3,241 matches
-
diferite ipostaze: de om, de animal sau ca o plăsmuire cu trup de om și cap de animal, ei erau recunoscuți și în ființele și obiectele acestei lumi. Astfel, Amon se înfățișa și sub forma unui berbec sau a unei gâște, Horus ca "șoim", Thot ca "ibis", Montu ca "taur", Hathor ca "vacă" sau ca "pom", Nut ca "boltă cerească" sau Ra ca "soare". Animalele care îi reprezentau pe zei deveneau și ele divine, într-un anume fel. De aceea erau
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
Pe album apare ca invitat Dan Boeckner (Wolf Parade, Handsome Furs), ce cântă la chitară pe piesa „This Burial Ground's For Two”. Coperta este concepută de Irina Stănciulescu (Monochrome/Color Nurse), și înfățișează un bibelou de porțelan reprezentând o gâscă, considerată de formație drept mascota albumului. Ca lirică, albumul are o tentă ușor mai întunecată decât "Adolessons", cu aluzii frecvente la moarte, unele directe (precum în „Apologies”, care este povestea unui accident de mașină, văzut chiar prin ochii victimei, sau
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
pescari, foarte apreciat în gastronomie. Speciile din acest grup au 26-31 vertebre, informație folosită pentru a face diferența cu alte subgroupuri ale familiei peștilor pescari care au doar 18-19 vertebre. Membrii genului sunt cunoscuți sub numele de "peștele calugăr", "peștele gâscă", "peștele broască" sau "draci de mare". Specia este caracterizată prin capul enorm, lat și aplatizat, în comparație corpul aparând ca un apendic. Gura se întinde pe toată circumferința anterioara a capului, ambele fălci fiind echipate cu dinți lungi conici, înclinați
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a.
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
sau "ёлка" (brad), decorațiuni de sărbători și reuniuni de familie, oferirea de cadouri de către "Ded Moroz" (Дед Мороз "Moș Crăciun") și nepoata sa, "Snegurocika" () () (Снегурочка - "Zâna zăpezii"). Masa tradițională de Crăciun este foarte bogată, uneori principalul fel de mâncare este gâsca cu mere, rață cu mere sau purcel umplut. Se pregătesc numeroase mâncăruri cu carne și diferite dulciuri: biscuiți în formă de fulgi de nea, colaci, chifle sau plăcinte. În trecut femeile ornau torturile în formă de ceas care arăta aproape de
Crăciunul în Rusia () [Corola-website/Science/328025_a_329354]
-
CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
brut. De obicei, jumările se fac din carne de porc, întrucât carnea de porc conține multă grăsime. Totuși, se pot face din orice fel de carne ce conține destule lipide. Spre exemplu, jumările se pot adesea realiza din carne de gâscă, rață, cocoș sau găină, dacă animalele sunt adulte și bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
de scoțieni, aproximativ 15% din populația masculină adultă, au luptat în Războiul de 30 de ani. După semnarea Tratatului de la Limerick din 1691, soldații de origine irlandeză care au luptat în Franța au luat parte la așa-numitul „zbor al gâștelor sălbatice”. Numeroși irlandezi au transformat mercenariatul în principala sau unica sursă de venit.Unul dintre cei mai vestiți mercenari irlandezi ai perioadei, contele Patrick Sarsfield, a fost ucis în bătălia de la Laden, pe când lupta de partea francezilor. Se povestește că
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
regimentele de infanterie ale Armatei Regale Franceze de dinaintea Revoluției franceze era formată din soldați străini. Cel mai numeros grup de mercenari străini era format din cele 12 regimente elvețiene. Alte grupuri importante erau formate din Brigada irlandeză și, după ce recrutarea „gâștelor sălbatice” a devenit tot mai dificilă, germanii au format grosul mercenarilor străini din cadrul acestei brigăzi. Ofițerii brigăzii irlandeze au fost însă în continuare recrutați din familiile emigranților irlandezi stabiliți de vreme îndelungată în Franța. În timpul domniei regelui Ludovic al XV
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
Hesse-Kassel. Din acest motiv, revoluționarii americani i-au numit pe mercenarii germani „hessieni”, indiferent de statul german din care erau recrutați. Armata spaniolă a folosit de asemenea regimente permanente de mercenari. În rândurile armatei spaniole au existat trei regimente irlandeze („gâște sălbatice”), unul italian (Neapole) și cinci suedeze (Wimpssen, Reding, Betschart, Traxer și Preux). De asemenea unul dintre regimentele Gărzii Regale a fost format din valoni. Ultimul regiment de mercenari din armata spaniolă a fost demobilizat în 1815 ca urmare a
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
Episodul gâștelor Capitoliului desemnează un eveniment istoric mitificat, în care gâștele sacre ale Capitoliului din Roma ar fi dat alarmă și ar fi asigurat, astfel, romanilor, o victorie militară asupra galilor. Spre anii 390 î.Hr., gali, originari din actuala regiune franceză Bourgogne
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
