3,450 matches
-
slovaci, 2 sârbi. 1896 - Proprietarul domeniului era conteleGYURZ ABRAHAM. 1889 - Comuna prezenta următoarea situație agricolă:241 gospodării țărănești, 6745 jugăre de teren, din care: 1961 - pământ agricol, 146 - grădină, 1 - vie, 388 - pășune, 3271 - pădure, 198 - pământ neproductiv, 603 - pomi fructiferi și un lot de animale format din: 449 - vite cornute, 117 - cai, 350 - porci, 489 - oi, precum și 1780 - păsări și 36 de stupi. 1890 - Moșnița Veche era reședința de comună, făcea parte din Comitatul Timiș, districtul Timișoara și avea 1175
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
mg de vitamina C la 100 grame. Efectele curative ale fructelor, în special citrice erau deja cunoscute în expediția din 1497 condusă de Vasco de Gama și confirmată în 1507 de echipajul lui Pedro Álvares Cabral. Portughezii au plantat pomi fructiferi și alte plante comestibile în insula Sfânta Elena, pe atunci un important punct de oprire în călătoriile de întoarcere din Asia, pentru ca suferinzii de scorbut dar și de alte afecțiuni să se poată reface. Din păcate aceste relatări de călătorie
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
După ei au venit în anul 1907 evrei din Yemen, mai ales din zona orașelor Haydan și Sa'ada, si au fondat trei cartiere: Shkhunat Hateimanim ("Cartierul yemeniților"), Shaaraim și „Marmorek”. Evreii polonezi, care deveniseră proprietarii pământurilor, au plantat pomi fructiferi, migdali și în special vii iar din anul 1904 portocali, Zalman Minkov fiind cel dintâi care a sădit o livadă de portocali. Evreii yemeniți au găsit de lucru pe aceste plantații. Localitatea a devenit după mulți ani cunoscută că „oraș
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei, Gorgane, Răzoare etc. și au în general formă de domuri ceea ce presupune existența în interiorul acestora a diferitelor bogății. Dealurile nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
generală. Tăgădău este un sat în comuna Tăgădau, județul Arad, Transilvania, România. Satul Tăgădău este renumit prin frumusețea portului vechi și mai ales prin diversitatea obiceiurilor folclorice. Localnicii sunt în majoritate agricultori și crescători de animale, iar livezile de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulți din locuitori sunt adevărați artiști populari care au câștigat numeroase concursuri de interpretare. Religie Pe strada principală care se întinde de-a lungul șoselei, se înalță două frumoase și impunătoare biserici, una ortodoxă iar alta
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe pe dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole. Munții Țibleș cu o altitudine de peste 1800 m se pot vedea înspre sud-est, iar Munții Rodnei cu vârful Pietrosu (2303 m altitudine) înspre est
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală de 52,25
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220 de tone. Din acestea, producțiile de mere și pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni, iar cele cu înclinare mai mică sunt acoperite cu pomi fructiferi, vițe de vie și sunt cultivate chiar cu cereale și cartofi. Relieful prezintă riscuri naturale pentru producerea de alunecări de terenului, că urmare a excesului de umiditate și eroziunii solului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălțești se ridică
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
câmpia - Câmpia Someșului Inferior. Zona prezintă pâlcuri de pădure și resturi ale fostelor păduri care acopereau întregul teritoriu. Clima este una temperat continentală moderată, cu primăveri timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al zilelor cu precipitații
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
codrenesc sunt unele din cele mai dificile figuri/mișcări din dansurile românești. Revenind specific la localitatea Chilia, primul sigiliu al satului este documentat din anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al Chiliei
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
deținut politic după 1947, decedat în închisoarea din Sighetul Marmației. Blazonul moșiei Bădăcin, dat de către împăratul Leopold la 7 decembrie 1699, odată cu Diploma de înnobilare a lui Laurențiu Man. Economia este susținută în pricipal de agricultură, îndeosebi de cultivarea pomilor fructiferi.
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Dealu Tolcesii, Diconești, Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
oamenilor, lucerna care era necesara cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de viță-de-vie iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. Filoxera însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
C.F.R. Tileagd și încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenței Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafață totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]