3,250 matches
-
A Sequel to «The Murders in the Rue Morgue»”, „Misterul lui Marie Rogêt” are puține elemente comune cu „Crimele din Rue Morgue” în afară de includerea lui C. Auguste Dupin și a desfășurării acțiunii tot la Paris. Dupin a reapărut în „Scrisoarea furată”, pe care Poe a considerat-o „probabil cea mai bună dintre povestirile mele de raționament” într-o scrisoare din iulie 1844 către James Russell Lowell. Manuscrisul original al povestirii „Crimele din Rue Morgue” care a fost folosit pentru prima sa
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
de Edgar Allan Poe. Dupin își face prima apariție în povestirea „Crimele din Rue Morgue” (1841) a lui Poe, considerată de majoritatea specialiștilor ca fiinf prima povestire de literatură polițistă. El reapare în „Misterul lui Marie Rogêt” (1842) și „Scrisoarea furată” (1844). Dupin nu este un detectiv profesionist și motivațiile sale pentru a rezolva misterele de pe parcursul celor trei povestiri se schimbă. Folosind ceea ce Poe a numit „raționament”, Dupin combină intelectul său considerabil cu imaginația creatoare, pătrunzând chiar în mintea criminalului
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
Rogêt”. Această povestire a fost inspirată din povestea adevărată a lui Mary Rogers, o vânzătoare la o tutungerie din Manhattan, al cărei corp a fost găsit plutind în râul Hudson, în anul 1841. Ultima apariție a lui Dupin, în „Scrisoarea furată”, prezintă o investigare a unei scrisori furate de la regina Franței. Poe a numit aceasta povestire „probabil, cea mai bună dintre povestirile mele de raționament”. De-a lungul celor trei povestiri, Dupin călătorește prin trei locuri diferite. În „Crimele din Rue
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
bună dintre povestirile mele de raționament”. De-a lungul celor trei povestiri, Dupin călătorește prin trei locuri diferite. În „Crimele din Rue Morgue”, el călătorește pe străzile orașului; în „Misterul lui Marie Rogêt”, el este în aer liber; în „Scrisoarea furată”, el este într-un spațiu privat închis. Dupin nu este de fapt un detectiv profesionist și motivațiile lui se schimbă în cursul celor trei povestiri. În „Crimele din Rue Morgue”, el investighează crimele pentru amuzamentul personal și pentru a dovedi
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
motivațiile lui se schimbă în cursul celor trei povestiri. În „Crimele din Rue Morgue”, el investighează crimele pentru amuzamentul personal și pentru a dovedi nevinovăția unui om acuzat pe nedrept. El refuză o recompensă financiară. Cu toate acestea, în „Scrisoarea furată”, Dupin urmărește intenționat o recompensă financiară. În timp ce discuta metoda lui Dupin în funcție de logica lui Charles Sanders Peirce de a face presupuneri bune sau un raționament abductiv, Nancy Harrowitz citează mai întâi definiția analizei făcută de Poe și arată apoi cum
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
dată în "Burton's Gentleman's Magazine" din 1828 și denumită „Unpublished passages in the Life of Vidocq, the French Minister of Police”. Numele implică, de asemenea, și „duping” sau amăgire, o abilitate pe care Dupin o arată în „Scrisoarea furată”. Literatura polițistă, totuși, nu a avut un precedent real și cuvântul "detectiv" nu fusese încă inventat atunci când Poe l-a introdus pentru prima dată pe Dupin. Cel mai apropiat exemplu din ficțiune este "Zadig" (1748) de Voltaire, în care personajul
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
în care apare Dupin, Poe a creat trei tipuri de ficțiune detectivistică care a stabilit un model pentru toate povestirile viitoare: de tip fizic („Crimele din Rue Morgue”), mental („Misterul lui Marie Rogêt”) și o versiune echilibrată a ambelor („Scrisoarea furată”). Fiodor Dostoievski l-a numit pe Poe „un scriitor extrem de talentat” și a scris recenzii favorabile pentru povestirile polițiste ale lui Poe. Personajul Porfiri Petrovici din romanul "Crimă și pedeapsă" al lui Dostoievski a fost influențat de Dupin. În prima
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
posibilitatea de a distruge nava Ferengi, dar Riker refuză pe motiv că Ferengii nu ar învăța nimic din această acțiune. Echipele se teleportează înapoi pe navele lor cărora între timp le-a revenit energia. Ferengii înapoiază Federației convertorul de energie furat. Pentru a le mulțumi într-un mod ironic, Riker sugerează să li se ofere Ferengilor o cutie cu capcane chinezești pentru degete, o jucărie de care Data era fascinat și în care își blocase degetele într-o misiune anterioară.
