70,946 matches
-
scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. De asemenea, nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui drept fundamental, întrucât accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești (a se vedea în acest sens
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
considerente, Curtea a arătat că nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) și în art. 20 coroborat cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, celor ale art. 14 din Convenție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceasta. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
din Constituție, deoarece nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanței, nu se asigură o protecție a cetățeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată garantat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție nu sunt absolute
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
nu se asigură o protecție a cetățeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată garantat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și a noțiunilor
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și a noțiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private impune ca limitarea acestora să se realizeze într-
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și a noțiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
menționate reprezintă „constatări de fapt din proceduri judiciare anterioare“ de care ar trebui să țină seama instanțele judecătorești învestite ulterior. În caz contrar, conchid autorii, se încalcă art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 16 alin. (1) din Constituție, art. 26^1-26^5 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturi nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și principiul puterii de lucru judecat, așa cum a fost acesta clarificat prin Decizia
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
raportată la art. 53 din Constituție, se arată că împrejurarea că Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede acordarea drepturilor constituite de Legea-cadru nr. 284/2010 nu poate avea semnificația inexistenței acestora. În caz contrar, s-ar încălca art. 53 din Legea fundamentală referitor la condițiile în care se poate restrânge exercițiul unui drept, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. ... 33. Mai departe, se arată că dreptul la ajutoarele oferite cu ocazia trecerii în rezervă a fost prevăzut în
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
a prevăzut a fost abrogată. ... 39. Autorii mai arată că dreptul la ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 nu reprezintă o simplă așteptare legitimă, ci un veritabil drept, protejat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, intrat definitiv în patrimoniul titularilor acestora, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015. ... 40. Este evocată Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
iulie 2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
Curtea constată că autorul pare să realizeze o confuzie între, pe de o parte, chestiunea raporturilor dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern românesc și, pe de altă parte, chestiunea aplicării Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în dreptul românesc. ... 59. Cu referire la invocarea de către autorii excepției a încălcării art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că în jurisprudența sa (a se vedea Decizia Curții nr. 767 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, în Decizia nr. 331 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1212 din 11 decembrie 2020, paragraful 32, a statuat că Guvernul, pe lângă îndatorirea fundamentală de a asigura executarea legilor, este abilitat de art. 115 din Constituție să și legifereze, sub controlul Parlamentului. Or, câtă vreme măsurile criticate în cauză au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera prin intermediul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, este necesar să se considere că art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) cu referire la art. 2 din TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind independența judecătorilor, precum și principiul colaborării loiale, prevăzut de art. 4 din TUE, trebuie interpretat ca opunându-se dispozițiilor naționale ale unui stat membru UE, care îi înlătură judecătorului național posibilitatea de a aplica Decizia Comisiei
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
1) al doilea paragraf TUE, constituie un principiu general al dreptului Uniunii care decurge din tradițiile constituționale comune ale statelor membre, care a fost consacrat la articolele 6 și 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, și care în prezent este afirmat la articolul 47 din cartă [Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 109 și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
măsură să asigure protecția jurisdicțională efectivă impusă de această dispoziție, prezervarea independenței acestora este primordială, astfel cum se confirmă la articolul 47 al doilea paragraf din cartă, care menționează accesul la o instanță judecătorească „independentă“ printre cerințele legate de dreptul fundamental la o cale de atac efectivă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 115, precum și jurisprudența citată]. 195 Această cerință
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 115, precum și jurisprudența citată]. 195 Această cerință de independență a instanțelor, care este inerentă activității de judecată, ține de conținutul esențial al dreptului la protecție jurisdicțională efectivă și al dreptului fundamental la un proces echitabil, care are o importanță esențială în calitate de garant al protecției ansamblului drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii și al prezervării valorilor comune ale statelor membre prevăzute la articolul 2 TUE, în special a valorii statului
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
control de legalitate a dispoziției, punând la îndoială controlul judecătoresc care a fost efectuat în condiții de perfectă legalitate și cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor prevăzute de Constituția României și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Raportat la aceste critici, apelanta-reclamantă a solicitat ca prin dispozitivul deciziei ce se va pronunța să fie obligată pârâta să emită decizia de compensare. ... 25. Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de măsuri reparatorii în condițiile art.
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
soluția dată în Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 privind exclusiv statuarea asupra existenței unei situații juridice în curs de constituire, această calificare fiind regăsită și în deciziile ulterioare ale Curții Constituționale din perspectiva compatibilității ei cu principiile legii fundamentale. ... 96. Trebuie astfel precizat că raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
Codul penal privind abuzul în serviciu. Susține, în esență, că prevederile art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt neconstituționale întrucât nu întrunesc condițiile de previzibilitate și claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Astfel, textul prevede două conduite alternative ale destinatarului normei, fără să indice criterii obiective în funcție de care acesta să își adecveze comportamentul. Redactarea textului legal menționat nesocotește principiul securității juridice, pentru că expune destinatarul normei juridice unui risc care
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
comisii nu mai au posibilitatea de a trimite expertului dosarul de despăgubiri la reevaluare, nemaifiind obligați să facă o analiză critică a raportului de evaluare întocmit de expertul evaluator. Susține că se încalcă și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, întrucât judecătorul care ar fi în situația de a analiza comportamentul destinatarului normei nu ar avea criterii legale obiective de apreciere și ar trebui să le creeze, cu nesocotirea principiului separației puterilor în stat. De asemenea, se încalcă și dreptul
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
alin. (12) privind legalitatea pedepselor. Prin raportare la art. 11 și 20 din Constituție, se invocă, de asemenea, și prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
la Dosarul nr. 1.359D/2021, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului Marin Ivana, care susține că, de un an și 10 luni, poporului român i se restrâng drepturi și libertăți fundamentale, situație care va dura la nesfârșit, întrucât boala COVID nu există, nefiind demonstrată științific. Arată că, potrivit art. 22 din Constituție, dreptul la integritate fizică și psihică este garantat. Din discuțiile pe care le-a avut cu doctori imunologi reiese
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]