVI-lea, marii pictori venețieni precum Iacopo Robusti, supranumit Tintoretto, sau Paolo Caliari, zis Veronese, au sporit fastul în reprezentarea nunții din Cana. Leonardo da Vinci a pictat una din cele mai celebre Cine în frescele din trapeza mânăstirii dominicanilor din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul 1383 pentru a servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o capelă în secolul al IX-lea. Devenită proprietate a statului în timpul Revoluției și apoi dezafectată în anul 1919, capela Sfântul Baqui a fost în cele din urmă vândută în anul 1920. Astăzi proprietate privată, edificiul este amenințat de ruină. Frescele murale ale capelei Sfântului Baqui înfățișează scene din viața legendarului legionar, alături de niște bizari îngerași negri care decorează bolta pictată. La fel de stranie este și constatarea faptului că sfântul Baqui este omniprezent în Jouques (statui, tablouri, fresce, etc.) deși aparent, prezența
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este amenințat de ruină. Frescele murale ale capelei Sfântului Baqui înfățișează scene din viața legendarului legionar, alături de niște bizari îngerași negri care decorează bolta pictată. La fel de stranie este și constatarea faptului că sfântul Baqui este omniprezent în Jouques (statui, tablouri, fresce, etc.) deși aparent, prezența nu îi este justificată de nicio funcție simbolică precisă. O a doua versiune explică faptul că această capelă închinată Sfântului Baqui a fost construită în secolul al IX-lea pe locul unde inițial existase un templu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
noastre, 1980) și următorii, până la 1 Decembrie 1918 (Duminică, după infern, 1983) și se încheie cu deceniul al patrulea al secolului, care face obiectul unui roman istoric, Ediție specială (1990), reeditat în 1999 sub titlul originar, Noaptea bastarzilor. Este o frescă epică a vieții politice românești (cu trimiteri substanțiale și la contextul european), atinsă de „bizantinism” și de agresiunea totalitară. Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui București policrom, a mediilor jurnalistice și a unor figuri politice de prim-plan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Séon, Alphonse Osbert, sunt influențați de pictura lui. Péladan însuși îi purta un respect deosebit, cu toate că pictorul nu a dat curs invitației sale de a expune în cadrul saloanelor rozacruceene. Ca și pentru Moreau, pictura italiană și romanticii Chassériau, ale cărei fresce de la Curtea de Conturi (1848) îl orientează spre pictura monumentală, și Delacroix își pun amprenta asupra formației sale. Alegorismul picturii sale, ca și o iconografie clară fac deosebirea între el și Moreau, ale cărui picturi închid un sens mistic, ezoteric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei, care alături de Herculanum, Stabia și Oplontis, fusese înghițit de erupția Vezuviului în anul 79 î.e.n.. Aveau să fie aduse la lumină o cultură extrem de rafinată și opere de artă precum frescele din Vila Misterelor, decoratorii pompeieni inspirându-se din cultura greacă din epoca helenistică. În Italia, Böcklin se apropie de pictura Renașterii, iar prin intermediul ei, obține o nouă viziune asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La această întrebare vom răspunde fără teamă cu o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toate însușirile cerute de știința decorativă modernă, universal recunoscute"162, să aducă un element nou, care să fixeze un propriu, "un caracter" stilului național așa cum s-a întâmplat cu stilul gotic, roman, bizantin, ultimul caracterizat prin hieratismul și stilizarea din fresce. Acest stil românesc, precizează Baltazar, nu există. El își așteaptă creatorul, iar cu o frază care își va purta ecoul până la Cioran, criticul fixează un semn începutului: "La noi se începe: totul e de făcut"163. Arta populară trebuie folosită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estetic, iar faptul că sculptorul a sistat procedeul ar putea să-i dea dreptate. "S-a vorbit despre experiența lui Paciurea din 1911 în termeni care ar pretinde punerea în relație a sintezei operate de el între sculptura tridimensională și fresca bizantină, cu pictorialitatea sau graficitatea sculpturii în sânul mișcării contemporane cu acest eveniment, denumită "Art Nouveau". Unul dintre argumentele sincronizării lui Paciurea cu "Modern-Style"-ul, ar fi, după opinii ce au răsunat la noi după cele două războaie, nevoia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu merg, ci parcă dansează cu pași plutitori. Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revers cu acest moment de vis suspendat din la Belle Epoque, pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite Câteva pasaje din volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]