10,535 matches
-
informațiilor cu conținut juridic privind infracțiunea de „tâlhărie” așa cum a fost reglementată de Codul Penal în vigoare. 2. Cunoașterea de către studenți a definiției, precum și a elementelor componente ale infracțiunii. 3. Identificarea trăsăturilor caracteristice infracțiunii, care o delimitează de infracțiunea de „furt”, dar și de infracțiunile relative la siguranța persoanei (loviri, alte violențe). 4. Compararea de către studenți a asemănărilor și deosebirilor infracțiunii de „tâlhărie” cu/față de infracțiunea de „șantaj”. 5. Caracterizarea trăsăturilor caracteristice ale: - elementului material al faptei; - urmăririi imediate; - momentului consumativ
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conversație, dezbatere). Se iau în discuție art. 174-176 (omorul), art. 183 (lovituri cauzatoare de moarte), art. 193, 205, 206 (amenințarea, insulta, calomnia) din Codul Penal. 2) Criminalul achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Scânteia despre poeziile mele, am suferit. Și nu o clipă, nu un ceas, nu două. Mult după aceea. Și mi-au ars obrajii de rușine, pentru că am Înțeles până În adâncul cugetului meu, am Înțeles că, fără voia mea, săvârșisem un furt. Furasem de la poporul meu hrana de care are nevoie, cântecele de care are nevoie. Nu cântece mărunte Îi trebuie lui, În care nisipul mărunt al versurilor se scurge ca Într-un vas de sticlă. Nu cântece rupte de frământările oamenilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e în încercările de a pune ordine în lume. Școala detectivistică tradițională cultivase în mod deliberat o estetică a abordării enigmei. Ea corespundea, într-adevăr, rigorilor jocului de șah, logicii perfect funcționale a împărțirii lumii în buni și răi. Un furt, un asasinat, un viol, o infidelitate conjugală erau acțiuni care lezau ordinea lumii, iar detectivul era taumaturgul: prin înlăturarea actului profanator, lumea își revenea la starea ei ideală. Când Chandler apropie granițele între infractori și apărătorii legii la o distanță
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
perfecție - este să bagatelizeze orice idee și să distrugă orice avânt. În loc să fie o industrie a decenței, studiourile sunt o ciocnire de egouri isteroide. Un teren al luptelor surde pentru supremație simbolică. Maximul de „creativitate” constă în autopromovarea agresivă, în furtul ideilor și meritelor altora. Într-un cuvânt, cetatea filmului a ajuns un deplorabil „paradis al proprietarilor de circ”. Ca orice proprietar, ei „exploatează munca altora - și prin asta o degradează”. Nuanța stângistă era obligatorie în orice referire la scopul ultim
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rândaș. Pornită sub proaste auspicii, colaborarea dintre angajat (Marlowe) și angajator (doamna Murdock) se va degrada cu fiecare vizită a detectivului. Una dintre calitățile surprinzătoare ale romanului constă în amplificarea dramei, fără ca vreun semnal de alarmă să fi fost tras. Furtul și asasinatul par a fi operații de rutină, simple jaloane pe un drum infracțional străbătut de aproape toate personajele întâlnite de Marlowe. Marea inovație e că, în această lume a păcătoșilor neizbăviți, nu există doar vinovați ce-și recunosc vina
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu beneficiază de o motivare logică sută la sută. În schimb, ele lasă loc liber unor supoziții multiple: dispariția dublonului Brasher este explicată prin obligația lui Leslie Murdock de a-și plăti datoriile la jocurile de cărți. În același timp, furtul poate fi privit din perspectiva revoltei fiului dominat de o mamă autoritară. Atmosfera de teroare instaurată în familie de mama alcoolică și intolerantă determină fuga soției lui Leslie, dar provoacă și tentativa acestuia de a-i administra o lecție usturătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
liberului-arbitru: lăcomia, gelozia, avariția, pasiunea oarbă, violența înnăscută au mobiluri limpezi, stabilite la nivel personal. În felul acesta, răul se relevă a fi al individului, nu al universului. Personajele poartă măști în speranța de a ridica bariere în fața potențialilor urmăritori. Furtul de identitate, uzurparea personalității provin, de fapt, din mentalitatea omului obișnuit să-și facă din mediul natural un aliat. Performera absolută a acestei strategii este Muriel/Mildred. Mascată de cel puțin trei ori - o dată încercând să treacă drept Crystal, a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