The Last Outpost (Star Trek: Generația următoare) () [Corola-website/Science/324513_a_325842]
-
un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la domnița Ralu. Între timp, căpitanul de arnăuți se gândise să folosească bijuteriile în folos propriu și să fugă la Viena cu Anița (Marga Barbu), pe care o iubea. Bijutierul la care îi duce bijuteriile pentru a fi evaluate îi
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
zi și noapte de Annie Harrison și de o infirmieră, iar Joseph nu a putut să recupereze documentul. În prima noapte când Phelps a dormit singur în cameră, Joseph a încercat să pătrundă pe geam pentru a-și recupera obiectul furat. Nereușind, a încercat din nou în noaptea următoare după ce sora sa părăsise camera. Motivul furtului erau banii pe care Joseph spera să-i obțină din vânzarea tratatului naval către Franța sau Rusia țaristă, pentru a-și acoperi pierderile suferite în
Tratatul naval () [Corola-website/Science/323527_a_324856]
-
ununi complot urzit cu dibăcie". În plic i se trimite și o dare de seamă, dar aceasta este furată înainte de a ajunge în mâinile destinatarului. Neliniștit, Victorien pleacă la Meudon, dar ajunge prea târziu, își găsește unchiul ucis, formula chimică furată și pe Bérangère dispărută. Apucă să vadă ochii criminalului și pe complicele acestuia, dar nu reușește să-i prindă. După o perioadă, în preajma zilei de 14 mai, data plănuită de unchiul său pentru deschiderea amfiteatrului, i se prezintă lui Victorien
Taina celor trei ochi () [Corola-website/Science/323204_a_324533]
-
Massignac, care este tatăl lui Bérangère. Cum fiica sa moștenise printr-un testament mai vechi laboratorul din spatele curții, iar aceasta era minoră, Massignac vrea să deschidă amfiteatrul la data plănuită de Dorgeroux. El anunță că a cumpărat darea de seamă furată și formula chimică de la ucigași. Victorien își dă seama că Massignac era ucigașul unchiului său, iar Bérangère îi fusese complice. În ziua de 14 mai, Massignac inaugurează amfiteatrul.
Taina celor trei ochi () [Corola-website/Science/323204_a_324533]
-
de tiranie. Este nevoie de Garda de Noapte - Capitanul Vimes, Sergentul Colon, Caporalul Nobbs și un voluntar nou, Morcove Îiînfundăsson - pentru a-i opri, aceasta fiind ajutată de Bibliotecarul Universității Nevăzute, un urangutan ca vrea să dea de urma cărții furate. Garda se află într-o stare jalnică; membri ei sunt considerați niște incompetenți care doar se plimbă și sună din clopoțel, ceea ce este în mare parte adevărat. Sosirea lui Morcove schimbă însă lucrurile, deoarece acesta a învățat Legile și Ordonanțele
Gărzi! Gărzi! () [Corola-website/Science/323309_a_324638]
-
din nou din mâinile polițiștilor francezi și reușește să-și ia rămas bun de la Sholmes și de la asistentul său în Gara de Nord. A doua povestire, "Lampa ebraică", începe cu un alt apel la Herlock Sholmes pentru a recupera o lampă ebraică furată. După citirea apelului, Sholmes este șocat să citească o a doua scrisoare trimisă de această dată de Lupin și sosită în același timp cu prima, în care i se cere să nu intervină. Sholmes este mâniat de îndrăzneala lui Lupin
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
fusese deplasat recent față de poziția sa din seara crimei. Trimițându-l pe Lestrade să-l interogheze pe polițistul de pază, Holmes ridică covorul și inspectează plăcile de parchet de sub acesta, descoperind o ascunzătoare secretă goală, unde se aflase probabil scrisoarea furată lui Trelawney Hope. Agentul de poliție recunoaște în fața lui Lestrade că în seara anterioară venise o femeie tânără și respectabilă care greșise adresa. Aceasta fusese curioasă să vadă locul crimei, iar agentul se oferise galant să-i arate. Odată ajunsă
Cea de-a doua pată () [Corola-website/Science/324044_a_325373]
-
metalice. Joe evită arestarea și revine deghizat la avion. El și Bobby scot încărcătura de marfă ascunsă de la bordul aceluiași avion elvețian, insistând că trebuie să o ducă la destinație pe autostradă din cauza întârzierii avionului. În interiorul încărcăturii este și aurul furat, pe care Joe și Bobby îl topesc și apoi îl transformă în tije lungi de aur. Furios, Bergman trimite bătăuși pentru a-l prinde pe Pinky, care își conducea nepoata la școală. Pinky le prezintă planul, în scopul de a