Episodul gâștelor Capitoliului desemnează un eveniment istoric mitificat, în care gâștele sacre ale Capitoliului din Roma ar fi dat alarmă și ar fi asigurat, astfel, romanilor, o victorie militară asupra galilor. Spre anii 390 î.Hr., gali, originari din actuala regiune franceză Bourgogne, au invadat nordul Italiei și au decimat armata romană
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
legendă, de apologii ale familiilor și de transferuri din istoria greacă. Numele căpeteniei galilor, Brennus, este probabil împrumutat de la cel al căpeteniei celților care au invadat Grecia în 280 î.Hr. / 279 î.Hr. Dacă, în legendă, Capitoliul este salvat de vigilența gâștelor, asediul Romei nu va fi ridicat, în realitate, decât după ce un atac al venetilor i-au constrâns pe gali să trateze cu romanii. Ansamblul povestirii este centrat în jurul plății răscumpărării, moment puțin glorios pentru romani, aurul galic și construcția Templului
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
în Capitoliu, lăsând femeile, bătrânii și copiii în oraș la discreția « barbarilor » care i-au masacrat sub ochii lor. Baricadații i-au văzut pe gali și incendiindu-le templele. În timpul nopții, asediatorii au încercat să escaladeze incognito zidurile citadelei, însă gâștele sacre ale Iunonei i-au împiedicat făcând gălăgie. Trezit fiind de gălăgia gâștelor, un civil onorabil, fost consul al orașului, Manlius, i-a alertat pe soldații romani care i-au respins pe invadatori aruncându-i peste ziduri. Brennus, căpetenia galilor
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
i-au masacrat sub ochii lor. Baricadații i-au văzut pe gali și incendiindu-le templele. În timpul nopții, asediatorii au încercat să escaladeze incognito zidurile citadelei, însă gâștele sacre ale Iunonei i-au împiedicat făcând gălăgie. Trezit fiind de gălăgia gâștelor, un civil onorabil, fost consul al orașului, Manlius, i-a alertat pe soldații romani care i-au respins pe invadatori aruncându-i peste ziduri. Brennus, căpetenia galilor, conducea asediul Romei. Romanii, flămânzi, i-au cerut acestuia să-și trimită trupele
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
au cerut lui Brennus / Brennos să scoată imediat placa de plumb. Acesta, ieșindu-și din fire, și-a aruncat spada peste greutăți și a urlat fraza devenită, de atunci, celebră: « "Vae victis!" » (în română: « Vai de cei învinși! Potrivit legendei, gâștele sacre ale Capitoliului au dat alerta, salvând orașul de invazia galilor conduși de Brennos. Aceste gâște erau consacrate cultului Iunonei. După acest episod, templul Iunonei a fost denumit Templul Iunonei Moneta. În : „a avertiza” , iar "moneta": „cea care avertizează”. În
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
și-a aruncat spada peste greutăți și a urlat fraza devenită, de atunci, celebră: « "Vae victis!" » (în română: « Vai de cei învinși! Potrivit legendei, gâștele sacre ale Capitoliului au dat alerta, salvând orașul de invazia galilor conduși de Brennos. Aceste gâște erau consacrate cultului Iunonei. După acest episod, templul Iunonei a fost denumit Templul Iunonei Moneta. În : „a avertiza” , iar "moneta": „cea care avertizează”. În acest templu era instalat atelierul în care au fost bătute primele monede romane, denumirea de « monedă
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
acest episod, templul Iunonei a fost denumit Templul Iunonei Moneta. În : „a avertiza” , iar "moneta": „cea care avertizează”. În acest templu era instalat atelierul în care au fost bătute primele monede romane, denumirea de « monedă » provenind de la Templul Iunonei Moneta. Gâștele consacrate Iunonei au fost întreținute de stat, cel puțin de la acest eveniment, pe Capitoliu, sub responsabilitatea cenzorilor. Pentru comemorarea acestui eveniment, romanii organizau o procesiune anuală, în care "o gâscă sacră" era transportată pe o litieră luxoasă. În schimb, câinii
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
monede romane, denumirea de « monedă » provenind de la Templul Iunonei Moneta. Gâștele consacrate Iunonei au fost întreținute de stat, cel puțin de la acest eveniment, pe Capitoliu, sub responsabilitatea cenzorilor. Pentru comemorarea acestui eveniment, romanii organizau o procesiune anuală, în care "o gâscă sacră" era transportată pe o litieră luxoasă. În schimb, câinii erau răstigniți de vii pe stâlpi de soc, de-a lungul traseului. Pentru antici, câinii plăteau astfel pentru neglijența lor de a nu fi lătrat când Capitoliul era amenințat. Semnificația
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
era amenințat. Semnificația originală ale acestui ritual surprinzător a fost pusă în legătură cu simbolismul respectiv al celor două specii animale implicate. În lumea romană și, în general, în lumea indo-europeană, câinele simbolizează ghinionul, eșecul, neglijența și moartea. Pe de altă parte, gâsca sălbatică reprezintă revenirea anuală a Soarelui. Ritualul ar fi o reinterpretare a unei sărbători de sfârșit de seceriș pentru obținerea unei recolte bogate în care simbolul vieții și vigilența au prioritate în fața lâncezelii și morții. Se pare că ritualul exista
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]