întâmplătoare cu un partener. Dintre ele, mai puține sunt cele care sunt măritate și cele care au copii. Ceea ce îngrijorează este faptul că majoritatea dintre ele sunt femei tinere, între 19 și 29 de ani, din zone urbane, fără ocupație. ● Furturi și jafuri. Studiul evidențiază că, în perioada analizată, 1996-1997, au fost înregistrate femei ca victime ale unor jafuri și ale unor furturi minore. De asemenea, un număr semnificativ de femei apar în acest studiu și ca actori ai unor tipuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că majoritatea dintre ele sunt femei tinere, între 19 și 29 de ani, din zone urbane, fără ocupație. ● Furturi și jafuri. Studiul evidențiază că, în perioada analizată, 1996-1997, au fost înregistrate femei ca victime ale unor jafuri și ale unor furturi minore. De asemenea, un număr semnificativ de femei apar în acest studiu și ca actori ai unor tipuri de infracțiuni. Cercetarea citată formulează următoarele concluzii privitoare la violența domestică orientată împotriva femeii: „Cauzele violenței intrafamiliale sunt variate: sărăcie, conflicte intraconjugale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violența socială). Ambele sunt reprezentate prin obstacole în exercitarea drepturilor fundamentale, care parte din însăși structura societății și reproduc diferențe, inegalități, raporturi de putere ce antrenează și legitimează inegalitatea. J.C. Chesnais (1981) împarte violența în violență fizică (crime, violuri, bătăi, furturi etc.), economică (distrugeri, degradări de bunuri) și morală (dominare, raport de autoritate). Violența instituțională Violența instituțională este generată de toate interdicțiile pe care le instituie omul. Ea este reprezentată de legea însăși. Legătura dintre lege și etică este evidentă, deoarece
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suspiciuni și parvenitism, de corupție și de alte metehne orientale -, e de presupus că plagiatul are o lungă tradiție În cultura noastră, mai ales În literatură. Într-adevăr, Încă În 1935, G. Călinescu scria: Cel mai absurd și mai inutil furt mi se pare cel literar, și pentru aceea că e mai devreme sau mai târziu descoperit, și fiindcă esența creației fiind sentimentul puterii personale, plagiatul e o mințire În sine. Cu toate acestea, furtul literar se practică des și uneori
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cel mai absurd și mai inutil furt mi se pare cel literar, și pentru aceea că e mai devreme sau mai târziu descoperit, și fiindcă esența creației fiind sentimentul puterii personale, plagiatul e o mințire În sine. Cu toate acestea, furtul literar se practică des și uneori cu o astfel de naivitate, Încât se vede limpede că intenția „autorului” a fost de a mistifica pe cineva (Călinescu, 1973, p. 276). Dacă În literatura beletristică sau științifică plagiatul este destul de răspândit, În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În practica mass-media plagiatul este, așadar, foarte rar, trebuie să recunoaștem presei deconspirarea multor cazuri de plagiat În domeniul științific, literar, diplomatic, parlamentar, muzical etc. Voi ilustra câteva situații, de dată mai recentă, amintind publicațiile care au scos la iveală furtul respectiv. Plagiatul În literatură Plagiatul literar este cel mai răspândit În cultura română. Primul exemplu În ordine cronologică are În vedere volumul Balade și idile al lui George Coșbuc, apărut În 1893. Imediat după apariția volumului, un fost coleg de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
răspândirea plagiatului În cele mai diverse medii intelectuale se explică și prin faptul că acesta a rămas de cele mai multe ori nepedepsit, din cauza inexistenței unei legislații de profil. În „cultura” academică română s-a pus atât de puțin accent pe subiectul furtului intelectual, Încât, nesancționat cu adevărat, a devenit o adevărată regulă (Infomedica, nr. 9[115], 2003). Abia În 1996 a apărut În România Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, lege care nu se aplică riguros nici
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă... (p. 3). Bibliografie specială Birtz, Mircea Remus; Hedeșiu, Macarie, „Un caz de plagiat”, Transilvania Jurnal, nr. 1030, 7 septembrie 2001. Călinescu, G., „Furt”, Adevărul literar și artistic, anul XIV, seria a II-a, nr. 746, 1935, p. 10, reprodus și În Călinescu, 1973, pp. 276-277. Cioculescu, 1977. Eco, Umberto, „Citat, parafrază și plagiat”, În Eco, 2000, pp. 177-181. Hangiu, 1996. Iliescu, Octavian, „Erată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
48, 2002, p. 3. Mușat, Carmen, „Plagiatul - noua «modă» academică?”, Observator cultural, nr. 138, 15-21 octombrie 2002. Pârvulescu, Ioana, „Necuviința d-lui Ioan Scurtu”, România literară, nr. 25, 27 iunie-3 iulie 2001. Pecican, 1998. Rubin, Rubin, Piele, 1996. Sava, Daniela, „Furt intelectual de proporții. Mircea Beuran, ministrul plagiator”, http://www. cotidianul.ro. Scridon, 2003. Șoica, Mihai, „Hoție fără frontiere”, Evenimentul zilei, nr. 2987, 12 aprilie 2002, p. 7. http://www. plagiat.ro. XI. Corectura textului științific „Corectura e o meserie ingrată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