Jaf armat (film) () [Corola-website/Science/326588_a_327917]
-
-i că a lăsat în noaptea precedentă o matriță în subsolul casei lui Sheldon. În timpul pregătirilor de nuntă, doamna Kornpett descoperă matrița și o aduce la o bancă locală, unde ea este informată de către Departamentul Trezoreriei SUA că aceasta era furată. Sheldon ajunge acasă, observă că acolo sosiseră reprezentanții Trezoreriei și demarează în trombă, fiind urmărit prin suburbiile din New Jersey. Sheldon îl sună pe Vince și îi explică ce s-a întâmplat; Vince îi spune lui Sheldon că el vrea
Cuscrii (film din 1979) () [Corola-website/Science/326673_a_328002]
-
fost publicată în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova. O altă traducere în limba română a fost realizată de Nicolae Dașcovici și publicată în vol
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Portretul oval” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „Hop-Frog” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca, Craiova, 1897. Au urmat alte patru traduceri după cum urmează: „Hop-Frog” (în "Romînia muncitoare", anul III (1908), seria II, nr. 47
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
publicată sub titlul „Cotoiul negru” în ziarul "Romînul", anul XXXIII, 1889, 9 decembrie, p. 1250; 12 decembrie, pp. 1261-1262. Povestirea a fost tradusă apoi sub titlul „Pisica neagră” de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică; inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
Amontillado” în volumul "Butoiul de Amontillado", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). Deși subiectul povestirii lui Poe este o crimă, „Balerca de Amontillado” nu este o poveste de identificare a criminalului precum „Crimele din Rue Morgue” sau „Scrisoarea furată”; nu există nici o investigație a crimei lui Montresor, iar criminalul însuși explică modul în care a comis crima. Misterul din „Balerca de Amontillado” constă în motivul lui Montresor pentru crimă. Fără prezența unui detectiv în povestire, cititorul este cel care
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
că Whos sărbătoresc Crăciunul doar din cauza cadourilor extravagante, și el decide să fure toate cadourile în timp ce locuitorii dorm. Cu un costum de Moș Crăciun, Grinch îi jefuiește pe locuitorii orașului, forțându-l pe câinele Max să tragă sania cu lucrurile furate atunci când vehiculul său rămâne fără combustibil. În ziua următoare, Whos descoperă schema lui Grinch, iar Augustus are posibilitatea de a o denunța pe Cindy Lou drept cauză a întregii catastrofe. Cu toate acestea, tatăl ei, Lou Lou Who (Bill Irwin
Cum a furat Grinch Crăciunul (film) () [Corola-website/Science/325723_a_327052]
-
provine dintr-un magazin - și că sărbătoarea Crăciunului înseamnă a sărbători cu familia și prietenii și nu a da sau primi cadouri și a pune decorațiuni. Oamenii acceptă discursul său și încep să cânte. Grinch plănuiește să distrugă toate cadourile furate, după ce aude plânsul locuitorilor din Whoville. Cu toate acestea, el aude cântarea plină de bucurie a louitorilor după discursul lui Lou Lou Who. Frustrat de eșecul planului său, Grinch își dă seama că Crăciunul înseamnă mult mai mult decât "darurile
Cum a furat Grinch Crăciunul (film) () [Corola-website/Science/325723_a_327052]
-
eșecul planului său, Grinch își dă seama că Crăciunul înseamnă mult mai mult decât "darurile materiale", o cunoaștere profundă care-l emoționează și-i face inima să crească de trei ori mai mare decât dimensiunea originală. Cu toate acestea, darurile furate sunt pe punctul de a cădea de pe stâncă și Grinch încearcă cu disperare să le salveze. Hotărând să-l ajute pe Grinch, Cindy îi spune că "nimeni nu ar trebui să fie singur de Crăciun". Acest lucru îi oferă lui
Cum a furat Grinch Crăciunul (film) () [Corola-website/Science/325723_a_327052]
-
de Faur și a fost publicată în anul 1885 sub titlul „Căderea casei Usher” în ziarul "Epoca". Povestirea a fost tradusă apoi de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă sub titlul „Ruina casei Usher” în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova. O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Prăbușirea Casei Usher
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]