forțând scoaterea acțiunilor de la bursă. După faliment, s-a raportat că existau dovezi ale unei conspirații interne, o falsă declarație a poziției financiare a firmei și o supraestimare a valorii companiei. Nadir a fost acuzat de falsificarea contabilității și de furt, după descoperirea unei discrepanțe de 400 milioane $ în conturile PPI. (3) Maxwell - 1991 Imperiul de presă „Maxwell” a fost victima fraudelor masive comise de fondatorul și directorul executiv al firmei, Robert Maxwell. Pentru ascunderea pierderilor înregistrate în unele domenii ale
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
diferit de cel al Întreprinzătorilor „puri” și de cel al Întreprinzătorilor „constrânși”. S-a spus adesea, mai ales de către partizanii „decomunizării” integrale, că acțiunea foștilor nomenklaturiști reconvertiți astăzi În sectorul privat a fost În Întregime premeditată, orientată cu bună-știință către furtul bunurilor publice Într-o mișcare de „scapă cine poate”. Să amintim că legile din 1988-1989 nu aveau drept obiectiv o „capitalizare politică” deliberată, după cum crede sociologul J. Staniszkis, cu căutarea unei raționalități economice noi Într-un sistem epuizat. Interviurile realizate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doză de fraudă electorală, rămâne totuși un vot pro-Iliescu. Mircea Mihăieș: Frauda nu a existat la modul direct. Ea s-a făcut prin manipulare, prin televiziune, prin mineri, prin ziarele vândute grupării Iliescu, prin sistemul comunist din economie, nu prin furt de la urne. Vladimir Tismăneanu: Am scris Împreună un articol care a apărut În Christian Science Monitor, În care spuneam că principala problemă a alegerilor din România a fost tocmai faptul că alegătorii aveau de optat Între partide care toate se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o infimă schimbare de dispoziție putea provoca mânia gata coaptă și scuipatul scurt al unui automat. Soldatul care a scos lampa și-a însușit și bancnotele etalate pe birou. Și cum gestul ăsta aducea mai mult decât precedentele a simplu furt, a crezut necesar să-l justifice, vorbind, pe un ton amenințător și moralist totodată, de corupție, de imperialism și de dușmanii revoluției. Tonul ăsta era cel didactic și pompos al difuzorului. Sloganurile repetate neîncetat ne-au impregnat în cele din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei sau conștiința sa morală. Natura și modalitățile de agresare sunt la rândul lor semnificative. Ele precizează mai mult scopul decât cauza, mai mult forma decât fondul. Astfel, furtul exprimă o daună materială, corporală sau afectivă. Totuși vizează mai mult aspectul material. Dacă nu este vorba de un răspuns firesc la un fapt real (faliment, datorii), atunci hoțul semnifică atenționarea la situația materială a celui care visează (vezi Bani
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exprimă o daună materială, corporală sau afectivă. Totuși vizează mai mult aspectul material. Dacă nu este vorba de un răspuns firesc la un fapt real (faliment, datorii), atunci hoțul semnifică atenționarea la situația materială a celui care visează (vezi Bani). Furtul indică și frica de a fi înșelat, trădat, dar și teama de a pierde dragostea sau aprecierea unei persoane sau a mai multor oameni, în general. Poate semnifica și angoasa de a fi lipsit de energie, de putere sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a fi ucis. Acest tip de vis poate indica un risc vital, evident în plan simbolic. Situația este atât de intolerabilă, dureroasă, deranjantă, încât amenință integritatea persoanei. Nu mai este vorba de încălcarea voinței sale (viol) sau de o deposedare (furt), ci de nimicirea propriei ființe. Visul exprimă urgența: persoana trebuie să reacționeze, să se protejeze, să se apere sau să rezolve problema. Prin urmare trebuie luate în considerare și celelalte elemente constitutive pentru a înțelege toate semnificațiile. Informații complementare apar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nr 512, p. 21). Rezumativ: Soarele, căldura și praful, noxele răspândite ușor în văzduh favorizează apariția bolilor de piele. La loc de frunte se află acneea, suferința adolescenților (Formula AS, nr. 512, p, 6) Incitativ: Minciuni, violențe, chiul de la școală, furturi, droguri, consum de alcool. Noile generații de copii și adolescenți ridică probleme. Dar vina e numai a lor? (Libertatea, 5 mai, 2005, p. 10) De contextualizare în timp și spațiu: Amintirea trecerii disperate a Dunării spre malul iugoslav i-a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]